Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 1.083 din 16 septembrie 2010  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 12 alin. 3 din Legea cetateniei romane nr. 21/1991    Twitter Facebook
Cautare document

DECIZIE nr. 1.083 din 16 septembrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 12 alin. 3 din Legea cetateniei romane nr. 21/1991

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 711 din 26 octombrie 2010

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Acsinte Gaspar - judecãtor
    Petre Lãzãroiu - judecãtor
    Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
    Ion Predescu - judecãtor
    Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
    Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
    Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 12 alin. 3 din Legea cetãţeniei române nr. 21/1991, excepţie ridicatã de Mihail Ropot şi Dimitrii Ropot în Dosarul nr. 671/2/2009 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 478D/2010.
    La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
    Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 479D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 12 alin. 3 din Legea cetãţeniei române nr. 21/1991, excepţie ridicatã de Veaceslav Sisianu şi Dorin Sisianu în Dosarul nr. 648/2/2009 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
    La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
    Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.
    Reprezentantul Ministerului Public aratã cã este de acord cu conexarea.
    Curtea, având în vedere identitatea de obiect al celor douã cauze, în temeiul art. 14 şi al <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedurã civilã, dispune conexarea Dosarului nr. 479D/2010 la Dosarul nr. 478D/2010, care a fost primul înregistrat.
    Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere, ca devenitã inadmisibilã, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât dispoziţiile de lege criticate au fost abrogate.

                          CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
    Prin încheierile din 13 noiembrie 2009, pronunţate în dosarele nr. 671/2/2009 şi nr. 648/2/2009, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 12 alin. 3 din Legea cetãţeniei române nr. 21/1991, excepţie ridicatã de Mihail Ropot şi Dimitrii Ropot şi de Veaceslav Sisianu şi Dorin Sisianu în cauze privind soluţionarea unor recursuri formulate în cadrul unor acţiuni privind redobândirea cetãţeniei române.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţã, cã dispoziţiile <>art. 12 alin. 3 din Legea cetãţeniei române nr. 21/1991, prin limitarea la 30.000 a numãrului de cereri ce pot fi depuse în decurs de un an la un oficiu consular în vederea acordãrii sau redobândirii cetãţeniei române, afecteazã principiul privind egalitatea în drepturi şi dreptul la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil al persoanelor ce solicitã acordarea sau redobândirea cetãţeniei române. Este relevatã situaţia potrivit cãreia la Ministerul Afacerilor Externe - Secţia consularã a Ambasadei Române din Chişinãu existau înregistrate un numãr de 360.000 cereri, rezolvabile în aceastã etapã şi în conformitate cu textul de lege criticat în 12 ani.
    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece dispoziţiile de lege criticate urmãresc normalizarea activitãţii de soluţionare a cererilor de dobândire a cetãţeniei române, astfel încât îngrãdirea drepturilor solicitanţilor sã fie cât mai restrânsã posibil, dat fiind numãrul foarte mare de solicitãri, în raport cu un numãr relativ redus de funcţionari.
    Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                             CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 12 alin. 3 din Legea cetãţeniei române nr. 21/1991, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 6 martie 2000, astfel cum au fost introduse prin <>Legea nr. 171/2009 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 147/2008 pentru modificarea şi completarea <>Legii cetãţeniei române nr. 21/1991, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 14 mai 2009, cu urmãtorul conţinut:
    - Art. 12 alin. 3: "În situaţia în care, la nivelul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, numãrul solicitanţilor este cu mult mai mare decât capacitatea de procesare a oficiului, se va proceda la programarea acestora în limita a 30.000 de dosare pe an, pentru fiecare oficiu consular."
    Textul de lege criticat a fost abrogat în mod expres prin <>art. I pct. 2^2 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 36/2009 pentru modificarea şi completarea <>Legii cetãţeniei române nr. 21/1991, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 21 aprilie 2009, astfel cum a fost introdus prin <>art. I pct. 3 din Legea nr. 354/2009 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 36/2009 pentru modificarea şi completarea <>Legii cetãţeniei române nr. 21/1991, lege publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 781 din 16 noiembrie 2009.
    Ulterior abrogãrii textului de lege criticat, a fost adoptatã <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 5/2010 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autoritãţii Naţionale pentru Cetãţenie, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 10 februarie 2010, care, la art. 14 pct. 3, modificã dispoziţiile <>art. 12 din Legea cetãţeniei române nr. 21/1991 astfel: "Cererea de acordare sau, dupã caz, de redobândire a cetãţeniei române se formuleazã în limba românã, se adreseazã Comisiei pentru cetãţenie şi se depune personal sau, în cazuri temeinic justificate, prin mandatar cu procurã specialã şi autenticã la sediul Autoritãţii Naţionale pentru Cetãţenie, fiind însoţitã de acte care dovedesc îndeplinirea condiţiilor prevãzute de prezenta lege.
    Cererile de redobândire sau de acordare a cetãţeniei române întemeiate pe dispoziţiile art. 10 alin. 1 şi art. 10^1 pot fi depuse şi la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României. În cazul în care cererile au fost depuse la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României, acestea vor fi trimise de îndatã Comisiei pentru cetãţenie din cadrul Autoritãţii Naţionale pentru Cetãţenie."
    De altfel, <>Legea cetãţeniei române nr. 21/1991 a fost republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 13 august 2010.
    Autorii excepţiei de neconstituţionalitate considerã cã textul de lege criticat încalcã prevederile art. 1 alin. (3), art. 16, 20, 21, 53 şi ale art. 115 alin. (4) din Constituţie, precum şi ale art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale şi ale art. 7 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã, ulterior sesizãrii sale prin încheierile din 13 noiembrie 2009, dispoziţiile <>art. I pct. 3 din Legea nr. 354/2009 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 36/2009 pentru modificarea şi completarea <>Legii cetãţeniei române nr. 21/1991, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 781 din 16 noiembrie 2009, au abrogat dispoziţiile <>art. 12 alin. 3 din Legea nr. 21/1991, care constituie obiect al excepţiei de neconstituţionalitate.
    Prin urmare, excepţia nu mai îndeplineşte una dintre condiţiile de admisibilitate prevãzute de <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, şi anume aceea care impune ca textul legal ce formeazã obiectul acesteia sã fie în vigoare. Faţã de momentul pronunţãrii asupra prezentei excepţii, Curtea constatã cã aceasta a devenit inadmisibilã, prevederile <>art. 12 alin. 3 din Legea nr. 21/1991 fiind abrogate între momentul sesizãrii Curţii Constituţionale şi momentul pronunţãrii instanţei de contencios constituţional asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

    Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:

    Respinge, ca devenitã inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 12 alin. 3 din Legea cetãţeniei române nr. 21/1991, excepţie ridicatã de Mihail Ropot şi Dimitrii Ropot în Dosarul nr. 671/2/2009 şi de Veaceslav Sisianu şi Dorin Sisianu în Dosarul nr. 648/2/2009, ambele ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
    Definitivã şi general obligatorie.
    Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 16 septembrie 2010.

                      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                                AUGUSTIN ZEGREAN

                              Magistrat-asistent,
                            Ioana Marilena Chiorean

                                  ------------
Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice