Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 1.129 din 23 septembrie 2010  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 31^1 alin. (2) teza a doua din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001    Twitter Facebook
Cautare document

DECIZIE nr. 1.129 din 23 septembrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 31^1 alin. (2) teza a doua din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 18 noiembrie 2010


    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecãtor
    Acsinte Gaspar - judecãtor
    Petre Lãzãroiu - judecãtor
    Mircea Ştefan Minea - judecãtor
    Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
    Ion Predescu - judecãtor
    Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
    Tudorel Toader - judecãtor
    Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.

    Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31^1 alin. (2) teza a doua din <>Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, excepţie ridicatã de Consiliul Local al Oraşului Popeşti Leordeni în Dosarul nr. 49.876/3/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
    La apelul nominal se prezintã, pentru autorul excepţiei, domnul avocat Dragoş Cârnu, membru al Baroului Bucureşti, în calitate de apãrãtor ales, cu delegaţie depusã la dosarul cauzei. Se constatã lipsa celorlalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
    Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul apãrãtorului autorului excepţiei. Acesta solicitã admiterea excepţiei, arãtând cã sintagma "în condiţiile legii" cuprinsã în textul art. 129 din Constituţie nu poate avea semnificaţia lipsei cãilor de atac, întrucât ar lãsa fãrã obiect de reglementare textul constituţional, iar legiuitorul ar putea interveni în orice materie şi ar putea suprima cãile de atac existente. Precizeazã cã, în ceea ce priveşte textul de lege criticat, celeritatea ar trebui realizatã prin maniera de organizare a proceselor, nu prin eliminarea cãilor de atac, susţinând cã este neconstituţionalã imposibilitatea contestãrii hotãrârilor de validare a mandatelor consilierilor locali. În plus, aratã cã termenul de 30 de zile prevãzut de art. 31^1 alin. (2) teza a doua din <>Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 este imposibil de respectat în practicã.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, concretizatã prin <>Decizia nr. 101/2009. Considerã cã textul de lege criticat reprezintã o normã de procedurã, a cãrei edictare constituie opţiunea legiuitorului.

