Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 1.105 din 8 septembrie 2011  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. I pct. 46 din titlul I al Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente    Twitter Facebook
Cautare document

DECIZIE nr. 1.105 din 8 septembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. I pct. 46 din titlul I al Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 783 din 4 noiembrie 2011

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecãtor
    Acsinte Gaspar - judecãtor
    Petre Lãzãroiu - judecãtor
    Mircea Ştefan Minea - judecãtor
    Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
    Ion Predescu - judecãtor
    Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
    Tudorel Toader - judecãtor
    Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

    Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 46 din titlul I al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, excepţie ridicatã de Elisabeta-Rozalia Lukacs în Dosarul nr. 9.700/62/2009 al Tribunalului Braşov - Secţia civilã şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.887D/2010.
    La apelul nominal rãspunde, pentru autorul excepţiei, avocatul Daniela-Louise Mohanu, cu delegaţie depusã la dosar. Lipsesc celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
    Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul avocatului prezent, care solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate aşa cum a fost formulatã. Astfel, apreciazã cã reglementarea criticatã contravine art. 15 alin. (2) şi art. 16 alin. (1) din Legea fundamentalã, sens în care invocã jurisprudenţa Curţii Constituţionale, şi anume Decizia nr. 830 din 8 iulie 2008.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind inadmisibilã. În acest sens, aratã cã autorul excepţiei tinde la modificarea reglementãrii supuse controlului de constituţionalitate, aspectele invocate privind totodatã şi modalitatea de interpretare şi aplicare a legii, ceea ce excedeazã competenţei Curţii Constituţionale şi constituie atributul exclusiv al instanţei de drept comun.

