Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 1.161 din 28 septembrie 2010  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 141 alin. (1), art. 149 alin. (5) si art. 172 alin. (2) din Codul de procedura fiscala    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 1.161 din 28 septembrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 141 alin. (1), art. 149 alin. (5) si art. 172 alin. (2) din Codul de procedura fiscala

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 747 din 9 noiembrie 2010
    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecãtor
    Acsinte Gaspar - judecãtor
    Petre Lãzãroiu - judecãtor
    Mircea Ştefan Minea - judecãtor
    Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
    Ion Predescu - judecãtor
    Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
    Tudorel Toader - judecãtor
    Cristina Toma - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

    Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 141 alin. (1), art. 149 alin. (5) şi art. 172 alin. (2) din Codul de procedurã fiscalã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Autoservice M Cãşeiu" - S.R.L. din Dej în Dosarul nr. 330/219/2008 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtã de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncã şi asigurãri sociale.
    La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii.

                                    CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
    Prin Încheierea din 12 februarie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 330/219/2008, Tribunalul Cluj - Secţia mixtã de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncã şi asigurãri sociale a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 141 alin. (1), art. 149 alin. (5) şi art. 172 alin. (2) din Codul de procedurã fiscalã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Autoservice M Cãşeiu" - S.R.L. din Dej într-o cauzã civilã având ca obiect o contestaţie la executare.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã dispoziţiile de lege criticate înlãturã accesul liber la controlul judecãtoresc asupra executãrii silite, prin demararea de cãtre executorii fiscali a executãrii silite, fãrã încuviinţarea unei instanţe de judecatã şi fãrã posibilitatea legalã de a cere suspendarea provizorie a executãrii silite conform art. 403 alin. 4 din Codul de procedurã civilã. Se aratã cã emitentul titlului executoriu este unul şi acelaşi cu organul de executare, fapt ce deschide calea abuzului de putere cu afectarea imediatã a dreptului de proprietate. Se face o comparaţie între regimul juridic aplicabil unui titlu executoriu, altul decât cel fiscal, şi unui act fiscal devenit executoriu.
    Tribunalul Cluj - Secţia mixtã de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncã şi asigurãri sociale apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate invocatã este "inadmisibilã", deoarece textele invocate nu contravin prevederilor constituţionale invocate.
    Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, invocând în acest sens jurisprudenţa în materie a Curţii.
    Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                                    CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 141 alin. (1), art. 149 alin. (5) şi art. 172 alin. (2) din Codul de procedurã fiscalã, care au urmãtorul conţinut:
    - Art. 141 alin. (1): "Executarea silitã a creanţelor fiscale se efectueazã în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor prezentului cod de cãtre organul de executare competent în a cãrui razã teritorialã îşi are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.";
    - Art. 149 alin. (5): "Poprirea asupra veniturilor debitorilor persoane fizice sau persoane juridice se înfiinţeazã de cãtre organul de executare printr-o adresã care va fi trimisã prin scrisoare recomandatã, cu dovadã de primire, terţului poprit, împreunã cu o copie certificatã de pe titlul executoriu. Totodatã va fi înştiinţat şi debitorul despre înfiinţarea popririi."
    Ulterior sesizãrii Curţii cu excepţia de neconstituţionalitate, textul art. 149 alin. (5) a fost modificat prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 54/2010 privind unele mãsuri pentru combaterea evaziunii fiscale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 23 iunie 2010, pãstrându-şi esenţa şi având urmãtorul cuprins: "(5) Poprirea asupra veniturilor debitorilor persoane fizice sau persoane juridice se înfiinţeazã de cãtre organul de executare, printr-o adresã care va fi comunicatã terţului poprit, dispoziţiile art. 44 cu privire la comunicarea actului administrativ fiscal aplicându-se în mod corespunzãtor. Totodatã va fi înştiinţat şi debitorul despre înfiinţarea popririi.";
    - Art. 172 alin. (2): "Dispoziţiile privind suspendarea provizorie a executãrii silite prin ordonanţa preşedinţialã prevãzute de art. 403 alin. 4 din Codul de procedurã civilã nu sunt aplicabile."
    În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor dispoziţii de lege, autorul excepţiei invocã încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (4) privind statul român, art. 21 alin. (3) referitor la accesul liber la justiţie şi ale art. 126 alin. (1) privind instanţele judecãtoreşti. De asemenea, autorul considerã cã textele de lege criticate contravin şi prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil.
    Curtea constatã cã, prin mai multe decizii, spre exemplu, prin <>Decizia nr. 658 din 10 octombrie 2006, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 971 din 5 decembrie 2006, instanţa constituţionalã a respins ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 141 din Codul de procedurã fiscalã. Cu acel prilej, Curtea a arãtat cã legiuitorul a reglementat posibilitatea persoanelor interesate de a contesta orice act de executare silitã, în condiţiile procedurale stabilite de lege. Astfel, potrivit art. 169 alin. (1) teza întâi din Codul de procedurã fiscalã [în prezent art. 172 alin. (1) teza întâi], "Persoanele interesate pot face contestaţie împotriva oricãrui act de executare efectuat cu încãlcarea prevederilor prezentului cod de cãtre organele de executare [... ]", iar, potrivit alin. (4) al aceluiaşi articol, "Contestaţia se introduce la instanţa judecãtoreascã competentã şi se judecã în procedurã de urgenţã". Nu se poate reţine, astfel, încãlcarea de cãtre prevederile art. 141 alin. (1) din Codul de procedurã fiscalã a dispoziţiilor constituţionale invocate de autorul excepţiei. Întrucât nu au survenit elemente noi, care sã determine reconsiderarea jurisprudenţei în materie, considerentele şi soluţia deciziei menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã. Pentru aceleaşi considerente, Curtea constatã cã sunt constituţionale şi prevederile art. 149 alin. (5) din Codul de procedurã fiscalã, astfel încât, şi în privinţa acestui text, excepţia urmeazã a fi respinsã ca neîntemeiatã.
    În ceea ce priveşte pretinsa neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 172 alin. (2) din Codul de procedurã fiscalã, Curtea s-a mai pronunţat, de exemplu, prin <>Decizia nr. 553 din 9 aprilie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 357 din 27 mai 2009. Cu acel prilej, aceasta a statuat cã "nu se poate reţine cã dispoziţiile criticate din Codul de procedurã fiscalã îngrãdesc accesul liber la justiţie pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor legitime, garantat de prevederile art. 21 din Constituţie, ci, dimpotrivã, dau posibilitatea pãrţii interesate de a introduce, în anumite condiţii, contestaţie la executare şi împotriva titlului executoriu". Curtea a reţinut cã, la <>art. 136 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, legiuitorul a prevãzut cã, în cazul în care debitorii nu îşi plãtesc de bunã voie obligaţiile fiscale, pentru stingerea acestora organele fiscale competente vor proceda la executarea silitã, iar, potrivit art. 141 alin. (1) din Codul de procedurã fiscalã, "executarea silitã a creanţelor fiscale se efectueazã în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor prezentului cod, de cãtre organele de executare [....]". Totodatã, conform prevederilor art. 141 alin. (2) din Codul de procedurã fiscalã, "titlul de creanţã devine titlu executoriu la data la care creanţa fiscalã este scadentã prin expirarea termenului de platã stabilit de lege sau de cãtre organul competent [...]". Prin urmare, executarea silitã este o etapã proceduralã ulterioarã stabilirii obligaţiilor fiscale prin actul administrativ fiscal (titlul de creanţã fiscalã), act administrativ fiscal împotriva cãruia debitorul (contribuabilul) poate formula contestaţie în temeiul art. 205 din Codul de procedurã fiscalã. Mai mult, în temeiul prevederilor art. 215 alin. (2) din Codul de procedurã fiscalã, "instanţa competentã poate suspenda executarea, dacã se depune o cauţiune de pânã la 20% din cuantumul sumei contestate [...]", ceea ce presupune cã executarea silitã nu mai poate avea loc. Aşadar, Curtea constatã cã acest mijloc procedural de contestare a titlului de creanţã conferã garanţii suficiente în sensul efectivitãţii dreptului de acces la justiţie, astfel încât mãsura procesualã prevãzutã de art. 403 alin. 2 din Codul de procedurã civilã ar fi de naturã doar sã genereze tergiversarea executãrii obligaţiilor fiscale. În temeiul dispoziţiilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul are deplina libertate sã reglementeze prin lege norme de procedurã, cu condiţia ca acestea sã nu fie contrare Constituţiei. Împrejurarea cã nu se aplicã dispoziţiile referitoare la suspendarea provizorie a executãrii silite prin ordonanţa preşedinţialã, prevãzute la art. 403 alin. 4 din Codul de procedurã civilã, nu are semnificaţia încãlcãrii dispoziţiilor art. 21 din Constituţie, câtã vreme, anterior executãrii silite, debitorul a putut uza de toate cãile legale pentru a stabili cu claritate atât suma datoratã, cât şi termenul de platã, sau a suspendat chiar, la instanţa competentã, executarea actului administrativ fiscal, beneficiind astfel de suficiente garanţii privind accesul liber la justiţie. Întrucât nu au survenit elemente noi, care sã determine reconsiderarea jurisprudenţei în materie, considerentele şi soluţia deciziei menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã, fiind aplicabile, în acelaşi timp, şi criticilor de neconstituţionalitate aduse textului prin raportare la celelalte prevederi constituţionale invocate de autorul excepţiei.

    Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:

    Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 141 alin. (1), art. 149 alin. (5) şi art. 172 alin. (2) din Codul de procedurã fiscalã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Autoservice M Cãşeiu" - S.R.L. din Dej în Dosarul nr. 330/219/2008 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtã de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncã şi asigurãri sociale.
    Definitivã şi general obligatorie.
    Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 28 septembrie 2010.

                      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                                AUGUSTIN ZEGREAN

                              Magistrat-asistent,
                                 Cristina Toma

                                     -------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016