                               CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
    Prin Încheierea din 12 octombrie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 49.876/3/2008, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31^1 alin. (2) teza a doua din <>Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. Excepţia a fost ridicatã de Consiliul Local al Oraşului Popeşti Leordeni într-un recurs formulat într-o cauzã de contencios administrativ.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã textul de lege criticat îngrãdeşte accesul liber la justiţie, deoarece lipseşte justiţiabilul de posibilitatea folosirii cãii de atac a recursului. Constituţia reglementeazã, la art. 129, dreptul la folosirea cãilor de atac, deci implicit existenţa acestora, şi nu lipsa lor, legiuitorul având deci o obligaţie pozitivã de reglementare. Totodatã, acest tratament juridic este discriminatoriu faţã de cel aplicabil celorlalte subiecte de drept, care, tot în materia contenciosului administrativ, dar în baza <>Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, beneficiazã de calea de atac a recursului.
    Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciazã cã dispoziţiile criticate nu aduc atingere dreptului de acces la justiţie, de vreme ce, în virtutea principiului egalitãţii, la situaţii diferite se justificã un tratament juridic diferit. Totodatã, precizeazã cã legea fundamentalã nu consacrã un principiu al dublului grad de jurisdicţie, ci "folosirea cãilor de atac în condiţiile legii". De altfel, Curtea Constituţionalã s-a mai pronunţat asupra unor critici de neconstituţionalitate asemãnãtoare, prin <>deciziile nr. 101/2009 şi nr. 562/2009.
    Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                               CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile apãrãtorului autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 31^1 alin. (2) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, introduse prin <>art. III pct. 4 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 20/2008 privind unele mãsuri pentru organizarea şi desfãşurarea alegerilor pentru autoritãţile administraţiei publice locale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 7 martie 2008, care au urmãtorul conţinut:
    - Art. 31^1 alin. (2): "(2) Instanţa de contencios administrativ se pronunţã în cel mult 30 de zile. În acest caz, procedura prealabilã nu se mai efectueazã, iar hotãrârea primei instanţe este definitivã şi irevocabilã."
    În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 - "Egalitatea în drepturi" , art. 21 - "Accesul liber la justiţie" şi art. 129 - "Folosirea cãilor de atac". Prin intermediul art. 20 din Constituţie, este invocat şi art. 13 - "Dreptul la un recurs efectiv" din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, precum şi art. 1 - "Interzicerea generalã a discriminãrii" din Protocolul nr. 12 adiţional la aceeaşi convenţie.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observã cã dispoziţiile <>art. 31^1 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 au mai fãcut obiect al controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţionalã, concretizat, de exemplu, prin <>Decizia nr. 101 din 20 ianuarie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 4 martie 2009. Cu acel prilej, Curtea a constatat cã textul de lege criticat este constituţional, întrucât caracterul definitiv şi irevocabil al unei hotãrâri judecãtoreşti pronunţate în prima instanţã nu reprezintã o îngrãdire a accesului liber la justiţie al persoanei interesate şi nici a dreptului la un proces echitabil. Pentru a ajunge la aceastã concluzie, Curtea a avut în vedere cele statuate prin <>Decizia Plenului nr. 1/1994, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, în sensul cã accesul liber la justiţie nu înseamnã accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecãtoreşti şi la toate cãile de atac, deoarece competenţa şi procedura sunt stabilite de lege, astfel cã, în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedurã, ca şi modalitãţi de exercitare a drepturilor procedurale. Totodatã, Curtea a observat cã dispoziţiile <>art. 31^1 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 reglementeazã procedura de contestare în justiţie a hotãrârilor consiliilor locale privind validarea sau invalidarea mandatelor de consilier local, având în cele din urmã ca finalitate declararea ca legal constituit a consiliului local, care sã exprime configuraţia politicã, aşa cum aceasta a rezultat din voinţa electoratului. Întregul proces de alegere şi de constituire a autoritãţilor publice locale este caracterizat prin celeritate şi tocmai aceasta este şi raţiunea pentru care dispoziţiile <>art. 31^1 din Legea nr. 215/2001 stabilesc termene scurte, imperative, pentru depunerea la instanţã a contestaţiei şi pentru soluţionarea acesteia. Textul de lege criticat prevede o excepţie de la necesitatea parcurgerii procedurii prealabile şi conferã caracter definitiv şi irevocabil hotãrârii judecãtoreşti pronunţate în primã instanţã, fãrã ca aceasta sã constituie însã o încãlcare a accesului liber la justiţie sau a dreptului la un proces echitabil. În plus, Curtea a observat cã dreptul la douã grade de jurisdicţie, potrivit art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, este un drept specific materiei penale, nefiind aplicabil unui domeniu special cum este cel electoral.
    Prin urmare, nu poate fi reţinutã critica autorului excepţiei prin raportare la prevederile art. 13 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, dat fiind cã nici textul invocat şi niciun alt text din Convenţie nu prevãd decât accesul la un tribunal, iar nu obligativitatea instituirii unor cãi de atac împotriva hotãrârilor judecãtoreşti. De asemenea, nu se poate primi susţinerea privind încãlcarea art. 129 din Constituţie, care nu prevede obligativitatea instituirii cãilor de atac în toate cazurile, ci folosirea de cãtre pãrţi şi de Ministerul Public a cãilor de atac stabilite prin lege.
    Totodatã, Curtea constatã cã nu este întemeiatã nici susţinerea referitoare la pretinsa nesocotire a principiului egalitãţii, nefiind relevate elemente care sã fie de naturã sã conducã la o discriminare a anumitor subiecţi de drept în raport cu alţii.
    Întrucât nu au intervenit elemente noi, care sã determine modificarea soluţiei pronunţate prin deciziile menţionate, atât aceasta, cât şi argumentele pe care s-a bazat îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.

    Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

                        CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                            În numele legii
                               DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31^1 alin. (2) teza a doua din <>Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, excepţie ridicatã de Consiliul Local al Oraşului Popeşti Leordeni în Dosarul nr. 49.876/3/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
    Definitivã şi general obligatorie.
    Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 23 septembrie 2010.


                PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                        AUGUSTIN ZEGREAN

                       Magistrat-asistent,
                      Valentina Bãrbãţeanu
                         __________
Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice