Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.157 din 17 septembrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 lit. c) din Ordonanta Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de catre regimurile instaurate in Romania cu incepere de la 6 septembrie 1940 pana la 6 martie 1945 din motive etnice
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 749 din 4 noiembrie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor "<>art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000 privind aprobarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999 pentru modificarea şi completarea <>Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în strãinãtate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificãrile ulterioare", excepţie ridicatã din oficiu de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal în Dosarul sãu nr. 5.363/2/2008. Excepţia de neconstituţionalitate face obiectul Dosarului nr. 771D/2009 al Curţii Constituţionale.
La apelul nominal se prezintã partea Gheorghe Ittu, constatându-se lipsa pãrţii Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 773D/2009, nr. 774D/2009, nr. 775D/2009, nr. 776D/2009, nr. 777D/2009 şi nr. 778D/2009, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicatã din oficiu de aceeaşi instanţã în dosarele nr. 3.229/2/2008, nr. 2.930/2/2008, nr. 21.054/3/2008, nr. 1.905/2/2008, nr. 2.153/2/2008 şi nr. 2.152/2/2008.
La apelul nominal rãspunde, pentru Rodica Fidel, parte în Dosarul nr. 774D/2009, domnul Gelu Grigoraş, în calitate de mandatar. Se constatã lipsa celorlalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea, observând identitatea de obiect a acestor dosare, pune în discuţie, din oficiu, conexarea acestora.
Partea prezentã şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea.
Curtea, în temeiul art. 14 şi al <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedurã civilã, dispune conexarea dosarelor nr. 773D/2009, nr. 774D/2009, nr. 775D/2009, nr. 776D/2009, nr. 777D/2009 şi nr. 778D/2009 la Dosarul nr. 771D/2009, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul domnului Gheorghe Ittu, care solicitã admiterea excepţiei, astfel cum a fost motivatã de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Mandatarul pãrţii Rodica Fidel depune concluzii scrise prin care, de asemenea, solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate. Considerã cã textul de lege criticat nu contravine principiului constituţional al egalitãţii, întrucât noţiunea de persoanã strãmutatã se referã inclusiv la persoanele concepute ulterior strãmutãrii, textul de lege criticat nefãcând niciun fel de distincţie în acest sens.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin încheierile pronunţate în dosarele nr. 5.363/2/2008, nr. 3.229/2/2008, nr. 2.930/2/2008, nr. 21.054/3/2008, nr. 1.905/2/2008, nr. 2.153/2/2008 şi nr. 2.152/2/2008 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, Curtea Constituţionalã a fost sesizatã cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor "<>art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000 privind aprobarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999 pentru modificarea şi completarea <>Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în strãinãtate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificãrile ulterioare". Excepţiile au fost ridicate de instanţã, din oficiu, în cadrul unor acţiuni în contencios administrativ.
În motivarea excepţiilor de neconstituţionalitate având un conţinut identic, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal susţine cã textul de lege este neconstituţional în mãsura în care prin sintagma "persoanã strãmutatã în altã localitate decât cea de domiciliu" se desemneazã doar persoanele concepute înainte de data începerii strãmutãrii, iar nu şi cele concepute şi nãscute în perioada strãmutãrii, prin raportare la prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie. Prevederile legale criticate disting în mod nejustificat, fãrã a exista o bazã obiectivã, între persoanele concepute înainte de data strãmutãrii, pe de o parte, şi cele concepute şi nãscute în perioada strãmutãrii, pe de altã parte, în condiţiile în care consecinţele strãmutãrii au fost suportate în egalã mãsurã de ambele categorii de persoane, iar actul normativ acordã mãsuri reparatorii în funcţie de durata efectivã a strãmutãrii. Prin textul de lege criticat se creeazã discriminãri între persoane care se gãsesc în aceeaşi situaţie, întrucât, din punct de vedere practic, nu poate exista nicio diferenţã între "o persoanã care a fost conceputã imediat anterior mutãrii sau schimbãrii forţate de domiciliu şi alta care a fost conceputã imediat ulterior acestor evenimente, în condiţiile în care ambele persoane s-au nãscut dupã mutare sau schimbarea forţatã a domiciliului".
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile <>art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorulraportor, susţinerile pãrţii prezente, notele scrise ale pãrţii reprezentate şi concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile <>art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000 . În realitate, prin <>Legea nr. 189/2000 a fost aprobatã, cu modificãri şi completãri, <>Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 pentru modificarea şi completarea <>Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în strãinãtate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificãrile ulterioare. Potrivit <>Legii nr. 189/2000 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 8 martie 2000, titlul <>Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999 a fost modificat, având urmãtorul cuprins: "Ordonanţã privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de cãtre regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 pânã la 6 martie 1945 din motive etnice", iar articolul unic a devenit art. 1, dupã care au fost introduse art. 2-11.
Ca atare, Curtea urmeazã sã reţinã ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile <>art. 1 lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 , astfel cum acestea au fost modificate prin <>art. I din Legea nr. 586/2002 pentru modificarea <>art. 1 lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de cãtre regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 pânã la 6 martie 1945 din motive etnice, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 808 din 7 noiembrie 2002.
Textul criticat are urmãtorul cuprins:
- Art. 1 lit. c) - "Beneficiazã de prevederile prezentei ordonanţe persoana, cetãţean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 pânã la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuţii din motive etnice, dupã cum urmeazã: (...)
c) a fost refugiatã, expulzatã sau strãmutatã în altã localitate."
În opinia Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, textul criticat este neconstituţional prin raportare la prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, referitoare la principiul egalitãţii cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observã cã motivarea acesteia rezidã, în esenţã, în pretinsa discriminare pe care textul de lege criticat o instituie între persoane care se gãsesc într-o situaţie identicã, fiind nãscute dupã ce pãrinţii lor au fost mutaţi sau forţaţi sã îşi schimbe domiciliul, diferenţierea fiind generatã de momentul conceperii acestor persoane, imediat anterior sau imediat ulterior strãmutãrii.
Curtea constatã cã prevederile <>art. 1 lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 au o formulare genericã, aplicabilitatea concretã la fiecare speţã individualizatã fiind atributul exclusiv al instanţelor de judecatã învestite cu soluţionarea litigiilor izvorâte din modalitatea de aplicare a acestui text de lege.
Judecãtorul este liber sã aprecieze, în funcţie de circumstanţele concrete ale cauzei, dacã persoanele, care contestã deciziile direcţiilor teritoriale de pensii de respingere a cererilor de recunoaştere a calitãţii de persoane strãmutate şi implicit de obţinere a drepturilor cuvenite se aflã într-adevãr în situaţia avutã în vedere de textul de lege criticat. În cadrul procesului de deliberare, ţinând seama de caracterul reparator al <>Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999 , judecãtorul are deplina libertate de a aprecia în mod just situaţia de fapt şi eventual dacã este cazul, de a corecta interpretarea restrictivã pe care direcţiile teritoriale de pensii o acordã, în practicã, prevederilor de lege ce formeazã obiectul excepţiei de neconstituţionalitate. Întrucât critica formulatã se axeazã pe o chestiune legatã de aplicarea legii, instanţa de contencios constituţional nu are competenţa de a se pronunţa sub acest aspect, cãci altfel ar încãlca atât principiul separaţiei puterilor în stat, cât şi principiul independenţei judecãtorilor. Aşa fiind, Curtea urmeazã sã respingã ca inadmisibilã excepţia de neconstituţionalitate.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 1 lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de cãtre regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 pânã la 6 martie 1945 din motive etnice, ridicatã din oficiu de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal în dosarele sale nr. 5.363/2/2008, nr. 3.229/2/2008, nr. 2.930/2/2008, nr. 21.054/3/2008, nr. 1.905/2/2008, nr. 2.153/2/2008 şi nr. 2.152/2/2008.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 17 septembrie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bãrbãţeanu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