                               CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
    Prin Încheierea din 20 septembrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 9.700/62/2009, Tribunalul Braşov - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 46 din titlul I al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, excepţie ridicatã de Elisabeta-Rozalia Lukacs într-o cauzã având ca obiect o contestaţie formulatã în temeiul Legii nr. 10/2001.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã excluderea societãţilor comerciale integral privatizate din categoria unitãţilor deţinãtoare, enumerate în art. 21 din Legea nr. 10/2001, conduce la modificarea regimului juridic al mãsurilor reparatorii, fãrã instituirea unui nou termen de depunere a notificãrilor care sã fi fãcut posibilã aplicarea legii civile noi situaţiilor juridice create dupã intrarea ei în vigoare.
    Prin urmare, Legea nr. 247/2005 modificã în mod esenţial regimul juridic creat prin depunerea cererilor de restituire în termenul legal, cu încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 alin. (2).
    Totodatã, apreciazã cã, prin modificarea art. 21 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, se instituie un regim discriminatoriu între persoanele îndreptãţite ale cãror notificãri au fost rezolvate în termenul de 60 de zile prevãzut de lege de la depunerea lor, beneficiind astfel de restituirea în naturã a imobilelor, şi persoanele îndreptãţite ale cãror cereri nu au fost soluţionate cu rea-credinţã de cãtre societãţile deţinãtoare în termenul legal şi care sunt astfel dezavantajate prin noul text, care prevede excluderea societãţilor comerciale integral privatizate din categoria unitãţilor deţinãtoare obligate la restituirea în naturã a imobilelor, beneficiind astfel doar de mãsuri reparatorii prin echivalent. În final, considerã cã, fãrã nicio justificare legalã, textul de lege criticat aplicã un tratament discriminatoriu persoanelor juridice de drept public şi persoanelor juridice de drept privat, acestea din urmã fiind, în mod evident, avantajate.
    Tribunalul Braşov - Secţia civilã considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este nefondatã, având în vedere prevederile art. 21 din Legea nr. 10/2001 raportat la art. 21.1 lit. e) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001, aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 250/2007. Astfel, aratã cã excluderea de la soluţionarea notificãrilor în modalitatea restituirii în naturã vizeazã doar societãţile comerciale privatizate integral sau cele constituite din iniţiativã privatã, care au dobândit astfel de bunuri dupã privatizare sau, dupã caz, dupã înfiinţarea lor, şi nu toate societãţile integral privatizate.
    Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                               CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie prevederile art. I pct. 46 din titlul I al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005. Aceste prevederi modificã art. 20 alin. (1) din cap. III al Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, devenit art. 21 alin. (1) ca urmare a republicãrii acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005.
    Textul de lege are urmãtorul conţinut:
    "Imobilele - terenuri şi construcţii - preluate în mod abuziv, indiferent de destinaţie, care sunt deţinute la data intrãrii în vigoare a prezentei legi de o regie autonomã, o societate sau companie naţionalã, o societate comercialã la care statul sau o autoritate a administraţiei publice centrale sau locale este acţionar ori asociat majoritar, de o organizaţie cooperatistã sau de orice altã persoanã juridicã de drept public, vor fi restituite persoanei îndreptãţite, în naturã, prin decizie sau, dupã caz, prin dispoziţie motivatã a organelor de conducere ale unitãţii deţinãtoare."
    Autorul excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii şi art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã autorul acesteia susţine, în esenţã, cã Legea nr. 247/2005 modificã în mod esenţial regimul juridic creat prin depunerea cererilor de restituire în termenul legal, cu încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 alin. (2), şi cã, prin modificarea art. 21 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, se instituie un regim discriminatoriu între persoanele îndreptãţite ale cãror notificãri au fost rezolvate în termenul de 60 de zile prevãzut de lege de la depunerea lor, beneficiind astfel de restituirea în naturã a imobilelor, şi persoanele îndreptãţite ale cãror cereri nu au fost soluţionate cu rea-credinţã de cãtre societãţile deţinãtoare în termenul legal.
    Faţã de critica de neconstituţionalitate formulatã, Curtea constatã cã scopul Legii nr. 10/2001 a fost acela de a institui mãsuri reparatorii în interesul proprietarilor ale cãror imobile au fost preluate în mod abuziv, nu numai prin restituirea în naturã a acestora, atunci când este posibil, ci şi prin stabilirea de mãsuri reparatorii prin echivalent, în deplinã concordanţã cu dispoziţiile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, potrivit cãrora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege.
    În ceea ce priveşte susţinerile autorului excepţiei potrivit cãrora, datoritã modificãrilor aduse prin Legea nr. 247/2005, textul de lege criticat este retroactiv, Curtea constatã cã aceste susţineri nu sunt întemeiate. Astfel, prin Decizia nr. 529 din 13 mai 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 2 iulie 2008, Curtea a statuat cã o eventualã diferenţã de tratament juridic rezultatã în urma modificãrii legii nu reprezintã o problemã de constituţionalitate, ci una de succesiune în timp a legii, ce se aplicã numai pentru viitor. Astfel, ori de câte ori o lege nouã modificã dispoziţiile legale anterioare cu privire la anumite raporturi sociale, toate efectele produse înainte de intrarea ei în vigoare nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptãrii noii reglementãri.
    Legea nouã este aplicabilã de îndatã tuturor situaţiilor ce se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge dupã intrarea ei în vigoare, precum şi tuturor efectelor produse de raporturile juridice nou-create. De altfel, a considera întemeiatã o atare criticã ar însemna sã negãm posibilitatea oricãrei modificãri a legislaţiei în vigoare.
    De asemenea, prin aceeaşi decizie, Curtea a reţinut cã reglementarea criticatã nu instituie un tratament juridic diferit pentru anumite categorii de cetãţeni aflate în situaţii identice, ci are în vedere situaţia concretã a bunurilor preluate. Din acest text de lege rezultã doar cã legiuitorul a considerat, fãrã a încãlca vreo dispoziţie constituţionalã, cã în prezent se poate reglementa restituirea cãtre foştii proprietari a imobilelor preluate abuziv care sunt deţinute la data intrãrii în vigoare a Legii nr. 10/2001 de o regie autonomã, o societate sau companie naţionalã, o societate comercialã la care statul sau o autoritate a administraţiei publice centrale sau locale este acţionar ori asociat majoritar, de o organizaţie cooperatistã sau de orice altã persoanã juridicã de drept public.
    Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã a determina o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie, aceste considerente îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauzã.
    În sfârşit, în subsidiar, Curtea observã cã, prin critica sa, autorul excepţiei tinde la modificarea reglementãrii legale supuse controlului de constituţionalitate, invocând totodatã aspecte ce vizeazã şi modalitatea de interpretare şi aplicare a legii. Or, prerogativa interpretãrii înţelesului unei norme legale în scopul aplicãrii acesteia la situaţia de fapt dedusã judecãţii aparţine exclusiv instanţei de judecatã. Modalitatea în care se interpreteazã şi se aplicã în cazuri concrete aceste prevederi legale nu intrã în sfera de atribuţii a Curţii Constituţionale.

    Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                        CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                            În numele legii
                               DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 46 din titlul I al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, excepţie ridicatã de Elisabeta-Rozalia Lukacs în Dosarul nr. 9.700/62/2009 al Tribunalului Braşov - Secţia civilã.
    Definitivã şi general obligatorie.
    Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 8 septembrie 2011.


             PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                      AUGUSTIN ZEGREAN

                     Magistrat-asistent,
                     Ingrid Alina Tudora
                         ___________
Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice