Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 1.158 din 15 septembrie 2011  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 384^1 alin. 2 din Codul de procedura civila    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 1.158 din 15 septembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 384^1 alin. 2 din Codul de procedura civila

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 806 din 15 noiembrie 2011

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecãtor
    Acsinte Gaspar - judecãtor
    Petre Lãzãroiu - judecãtor
    Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
    Ion Predescu - judecãtor
    Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
    Tudorel Toader - judecãtor
    Ioniţa Cochinţu - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

    Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 384^1 alin. 2 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Niros Distribuţie" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 3.626/94/2010 al Judecãtoriei Buftea şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.146D/2010.
    La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
    Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, cu referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

                                    CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
    Prin Încheierea din 17 mai 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 3.626/94/2010, Judecãtoria Buftea a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 384^1 alin. 2 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Niros Distribuţie" - S.R.L. din Bucureşti într-o cauzã având ca obiect o cerere de autorizare a pãtrunderii în încãperi.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul aratã cã procedura instituitã de art. 384^1 alin. 2 din Codul de procedurã civilã îngrãdeşte dreptul la un proces echitabil, judecãtorul fiind obligat sã pronunţe o soluţie fãrã a analiza în concret dacã existã motive pentru care intrarea în încãperi nu poate fi încuviinţatã. Ca urmare, reclamantul are o poziţie privilegiatã faţã de pârât, poziţie care este determinatã de posibilitatea soluţionãrii cererii fãrã citarea pãrţilor şi de caracterul executoriu de drept al hotãrârii. Dispoziţiile criticate înclinã balanţa procesului în mod nejustificat, permiţând instanţei sã dispunã o mãsurã care ar putea fi exercitatã abuziv, cu atât mai mult cu cât titlul nu îl constituie o hotãrâre judecãtoreascã în cadrul cãreia pãrţile sã se fi putut apãra.
    Judecãtoria Buftea apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
    Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

                                    CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze prezenta excepţie.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 384^1 alin. 2 din Codul de procedurã civilã, care au urmãtorul cuprins: "În cazul altor titluri executorii decât hotãrârile judecãtoreşti, la cererea executorului judecãtoresc, instanţa de executare va autoriza, prin hotãrâre, intrarea în locurile menţionate la alin. 1. Instanţa se pronunţã de urgenţã în camera de consiliu, fãrã citarea pãrţilor, prin hotãrâre irevocabilã şi executorie."
    În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) şi (2) referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1), (2) şi (3) privind accesul liber la justiţie, art. 24 alin. (1) referitor la dreptul la apãrare şi art. 45 privind libertatea economicã. De asemenea, sunt considerate a fi încãlcate şi prevederile art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate în raport cu critici similare, formulate chiar de autoarea prezentei excepţii de neconstituţionalitate, iar prin Decizia nr. 767 din 16 iunie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 25 iulie 2011, a respins excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
    Astfel, Curtea a observat cã dispoziţiile art. 384^1 alin. 2 din Codul de procedurã civilã prevãd cã, în vederea executãrii unui titlu executoriu care nu este hotãrâre judecãtoreascã, în cazul neîndeplinirii de bunãvoie a obligaţiei de platã, executorul judecãtoresc poate intra în încãperile ce reprezintã domiciliul, reşedinţa sau sediul unei persoane, precum şi în orice alte locuri, numai dupã ce instanţa de executare va emite o hotãrâre care sã autorizeze aceastã operaţiune. Or, Curtea a constatat cã necesitatea obţinerii acestei autorizaţii din partea instanţei judecãtoreşti constituie o garanţie pentru debitorul executat silit, de naturã a împiedica exercitarea abuzivã a drepturilor ce decurg din titlul executoriu împotriva sa, astfel încât nu poate reţine încãlcarea vreunei dispoziţii constituţionale.
    Curtea a reţinut cã dispoziţiile legale criticate sunt deopotrivã aplicabile tuturor persoanelor care se aflã în aceeaşi situaţie, în aceeaşi poziţie procesualã, respectiv de debitor ale cãrui bunuri sunt urmãrite prin mãsuri de executare silitã, pe baza unor hotãrâri judecãtoreşti definitive şi irevocabile. Nu sunt instituite privilegii sau discriminãri şi, ca atare, este neîntemeiatã critica de neconstituţionalitate privind încãlcarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie referitor la egalitatea cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice.
    O asemenea prevedere nu constituie nicio îngrãdire a liberului acces la justiţie sau a dreptului la apãrare, întrucât acesta, ca, de altfel, orice drept fundamental, consacrat ca atare de Constituţie, are caracter legitim numai în mãsura în care este exercitat cu bunã-credinţã, în limite rezonabile, cu respectarea drepturilor şi intereselor în egalã mãsurã ocrotite ale celorlalte subiecte de drept. Curtea a constatat cã stabilirea de cãtre legiuitor a acestor limite nu aduce nicio îngrãdire dreptului în sine, ci, dimpotrivã, creeazã premisele valorificãrii sale în concordanţã cu exigenţele generale proprii unui stat de drept.
    Pe de altã parte, Curtea a reţinut cã, în temeiul prevederilor art. 27 alin. (2) lit. a) din Constituţie, pentru executarea unei hotãrâri judecãtoreşti se poate deroga prin lege de la principiul inviolabilitãţii domiciliului sau reşedinţei, sub acest aspect textul de lege criticat fiind reflexia normei constituţionale.
    Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în decizia menţionatã îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.

    Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 384^1 alin. 2 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Niros Distribuţie" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 3.626/94/2010 al Judecãtoriei Buftea.
    Definitivã şi general obligatorie.
    Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 15 septembrie 2011.

           PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                    AUGUSTIN ZEGREAN

                   Magistrat-asistent,
                    Ioniţa Cochinţu

                                      -----
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016