Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 1.154 din 13 septembrie 2011  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 268 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 1.154 din 13 septembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 268 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 790 din 8 noiembrie 2011

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecãtor
    Acsinte Gaspar - judecãtor
    Petre Lãzãroiu - judecãtor
    Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
    Ion Predescu - judecãtor
    Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
    Tudorel Toader - judecãtor
    Simina Gagu - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

    Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 283 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicatã de Petru Bahnovei, Vasile Daniel Burtoi, Mariana Buţiu, Iosif Denghel, Ştefan Dan Guluţanu, Alice Gabriela Lodea, Aurel Murariu, Sergiu Constantin Negoi, Cristina Maria Rãhãian, Florin Gabriel Tacacsi şi Daniela Lucia Tarcea în Dosarul nr. 2.726/85/2010 al Tribunalului Sibiu - Secţia civilã şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 17D/2011.
    La apelul nominal rãspunde Lucian Bãgia, în calitate de mandatar, cu procurã judiciarã depusã la dosar, al autorilor excepţiei Petru Bahnovei, Vasile Daniel Burtoi, Mariana Buţiu, Iosif Denghel, Ştefan Dan Guluţanu, Alice Gabriela Lodea, Aurel Murariu, Sergiu Constantin Negoi, Cristina Maria Rãhãian, Florin Gabriel Tacacsi, şi în calitate de avocat, cu delegaţie depusã la dosar, pentru autorul excepţiei, Daniela Lucia Tarcea. De asemenea, rãspunde partea Societatea Comercialã "Rova România" - S.R.L din Sibiu, reprezentatã prin avocatul Liviu Burcea, cu delegaţie depusã la dosar.
    Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului autorilor excepţiei, care solicitã admiterea excepţiei. În acest sens susţine cã, în contradicţie cu dispoziţiile art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (1), (2), (3), art. 124 alin. (2) din Constituţie şi ale art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, textul de lege criticat creeazã o stare de inegalitate pentru justiţiabili, subiecte ale unor rapoarte juridice din dreptul muncii, deoarece termenul în care pot fi formulate cererile pentru soluţionarea conflictelor de muncã este stabilit pe zile calendaristice, iar nu pe zile libere, astfel cum prevede art. 101 din Codul de procedurã civilã.
    Reprezentantul pãrţii Societatea Comercialã "Rova România" - S.R.L. din Sibiu solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, deoarece stabilirea termenelor în care persoanele interesate au posibilitatea sã se adreseze instanţelor judecãtoreşti reprezintã o modalitate fireascã pentru exercitarea accesului liber la justiţie, în concordanţã cu prevederile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã. În acest sens, aratã cã prevederile legale criticate reprezintã norme procedurale, adoptate de legiuitor fãrã a afecta principiul egalitãţii în drepturi a cetãţenilor, accesul liber la justiţie, inclusiv dreptul la un proces echitabil sau regula constituţionalã privind unicitatea, egalitatea şi imparţialitatea justiţiei.

                               CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
    Prin Încheierea din 16 decembrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 2.726/85/2010, Tribunalul Sibiu - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 283 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii.
    Excepţia a fost ridicatã de Petru Bahnovei, Vasile Daniel Burtoi, Mariana Buţiu, Iosif Denghel, Ştefan Dan Guluţanu, Alice Gabriela Lodea, Aurel Murariu, Sergiu Constantin Negoi, Cristina Maria Rãhãian, Florin Gabriel Tacacsi şi Daniela Lucia Tarcea într-o cauzã având ca obiect contestaţia împotriva deciziei de concediere.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţã, cã în cauzele privind soluţionarea conflictelor de muncã termenele prevãzute de Codul muncii pentru exercitarea acţiunii în justiţie sunt prevãzute pe zile calendaristice şi nu pe zile libere, aşa cum sunt toate termenele de exercitare a oricãrei acţiuni în justiţie, conform prevederilor art. 101 din Codul de procedurã civilã. Persoanele care se adreseazã instanţelor judecãtoreşti pentru apãrarea drepturilor decurgând dintr-un contract individual de muncã se aflã într-o situaţie de inegalitate atât în faţa legii, cât şi în faţa justiţiei, faţã de toate celelalte categorii de justiţiabili, deoarece nu pot introduce o acţiune în termenul prevãzut de Codul muncii, dacã termenul se împlineşte într-o zi de sãrbãtoare legalã sau în care serviciul este suspendat. În acest fel, termenul prevãzut de textul de lege criticat este practic scurtat cu una sau douã zile calendaristice, justiţiabilul fiind nevoit sã introducã acţiunea înainte de data la care termenul s-ar împlini într-o zi de sãrbãtoare legalã sau în care serviciul este suspendat.
    Tribunalul Sibiu - Secţia civilã îşi exprimã opinia în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate.
    Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Subliniazã cã autorii excepţiei fac o confuzie între noţiunea de "zi calendaristicã", utilizatã în textul de lege criticat, şi noţiunea de "zile libere", utilizatã în cuprinsul art. 101 din Codul de procedurã civilã, noţiune care are semnificaţia unui sistem de calcul al termenelor.
    Avocatul Poporului considerã cã prevederile legale criticate sunt constituţionale. Reglementarea termenului de 30 de zile pentru formularea cererilor în vederea soluţionãrii unui conflict de muncã reprezintã o opţiune a legiuitorului, care a avut în vedere instituirea unei proceduri simple şi urgente, adaptatã raporturilor de muncã şi exercitãrii dreptului la muncã.
    Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                               CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile reprezentanţilor pãrţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 283 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003.
    Curtea constatã cã, ulterior sesizãrii sale, Legea nr. 53/2003 - Codul muncii a fost republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, iar în urma renumerotãrii textelor, prevederile legale criticate se regãsesc, în prezent, la art. 268 alin. (1) lit. a) din acest act normativ, asupra cãruia urmeazã sã se pronunţe instanţa de contencios constituţional şi care are urmãtorul conţinut: "(1) Cererile în vederea soluţionãrii unui conflict de muncã pot fi formulate:
    a) în termen de 30 de zile calendaristice de la data în care a fost comunicatã decizia unilateralã a angajatorului referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncã;".
    Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin cã textul de lege criticat încalcã dispoziţiile din Constituţie cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetãţenilor, art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiţie şi art. 124 alin. (2) privind unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei, precum şi prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã prevederile art. 268 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii sunt norme care stabilesc o procedurã specialã, derogatorie, simplã şi urgentã, aplicabilã în cazul cererilor referitoare la conflictele de muncã şi adaptatã raporturilor de muncã şi exercitãrii dreptului la muncã.
    Termenul de 30 de zile calendaristice prevãzut de art. 268 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii reprezintã un termen de prescripţie, susceptibil de suspendare sau întrerupere, imperativ, aplicabil atunci când obiectul conflictului de muncã este legat de decizia unilateralã a angajatorului referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncã. Aceastã situaţie comportã urgenţã în soluţionarea conflictului, iar reglementarea supusã controlului de constituţionalitate are tocmai menirea de a pune capãt în cel mai scurt timp stãrii de incertitudine în care se aflã raporturile de muncã, în interesul legitim al fiecãreia dintre pãrţile litigante.
    De asemenea, Curtea reţine cã termenul prevãzut de art. 268 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii este justificat de interesul salariaţilor de a contesta într-un termen cât mai scurt mãsurile dispuse de angajator în executarea contractelor de muncã şi de a restabili legalitatea în exercitarea raporturilor de muncã.
