Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 1.094 din 8 septembrie 2009  referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 79 alin. (1) si   art. 80 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 1.094 din 8 septembrie 2009 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 79 alin. (1) si art. 80 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 646 din 1 octombrie 2009

Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Benke Karoly - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 71, art. 79 şi <>art. 80 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncã, excepţie ridicatã de Viorel Mirel Mihuţa în Dosarul nr. 3.455/108/2008 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncã şi asigurãri sociale.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public apreciazã cã excepţia ridicatã este neîntemeiatã, având în vedere faptul cã accesul liber la justiţie nu presupune şi accesul la toate gradele de jurisdicţie.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 11 martie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 3.455/108/2008, Curtea de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncã şi asigurãri sociale a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 71, art. 79 şi <>art. 80 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncã, excepţie ridicatã de Viorel Mirel Mihuţa într-o cauzã având ca obiect pretenţii bãneşti.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã dispoziţiile legale criticate încalcã principiul dublului grad de jurisdicţie prin faptul cã împotriva hotãrârii primei instanţe se exercitã numai calea de atac a recursului, nu şi cea a apelului. Totodatã, textul <>art. 80 din Legea nr. 168/1999 , prevãzând un termen de recurs de 10 zile, derogã de la dispoziţiile art. 284 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, ceea ce este contrar art. 73 alin. (1) şi (3) din Constituţie, întrucât o lege ordinarã nu poate modifica o lege organicã.
Curtea de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncã şi asigurãri sociale considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Avocatul Poporului considerã cã textele legale criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze prezenta excepţie.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispoziţiile art. 71, art. 79 şi <>art. 80 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie 1999. În realitate, astfel cum rezultã din motivarea excepţiei, critica de neconstituţionalitate vizeazã numai dispoziţiile art. 79 alin. (1) şi <>art. 80 din Legea nr. 168/1999 . În consecinţã, Curtea urmeazã sã reţinã ca obiect al excepţiei prevederile art. 79 alin. (1) şi <>art. 80 din Legea nr. 168/1999 , texte care au urmãtorul cuprins:
-Art. 79 alin. (1): "Hotãrârile instanţei de fond sunt definitive.";
- Art. 80: "Termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicãrii hotãrârii pronunţate de instanţa de fond."
Textele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate sunt cele ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi ale art. 73 alin. (1)-(3) privind categoriile de legi. Totodatã, se considerã cã sunt încãlcate şi prevederile art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale privind dreptul la douã grade de jurisdicţie în materie penalã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã, prin <>Decizia nr. 703 din 11 septembrie 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 24 octombrie 2007, şi nr. 175 din 18 iunie 2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 24 iulie 2002, a constatat constituţionalitatea <>art. 79 din Legea nr. 168/1999 în raport cu o criticã similarã. Astfel, Curtea a reţinut cã legiuitorul a prevãzut pentru soluţionarea conflictelor de muncã douã grade de jurisdicţie, respectiv o singurã cale de atac, având în vedere cã acestea trebuie sã fie judecate dupã o procedurã caracterizatã prin celeritate. Totodatã, Curtea a statuat cã nicio dispoziţie constituţionalã sau reglementare internaţionalã nu stabileşte gradele de jurisdicţie şi numãrul cãilor de atac care trebuie prevãzute pentru judecarea diferitelor litigii, reglementarea acestor probleme intrând în atribuţiile exclusive ale legiuitorului naţional. Stabilirea unor reguli diferenţiate în aceastã materie, ţinând seama de specificul unor litigii sau chiar de situaţia deosebitã, specificã în care se aflã persoanele implicate, nu are semnificaţia instituirii unor privilegii ori discriminãri.
Neexistând elemente noi de naturã a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia deciziilor menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
În cauza de faţã, Curtea constatã cã autorul excepţiei invocã în mod greşit în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, întrucât acestea se aplicã doar în materie penalã, nu şi în materia conflictelor de muncã. De asemenea, se reţine cã în mod greşit autorul excepţiei considerã cã textul de lege nu consacrã dublul grad de jurisdicţie, întrucât aceastã sintagmã vizeazã o judecare devolutivã a cauzei în faţa a douã instanţe de judecatã, una de fond, iar cea de-a doua, de control judiciar. Or, în speţa de faţã, este evident cã existã un dublu grad de jurisdicţie, recursul în materie de litigii de muncã fiind o cale devolutivã de atac. De fapt, în realitate, Curtea reţine cã autorul excepţiei doreşte instituirea unui triplu grad de jurisdicţie, aspect ce, deja, ar contraveni principiului celeritãţii în materia litigiilor de muncã.
Totodatã, Curtea constatã cã autorul excepţiei porneşte de la o premisã greşitã în ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 80 din Legea nr. 168/1999 , lege adoptatã cu majoritatea cerutã pentru legile organice. În aceste condiţii, este neîntemeiatã critica autorului excepţiei potrivit cãreia printr-o lege ordinarã s-a derogat de la o lege organicã. De altfel, o atare posibilitate nici nu existã, întrucât domeniile în care intervin cele douã categorii de legi sunt din punct de vedere material diferite, astfel încât nu se poate reglementa un domeniu aparţinând legii ordinare prin lege organicã, şi nici invers, ci eventual se pot adopta legi cu majoritatea cerutã pentru legile organice atunci când domeniile vizate aparţin sferei de reglementare a ambelor categorii de legi. Desigur, un atare procedeu legislativ nu poate afecta caracterul ordinar sau organic al acelor domenii conferit prin Constituţie.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 79 alin. (1) şi <>art. 80 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncã, excepţie ridicatã de Viorel Mirel Mihuţa în Dosarul nr. 3.455/108/2008 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncã şi asigurãri sociale.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 8 septembrie 2009.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Benke Karoly

-------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016