Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.115 din 23 septembrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 99 alin. (4) teza intai din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 711 din 26 octombrie 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Benke Karoly - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 99 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Ion Bivolaru, Stancu Zamfir, Valentin George Anastasiu, Adrian Dumbravã, Victor-Daniel Şraier, Ion Zârnã şi Ezeanu Dorin Stãnicã în Dosarul nr. 411.1/62/2005 al Curţii de Apel Braşov - Secţia comercialã.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 3 noiembrie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 411.1/62/2005, Curtea de Apel Braşov - Secţia comercialã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 99 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Ion Bivolaru, Stancu Zamfir, Valentin George Anastasiu, Adrian Dumbravã, Victor-Daniel Şraier, Ion Zârnã şi Ezeanu Dorin Stãnicã într-o cauzã având ca obiect soluţionarea recursurilor declarate împotriva unei sentinţe pronunţate de judecãtorul-sindic.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã, prin efectul textului legal criticat, o hotãrâre judecãtoreascã, care, în cazul de faţã, consfinţeşte planul de reorganizare, se aplicã unei persoane strãine de cauza în care a fost pronunţatã hotãrârea, ceea ce, în final, duce la desfiinţarea totalã sau parţialã a unui drept din patrimoniul persoanei respective. Într-o atare situaţie se pot regãsi creditorii ale cãror creanţe au luat naştere dupã votarea planului de reorganizare sau care la momentul votãrii planului nu se regãseau în tabelul creditorilor din culpa administratorului judiciar.
Curtea de Apel Braşov - Secţia comercialã, contrar prevederilor <>art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a formulat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art.1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze prezenta excepţie.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 99 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, care au urmãtorul cuprins:
"(4) Din momentul publicãrii, toate pãrţile interesate vor fi socotite cã au cunoştinţã de plan şi de data de exprimare a votului."
Dispoziţiile constituţionale invocate sunt cele ale art. 16 privind egalitatea şi art. 21 privind accesul liber la justiţie.
I. Se observã cã la data de 24 noiembrie 2009 cauza în care a fost ridicatã aceastã excepţie de neconstituţionalitate a fost soluţionatã prin <>Decizia nr. 587/R din 24 noiembrie 2009. Curtea reţine cã excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã la termenul din 3 noiembrie 2009, însã, în urma aplicãrii <>art. 8 alin. (7) din Legea nr. 85/2006, instanţa de judecatã a decis cã nu se impune, odatã cu sesizarea Curţii Constituţionale, suspendarea cauzei şi a continuat judecarea acesteia. Aplicarea <>art. 8 alin. (7) din Legea nr. 85/2006 a dat naştere la o asemenea situaţie, şi nu culpa instanţei de judecatã. Aceastã normã legalã dã astfel posibilitatea instanţei de judecatã sã nu suspende judecarea unei cauze atunci când sesizeazã Curtea Constituţionalã, ceea ce înseamnã cã legiuitorul a acceptat cã acest text legal poate duce la învestirea Curţii Constituţionale cu judecarea unei excepţii de neconstituţionalitate ridicate într-o cauzã care este soluţionatã la momentul la care instanţa constituţionalã se va pronunţa asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Pentru aceste motive, excepţia de neconstituţionalitate nu poate fi respinsã ca fiind inadmisibilã pe motiv cã nu ar avea legãturã cu soluţionarea cauzei în înţelesul <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.
II. Pe fondul cauzei, Curtea constatã cã, prin <>Decizia nr. 928 din 18 octombrie 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 din 20 noiembrie 2007, în raport cu o criticã similarã de neconstituţionalitate, a statuat cã textul legal criticat consacrã o prezumţie legalã care nu încalcã dreptul persoanelor interesate de a avea acces la justiţie ori dreptul la un proces echitabil. În acest sens, Curtea a invocat prevederile art. 6, ale art. 7 alin. (1), precum şi ale <>art. 98 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 85/2006.
În consecinţã, Curtea a reţinut cã, "în cadrul acestor proceduri, pãrţile interesate nu numai cã au acces la justiţie, dar beneficiazã pe tot parcursul desfãşurãrii procesului de toate garanţiile menite sã le asigure dreptul la apãrare, precum şi dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea acestuia într-un termen rezonabil.
De asemenea, prevederea cã "debitorul va asigura posibilitatea consultãrii planului la sediul sãu" nu restricţioneazã sub nicio formã accesul unor creditori lipsiţi de resurse "materiale şi financiare" la planul de reorganizare, ci este o modalitate legislativã prin care cei interesaţi pot lua cunoştinţã de plan, fãrã ca prin aceasta sã se creeze un tratament discriminatoriu între creditori."
Neintervenind elemente noi, de naturã a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, considerentele şi soluţia deciziei menţionate sunt valabile şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 99 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Ion Bivolaru, Stancu Zamfir, Valentin George Anastasiu, Adrian Dumbravã, Victor-Daniel Şraier, Ion Zârnã şi Ezeanu Dorin Stãnicã în Dosarul nr. 411.1/62/2005 al Curţii de Apel Braşov - Secţia comercialã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 23 septembrie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Benke Karoly
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