    Specificul litigiilor de muncã justificã astfel, în mod obiectiv, instituirea unor termene distincte de cele stabilite prin Codul de procedurã civilã. În ceea ce priveşte respectarea unor asemenea termene, aceasta ţine, fãrã îndoialã, de diligenţa pãrţii interesate în apãrarea drepturilor şi intereselor sale legitime. În plus, Curtea observã cã, potrivit art. 275 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, dispoziţiile titlului XII "Jurisdicţia muncii" din acest act normativ, din care fac parte şi prevederile legale supuse controlului de constituţionalitate, se completeazã cu prevederile Codului de procedurã civilã. În aceste condiţii nu poate fi reţinutã critica formulatã de autorul excepţiei de neconstituţionalitate, în sensul cã "termenul prevãzut de textul de lege criticat este practic scurtat cu una sau douã zile calendaristice, justiţiabilul fiind nevoit sã introducã acţiunea sa înainte de data la care termenul s-ar împlini într-o zi de sãrbãtoare legalã sau în care serviciul este suspendat", de vreme ce, indiferent de modul de stabilire a termenelor, art. 101 alin. 5 din Codul de procedurã civilã prevede cã termenul care se sfârşeşte într-o zi de sãrbãtoare legalã sau când serviciul este suspendat se va prelungi pânã la sfârşitul primei zile de lucru urmãtoare. Sunt asigurate astfel garanţiile specifice dreptului la un proces echitabil, soluţionat de o instanţã independentã, în condiţii de egalitate şi imparţialitate, în acord cu prevederile art. 124 alin. (2) din Constituţie.
    În aceste condiţii, Curtea constatã cã argumentele de neconstituţionalitate referitoare la încãlcarea accesului liber la justiţie, a dreptului la un proces echitabil şi a principiului egalitãţii în drepturi nu pot fi reţinute. Exercitarea dreptului de acces liber la justiţie poate fi supusã unor condiţionãri legale, cum sunt şi termenele stabilite pentru introducerea cererilor, menite sã asigure restabilirea în termen rezonabil a drepturilor încãlcate, precum şi stabilitatea raporturilor juridice. În acest sens este şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care, în repetate rânduri, spre exemplu, în hotãrârile pronunţate în Cauza Golder contra Regatului Unit al Marii Britanii, paragraful 38, anul 1975, Cauza Waite şi Kennedy contra Germanei, paragraful 59, anul 1999, Cauza Cudak contra Lituaniei, paragraful 55, anul 2010, a statuat cã dreptul de acces la justiţie, asigurat prin art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, nu este unul absolut, ci poate fi supus unor condiţionãri. Acestea sunt permise deoarece dreptul de acces la justiţie, prin însãşi natura sa, solicitã o reglementare din partea statului, care, în aceastã privinţã, se bucurã de o anumitã marjã de apreciere.
    De asemenea, Curtea reţine cã, în virtutea dispoziţiilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul are dreptul de a opta pentru instituirea unor termene diferite în considerarea deosebirilor ce existã între natura şi obiectul diferitelor litigii. Aceasta nu contravine nici principiului constituţional al egalitãţii în drepturi, întrucât acest principiu nu presupune uniformitate, astfel încât situaţia obiectiv diferitã în care se aflã persoanele care se adreseazã instanţelor judecãtoreşti pentru apãrarea drepturilor şi intereselor legitime care izvorãsc dintr-un contract individual de muncã, faţã de celelalte categorii de justiţiabili, justificã instituirea unui tratament juridic diferenţiat. Curtea reţine cã aceeaşi concluzie rezultã şi din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (spre exemplu, hotãrârile pronunţate în Cauza Marckx contra Belgiei, paragraful 33, anul 1979, Cauza D.H. şi alţii contra Republicii Cehe, paragrafele 175 şi 196, anul 2007, Cauza Andrejeva contra Letoniei, paragraful 81, anul 2009), care a statuat, cu valoare de principiu, cã "discriminarea" presupune a trata diferit, fãrã o justificare obiectivã şi rezonabilã, persoane aflate în situaţii similare. O asemenea situaţie intervine în cazul în care distincţia în cauzã nu urmãreşte un scop legitim sau nu existã o raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele utilizate şi scopul urmãrit a fi realizat.
    Aplicând principiile menţionate anterior în prezenta cauzã, Curtea constatã cã normele legale criticate nu încalcã dispoziţiile invocate din Legea fundamentalã şi din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, acestea fiind edictate pentru a evita tergiversarea soluţionãrii cauzei şi pentru a asigura, în mod eficient şi practic, dreptul la un proces echitabil, soluţionat într-un termen rezonabil.

    Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                        CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                            În numele legii
                               DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 268 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicatã de Petru Bahnovei, Vasile Daniel Burtoi, Mariana Buţiu, Iosif Denghel, Ştefan Dan Guluţanu, Alice Gabriela Lodea, Aurel Murariu, Sergiu Constantin Negoi, Cristina Maria Rãhãian, Florin Gabriel Tacacsi şi Daniela Lucia Tarcea în Dosarul nr. 2.726/85/2010 al Tribunalului Sibiu - Secţia civilã.
    Definitivã şi general obligatorie.
    Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 13 septembrie 2011.


               PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                        AUGUSTIN ZEGREAN

                      Magistrat-asistent,
                         Simina Gagu
                           _______

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016