Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 1.113 din 10 septembrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 alin. 1, art. 278^1 alin. 7 si alin. 8 lit. a), precum si ale art. 403 alin. 3 din Codul de procedura penala
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 alin. 1, art. 278^1 alin. 7 şi alin. 8 lit. a), precum şi ale art. 403 alin. 3 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Magdalena Petrescu în Dosarul nr. 2.066/331/2008 al Tribunalului Prahova - Secţia penalã. La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã. Cauza se aflã în stare de judecatã. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arãtând cã ceea ce se criticã este modul în care a fost interpretatã şi aplicatã legea în cauzã. În plus, unele aspecte particulare invocate de autorul excepţiei au fost deja examinate de Curtea Constituţionalã în jurisprudenţa sa, de exemplu prin <>Decizia nr. 1.219/2008 .
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele: Prin Încheierea din 11 februarie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 2.066/331/2008, Tribunalul Prahova - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 alin. 1, art. 278^1 alin. 7 şi alin. 8 lit. a), precum şi ale art. 403 alin. 3 din Codul de procedurã penalã, excepţie invocatã de Magdalena Petrescu. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã dispoziţiile art. 278 alin. 1 şi art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedurã penalã sunt neconstituţionale, deoarece judecãtorul care a soluţionat plângerea nu a verificat şi nu a apreciat în mod echitabil înscrisurile prezentate de persoana vãtãmatã şi nu i-au fost admise acesteia mijloacele de probã, cum ar fi fotografii judiciare şi declaraţiile unor martori. Totodatã, instanţa nu i-a încuviinţat efectuarea unei expertize în specialitatea construcţii, situaţie în care i s-a încãlcat dreptul la apãrare. Referitor la art. 278^1 alin. 8 lit. a) din Codul de procedurã penalã se susţine cã judecãtorul fondului nu a motivat corespunzãtor soluţia pronunţatã în cauzã, în condiţiile în care s-a respins plângerea formulatã împotriva actelor procurorului. În ceea ce priveşte art. 403 alin. 3 din Codul de procedurã penalã se susţine cã încalcã dreptul la apãrare datoritã faptului cã nu s-au apreciat corect mijloacele de probã prezentate şi nu s-au încuviinţat probele solicitate. În concluzie, se solicitã "reconsiderarea" dispoziţiilor criticate. Tribunalul Prahova - Secţia penalã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât dispoziţiile legale criticate nu încalcã prevederile constituţionale invocate. În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. Avocatul Poporului considerã cã normele criticate sunt constituţionale, invocând şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie. Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile art. 278 alin. 1, art. 278^1 alin. 7 şi alin. 8 lit. a), precum şi ale art. 403 alin. 3 din Codul de procedurã penalã, având urmãtorul cuprins: - Art. 278 alin. 1: "Plângerea împotriva mãsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta se rezolvã de prim-procurorul parchetului sau, dupã caz, de procurorul general al parchetului de pe lângã curtea de apel ori de procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie."; - Art. 278^1 alin. 7 şi alin. 8 lit. a): "Instanţa, judecând plângerea, verificã rezoluţia sau ordonanţa atacatã, pe baza lucrãrilor şi a materialului din dosarul cauzei şi a oricãror înscrisuri noi prezentate. Judecãtorul pronunţã una dintre urmãtoarele soluţii: a) respinge plângerea, prin sentinţã, ca tardivã sau inadmisibilã ori, dupã caz, ca nefondatã, menţinând rezoluţia sau ordonanţa atacatã;" - Art. 403 alin. 3: "Instanţa, în baza celor constatate, dispune prin încheiere admiterea în principiu a cererii de revizuire sau, prin sentinţã, respingerea acesteia." Dispoziţiile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 21 privind liberul acces la justiţie, art. 24 privind dreptul la apãrare, art. 52 privind dreptul persoanei vãtãmate de o autoritate publicã. Se invocã, totodatã, dispoziţiile art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil. Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulatã, Curtea constatã cã ceea ce se criticã, în realitate, este modul de interpretare şi de aplicare a legii în cauza dedusã judecãţii. Astfel, autoarea excepţiei este nemulţumitã de faptul cã judecãtorul care a soluţionat plângerea nu a verificat şi nu a apreciat în mod echitabil înscrisurile prezentate, de faptul cã nu i-au fost admise o serie de probe, de modul în care a fost motivatã soluţia pronunţatã în cauzã şi de modul de apreciere a mijloacele de probã prezentate. Asemenea critici excedeazã competenţei Curţii Constituţionale, care, potrivit <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã.
Pentru motivele mai sus arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 alin. 1, art. 278^1 alin. 7 şi alin. 8 lit. a), precum şi ale art. 403 alin. 3 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Magdalena Petrescu în Dosarul nr. 2.066/331/2008 al Tribunalului Prahova - Secţia penalã. Definitivã şi general obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 10 septembrie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA
