Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.101 din 21 septembrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 480 din Codul civil si ale art. I pct. 1 si 3 din Legea nr. 1/2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 763 din 16 noiembrie 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Maria Bratu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 480 din Codul civil şi ale <>art. I pct. 1 şi 3 din Legea nr. 1/2009 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Eufrosina Mia Gheorghicã şi Constantin Marius Boşa în Dosarul nr. 6.227/302/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilã.
La apelul nominal se prezintã, pentru autorii excepţiei, avocatul Mihai Rapcea. Lipsesc celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Avocatul autorilor excepţiei solicitã admiterea acesteia pentru aceleaşi motive invocate în faţa instanţei de judecatã. Depune un numãr de 8 înscrisuri referitoare la imobilul în litigiu.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 24 februarie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 6.227/302/2008, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 480 din Codul civil şi ale <>art. I pct. 1 şi 3 din Legea nr. 1/2009 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Eufrosina Mia Gheorghicã şi Constantin Marius Boşa.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã art. 480 din Codul civil contravine art. 44 alin. (1), (2) şi (8) din Constituţie, întrucât, deşi acest text de lege defineşte dreptul de proprietate ca un drept exclusiv şi absolut, acest drept este totuşi limitat prin sintagma "în limitele determinate de lege". De asemenea, aratã cã textul art. 480 din Codul civil nu defineşte în mod clar şi delimitat caracterul absolut şi exclusivist al dreptului de proprietate, fãcând în acelaşi timp o comparaţie cu definiţia datã dreptului de proprietate în noul Cod civil.
În ceea ce priveşte <>art. I pct. 1 şi 3 din Legea nr. 1/2009, aratã cã "în condiţiile în care legea apãrã în mod egal şi fãrã discriminãri proprietatea, în conformitate cu <>art. I pct. 1 şi urmãtoarele din Legea nr. 1/2009, persoanele care au cumpãrat de la stat au mai puţine drepturi, dreptul de proprietate al unor astfel de cumpãrãtori este mai puţin protejat decât cel al statului, care este îndreptãţit sã nu mai restituie în naturã anumite categorii de bunuri".
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilã considerã cã textele de lege criticate sunt constituţionale.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã textele de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei îl reprezintã prevederile art. 480 din Codul civil, precum şi cele ale <>art. I pct. 1 şi 3 din Legea nr. 1/2009 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 3 februarie 2009.
Aceste texte de lege au urmãtoarea redactare:
- Art. 480 din Codul civil: "Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura şi a dispune de un lucru în mod exclusiv şi absolut, însã în limitele determinate de lege.";
- <>Art. I pct. 1 şi 3 din Legea nr. 1/2009:
"<>Art. I. - Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 194522 decembrie 1989, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se modificã şi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. La articolul 1, alineatul (1) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
«Art. 1. - (1) Imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizaţiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum şi cele preluate de stat în baza <>Legii nr. 139/1940 asupra rechiziţiilor şi nerestituite se restituie în naturã sau în echivalent, când restituirea în naturã nu mai este posibilã, în condiţiile prezentei legi.»
[...]
3. La articolul 5 se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu urmãtorul cuprins:
«(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplicã şi persoanelor ale cãror averi au fost dobândite ilicit, în conformitate cu hotãrârile instanţelor judecãtoreşti pronunţate pânã la 6 martie 1945. Atât anexa nr. 1 la prezenta lege, cât şi hotãrârile judecãtoreşti respective se afişeazã pe pagina de internet a autoritãţii publice cu atribuţii în domeniul retrocedãrilor.»"
Textele constituţionale considerate ca fiind încãlcate sunt cele ale art. 3 alin. (1) potrivit cãruia "Teritoriul României este inalienabil.", art. 15 alin. (2) referitor la principiul neretroactivitãţii legii, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 44 alin. (1), (2) şi (8) referitor la dreptul de proprietate privatã, art. 136 privind proprietatea şi art. 148 alin. (2) referitor la prioritatea reglementãrilor comunitare faţã de dispoziţiile contrare din legile interne.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine urmãtoarele:
I. Prevederile art. 480 din Codul civil au mai fãcut obiect al controlului de constituţionalitate, pentru critici de neconstituţionalitate similare cu cele din prezenta cauzã. Astfel, prin <>Decizia nr. 323 din 13 martie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 1 aprilie 2008, Curtea a reţinut cã prevederile art. 480 din Codul civil dau definiţia legalã a proprietãţii, precizând cã dreptul de proprietate este atât un drept absolut, ce rezultã din exercitarea celor 3 atribute ale acestui drept real (usus, fructus şi abusus), cât şi un drept exclusiv, din punctul de vedere al titularului care îl poate exercita în mod liber, cu respectarea însã a ordinii publice şi a dispoziţiilor imperative ale legii. Prin urmare, condiţionarea liberei exercitãri a atributelor dreptului de proprietate de respectarea dispoziţiilor legii include şi Constituţia, ca Lege fundamentalã, în esenţã, din punctul de vedere al forţei juridice, în vârful ierarhiei actelor normative.
II. Cu privire la constituţionalitatea <>Legii nr. 1/2009, Curtea s-a pronunţat în cadrul controlului a priori, prin <>Decizia nr. 1.351 din 10 decembrie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 din 24 decembrie 2008, statuând cã dispoziţiile acestei legi sunt constituţionale.
Curtea a reţinut cã atât <>Legea nr. 10/2001, cât şi <>Legea nr. 1/2009 sunt legi reparatorii speciale. În acest sens este şi Decizia nr. 33 din 9 iunie 2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în care s-a statuat cã, în cazul concursului dintre legea specialã şi legea generalã, se aplicã legea specialã, conform principiului specialia generalibus derogant, chiar dacã acesta nu este prevãzut în legea specialã.
Prevederile de lege criticate sunt în concordanţã cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care prin deciziile sale obligã, într-adevãr, statul la mãsuri reparatorii, dar nu în mod exclusiv la restituirea imobilelor în naturã, mãsurile reparatorii putând consta şi în despãgubiri prin echivalent. Curtea Europeanã a Drepturilor Omului, în cele mai multe dintre hotãrârile ce vizeazã mãsurile reparatorii, se referã la punerea în executare a hotãrârilor judecãtoreşti definitive şi irevocabile, iar nu la modalitãţile de restituire a imobilelor în naturã sau prin echivalent, şi a statuat cã vânzarea de cãtre stat a bunului unei persoane cãtre terţi de bunã-credinţã reprezintã o privare de proprietate, care, dacã este combinatã cu lipsa totalã de despãgubire, este contrarã art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, de exemplu, Hotãrârea din 21 februarie 2008, pronunţatã în Cauza Johana Huber împotriva României. Aşadar, Curtea Constituţionalã reţine cã este contrar prevederilor art. 1 din menţionatul protocol actul juridic prin care o persoanã îndreptãţitã la restituire este privatã de proprietate, întrucât nu beneficiazã de mãsuri reparatorii. Or, din cuprinsul <>art. 1 şi urmãtoarele din Legea nr. 10/2001 rezultã cã cei îndreptãţiţi, cãrora nu li se restituie imobilul în naturã, beneficiazã de mãsuri reparatorii prin echivalent. În aceste condiţii, Curtea constatã cã prevederile criticate nu încalcã dispoziţiile art. 44 alin. (1) teza întâi din Constituţie.
Considerentele acestei decizii sunt valabile şi în cauza de faţã, întrucât nu au intervenit elemente noi de naturã a determina o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii.
Curtea reţine, de asemenea, aşa cum a statuat în jurisprudenţa sa, cã, în ceea ce priveşte modalitatea prin care se realizeazã repararea prejudiciului suferit de titularii dreptului de proprietate deposedaţi în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, legiuitorul este liber sã opteze atât în privinţa sferei bunurilor pentru care stabileşte mãsurile reparatorii, cât şi a întinderii şi a modalitãţii de acordare a acestora, în funcţie de situaţia concretã a respectivelor bunuri, fãrã ca prin aceasta sã se instituie un tratament juridic diferit pentru categoriile de cetãţeni aflate în situaţii identice.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1- 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 480 din Codul civil şi ale <>art. I pct. 1 şi 3 din Legea nr. 1/2009 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Eufrosina Mia Gheorghicã şi Constantin Marius Boşa în Dosarul nr. 6.227/302/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 21 septembrie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
