Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.153 din 13 septembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1-4 din Legea nr. 374/2006 privind suspendarea serviciului public cu specific silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevazute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 783 din 4 noiembrie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Maria Bratu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1-4 din Legea nr. 374/2006 privind suspendarea serviciului public cu specific silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevãzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicatã de Obştea Moşnenilor Voineşari din comuna Voineasa, judeţul Vâlcea, în Dosarul nr. 1.085/198/2010 al Judecãtoriei Brezoi şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 4.798D/2010.
La apelul nominal se prezintã, pentru autorul excepţiei, avocatul Mihaela Zgripcea, care depune la dosar delegaţia de substituire. Lipseşte partea Comisia judeţeanã Vâlcea pentru stabilirea dreptului de proprietate privatã asupra terenurilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care solicitã admiterea criticii de neconstituţionalitate, pentru motivele invocate în faţa instanţei de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate, arãtând cã prevederile de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate, întrucât acestea vizeazã clarificarea situaţiei juridice a terenurilor forestiere în scopul protejãrii proprietarilor care au primit terenuri pe alte amplasamente.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 6 decembrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 1.085/198/2010, Judecãtoria Brezoi a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1-4 din Legea nr. 374/2006 privind suspendarea serviciului public cu specific silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevãzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicatã de Obştea Moşnenilor Voineşari din comuna Voineasa, judeţul Vâlcea, într-un litigiu de fond funciar.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale deoarece reglementeazã suspendarea prerogativelor dreptului de proprietate privatã printr-o procedurã administrativã, ceea ce echivaleazã cu o privare de proprietate, în lipsa unei cauze de utilitate publicã şi fãrã acordarea de despãgubiri.
Judecãtoria Brezoi apreciazã excepţia ca neîntemeiatã, sens în care aratã cã limitãrile aduse exerciţiului dreptului de proprietate sunt în acord cu dispoziţiile art. 44 alin. (1) teza finalã din Constituţie.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã prevederile de lege criticate sunt constituţionale şi cã nu contravin dispoziţiilor art. 44 alin. (1)-(4) şi art. 136 alin. (5) din Constituţie, întrucât legiuitorul este competent sã stabileascã cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepţiunea principialã conferitã de Constituţie, în aşa fel încât sã nu vinã în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime, instituind astfel limitãri rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintã art. 1-4 din Legea nr. 374/2006 privind suspendarea serviciului public cu specific silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevãzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 846 din 13 octombrie 2006.
Aceste texte de lege au urmãtoarea redactare:
- Art. 1: "Serviciul public cu specific silvic la nivel naţional pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevãzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se suspendã în condiţiile prezentei legi.";
- Art. 2: "Comisiile judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privatã asupra terenurilor identificã proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevãzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi introduc la instanţele judecãtoreşti competente acţiuni în constatarea nulitãţii documentelor respective, dacã acestea nu au fost introduse de persoanele prevãzute la art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care au obligaţia de a face cunoscut comisiilor introducerea acţiunii în constatarea nulitãţii.";
- Art. 3: "(1) Comisiile judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privatã asupra terenurilor comunicã inspectoratelor teritoriale de regim silvic şi de vânãtoare care sunt proprietarii terenurilor forestiere situate pe raza unitãţii administrativ-teritoriale pentru care s-a invocat nulitatea titlurilor de proprietate la instanţele judecãtoreşti.
(2) Comunicarea prevãzutã la alin. (1) se face cu precizarea clarã a datelor de identificare a terenurilor forestiere, în conformitate cu amenajamentul silvic.
(3) Inspectoratele teritoriale de regim silvic şi de vânãtoare suspendã serviciul public silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere pe baza comunicãrii prevãzute la alin. (1).";
- Art. 4: "(1) Suspendarea prevãzutã la art. 3 alin. (3) înceteazã la data comunicãrii de cãtre comisiile judeţene pentru stabilirea drepturilor de proprietate privatã asupra terenurilor a hotãrârilor judecãtoreşti definitive şi irevocabile, favorabile proprietarilor, care clarificã situaţia juridicã a terenurilor forestiere, cãtre inspectoratele teritoriale de regim silvic şi de vânãtoare.
(2) Hotãrârile judecãtoreşti prevãzute la alin. (1) se aduc la cunoştinţã comisiilor judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privatã asupra terenurilor de cãtre proprietari şi de cãtre autoritãţile parte în procese.
(3) Pe perioada suspendãrii serviciului silvic prevãzut la art. 3 alin. (3) paza terenurilor forestiere se asigurã de Regia Naţionalã a Pãdurilor - Romsilva.
(4) Cheltuielile determinate de asigurarea pazei prevãzute la alin. (3) se suportã de la bugetul de stat şi se deconteazã în condiţiile art. 17 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 139/2005 privind administrarea pãdurilor din România, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 38/2006, şi ale art. 6 din Hotãrârea Guvernului nr. 483/2006 pentru aprobarea atribuţiilor ocoalelor silvice de stat şi ale celor constituite ca structuri proprii, a obligaţiilor ce revin deţinãtorilor de pãduri, în vederea respectãrii regimului silvic, precum şi a Regulamentului de aplicare a Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 139/2005 privind administrarea pãdurilor din România."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 alin. (1)-(4) privind proprietatea privatã, art. 45 privind libertatea economicã, art. 135 - Economia şi ale art. 136 alin. (5) privind inviolabilitatea proprietãţii private în condiţiile legii organice. Este invocatã şi încãlcarea art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine urmãtoarele:
Prevederile de lege criticate reglementeazã procedura suspendãrii serviciului public cu specific silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere restituite în favoarea persoanelor care nu aveau acest drept. Aceastã mãsurã este valabilã şi pentru persoanele care au primit proprietãţi pe alt amplasament decât pe cel deţinut în proprietate, precum şi pentru alte situaţii menţionate de Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. Suspendarea serviciului public cu specific silvic înceteazã la momentul clarificãrii situaţiei juridice a terenurilor forestiere, iar pe perioada suspendãrii paza acestor terenuri se asigurã de Regia Naţionalã a Pãdurilor - Romsilva, cheltuielile fiind asigurate de la bugetul de stat şi decontate de cãtre proprietarii stabiliţi prin hotãrâri judecãtoreşti definitive şi irevocabile.
Potrivit textelor de lege criticate, comisiile judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privatã asupra terenurilor identificã proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevãzute la art. III din Legea nr. 169/1997 şi invocã în faţa instanţelor judecãtoreşti nulitatea acestor acte, în situaţia în care nu au invocat-o proprietarii în cauzã. Proprietarii au obligaţia de a anunţa comisiile despre invocarea nulitãţii. Comisiile judeţene comunicã inspectoratelor teritoriale de regim silvic şi de vânãtoare care sunt proprietarii pãdurilor situate pe raza unitãţii administrativ-teritoriale pentru care s-a invocat nulitatea titlurilor de proprietate. Comunicarea trebuie sã cuprindã precizarea clarã a datelor de identificare a terenurilor forestiere, conform amenajamentului silvic.
Aşa fiind, legiuitorul a prevãzut, pentru anumite situaţii speciale, cum este cea din actul normativ criticat, posibilitatea suspendãrii serviciului public cu specific silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevãzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997, dispoziţii legale ce precizeazã o datã în plus sancţiunea nulitãţii actelor translative de proprietate încheiate cu încãlcarea normelor legale imperative. Or, cum un act nul nu poate produce efecte, fiind desfiinţat de la data încheierii lui, un asemenea act nu poate sã constituie temeiul dobândirii valabile a dreptului de proprietate şi, ca atare, nu poate fi reţinutã critica privind încãlcarea dispoziţiilor art. 44 şi art. 136 alin. (5) din Constituţie.
De altfel, în sensul celor arãtate mai sus s-a pronunţat Curtea prin Decizia nr. 451 din 12 aprilie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 17 iunie 2011, referitoare la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 374/2006 în integralitatea ei, ale cãrei considerente şi soluţie sunt valabile şi în cauza de faţã.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1-4 din Legea nr. 374/2006 privind suspendarea serviciului public cu specific silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevãzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicatã de Obştea Moşnenilor Voineşari din comuna Voineasa, judeţul Vâlcea, în Dosarul nr. 1.085/198/2010 al Judecãtoriei Brezoi.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 13 septembrie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
_________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
