Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.157 din 28 septembrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 222 si 282 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ale art. 73 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca si ale art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 750 din 10 noiembrie 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Benke Karoly - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 222 şi 282 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ale <>art. 73 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncã şi ale <>art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Petrom" - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 2.105/116/2008 al Tribunalului Cãlãraşi - Secţia civilã.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 806D/2010, având ca obiect o excepţie de neconstituţionalitate identicã cu cea ridicatã în Dosarul nr. 502D/2010.
Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, din oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarului nr. 806D/2010 la Dosarul nr. 502D/2010.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu mãsura conexãrii.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 806D/2010 la Dosarul nr. 502D/2010, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin încheierile din 9 şi 10 noiembrie 2009, pronunţate în dosarele nr. 2.105/116/2008 şi nr. 1.851/116/2009, Tribunalul Cãlãraşi - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 222 şi 282 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ale <>art. 73 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncã şi ale <>art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Petrom" - S.A. din Bucureşti într-o cauzã având ca obiect drepturi bãneşti.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se aratã cã soluţia actualã consacratã de legiuitorul român este într-o vãditã contradicţie cu litera şi spiritul Constituţiei, prin aceea cã încalcã egalitatea în faţa legii a unitãţii şi a salariaţilor, care presupune egalitatea de arme juridice utilizate în conflictele de muncã, încalcã dreptul de apãrare al unitãţii al cãrui exerciţiu nu poate fi restrâns. În situaţia de faţã, legiuitorul încalcã Constituţia când impune ca în cazul conflictelor numite "de interese" partenerii de dialog social sã fie exclusiv sindicatele, iar în cazul conflictelor numite "de muncã" aceşti parteneri sã nu mai aibã niciun rol, fiind imposibil pentru unitate sã îi atragã în cadrul proceselor declanşate de salariaţi. Aşadar, clasificarea pe care o face legiuitorul nu trebuie sã dea naştere în practica rezolvãrii conflictelor de muncã la inegalitãţi ori inechitãţi între unitate şi salariaţi. Faţã de aceastã evidenţã, autorul excepţiei criticã dispoziţiile legale pentru cã impun o diferenţiere abruptã, arbitrarã de regim juridic, între conflictele de interese şi cele de drepturi. Rolul sindicatelor în rezolvarea conflictelor de drepturi reliefeazã incoerenţa legislativã. Inadaptarea la realitatea socialã este dublatã de incoerenţa legislativã a consacrãrii unor soluţii diferite pentru "subipoteza conflictelor de drepturi". În cazul din speţã, menţinerea în legislaţia actualã a <>art. 222 şi 282 din Legea nr. 53/2003, a <>art. 73 din Legea nr. 168/1999 şi a <>art. 28 din Legea nr. 54/2003 reprezintã o incoerenţã legislativã în privinţa calitãţii procesuale a sindicatelor la rezolvarea conflictelor de drepturi şi, în acelaşi timp, vatãmã, în esenţã, dreptul la apãrare şi la un proces echitabil.
Tribunalul Cãlãraşi - Secţia civilã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze prezenta excepţie.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 222 şi 282 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ale <>art. 73 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncã şi ale <>art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, texte de lege care au urmãtorul cuprins:
- <>Art. 222 din Legea nr. 53/2003: "La cererea membrilor lor, sindicatele pot sã îi reprezinte pe aceştia în cadrul conflictelor de drepturi.";
- <>Art. 282 din Legea nr. 53/2003: "Pot fi pãrţi în conflictele de muncã:
a) salariaţii, precum şi orice altã persoanã titularã a unui drept sau a unei obligaţii în temeiul prezentului cod, al altor legi sau al contractelor colective de muncã;
b) angajatorii - persoane fizice şi/sau persoane juridice -, agenţii de muncã temporarã, utilizatorii, precum şi orice altã persoanã care beneficiazã de o muncã desfãşuratã în condiţiile prezentului cod;
c) sindicatele şi patronatele;
d) alte persoane juridice sau fizice care au aceastã vocaţie în temeiul legilor speciale sau al Codului de procedurã civilã.";
- <>Art. 73 din Legea nr. 168/1999: "Cererile pot fi formulate de cei ale cãror drepturi au fost încãlcate, dupã cum urmeazã:
a) mãsurile unilaterale de executare, modificare, suspendare sau încetare a contractului de muncã, inclusiv deciziile de imputare sau angajamentele de platã a unor sume de bani, pot fi contestate în termen de 30 de zile de la data la care cel interesat a luat cunoştinţã de mãsura dispusã;
b) constatarea nulitãţii unui contract individual sau colectiv de muncã poate fi cerutã de pãrţi pe întreaga perioadã în care contractul respectiv este în fiinţã;
c) constatarea încetãrii unui contract colectiv de muncã poate fi cerutã pânã la încheierea unui nou contract colectiv de muncã;
d) plata despãgubirilor pentru pagubele cauzate şi restituirea unor sume care au format obiectul unor plãţi nedatorate pot fi cerute de salariaţi în termen de 3 ani de la data producerii pagubei.";
- <>Art. 28 din Legea nr. 54/2003: "(1) Organizaţiile sindicale apãrã drepturile membrilor lor, ce decurg din legislaţia muncii, statutele funcţionarilor publici, contractele colective de muncã şi contractele individuale de muncã, precum şi din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici, în faţa instanţelor judecãtoreşti, organelor de jurisdicţie, a altor instituţii sau autoritãţi ale statului, prin apãrãtori proprii sau aleşi.
(2) În exercitarea atribuţiilor prevãzute la alin. (1) organizaţiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acţiune prevãzutã de lege, inclusiv de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor lor, fãrã a avea nevoie de un mandat expres din partea celor în cauzã. Acţiunea nu va putea fi introdusã sau continuatã de organizaţia sindicalã dacã cel în cauzã se opune sau renunţã la judecatã."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul român, art. 9 privind sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale, art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, art. 20 alin. (1) referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apãrare, art. 40 alin. (1) privind dreptul de asociere, art. 41 alin. (5) privind munca şi protecţia socialã a muncii şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate formulatã, Curtea constatã cã, în repetate rânduri, a respins ca inadmisibile excepţii de neconstituţionalitate motivate în mod identic. În acest sens, se reţine, spre exemplu, <>Decizia nr. 473 din 20 aprilie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 28 iunie 2010, prin care Curtea a stabilit cã "autorul excepţiei de neconstituţionalitate cere, de fapt, modificarea şi completarea prevederilor legale, fapt ce excedeazã competenţei Curţii Constituţionale, întrucât, potrivit prevederilor <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004, «(3) Curtea Constituţionalã se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã, fãrã a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului»."
Neexistând elemente noi de naturã a determina schimbarea jurisprudenţei Curţii în aceastã materie, soluţia pronunţatã prin aceastã decizie, precum şi considerentele care au stat la baza acesteia îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 222 şi 282 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ale <>art. 73 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncã şi ale <>art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Petrom" - S.A. din Bucureşti în dosarele nr. 2.105/116/2008 şi nr. 1.851/116/2009 ale Tribunalului Cãlãraşi - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 28 septembrie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Benke Karoly
________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
