Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.081 din 14 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 si ale art. 41 din Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 774 din 18 noiembrie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 40 şi 41 din Legea notarilor publici şi a activitãţii notariale nr. 36/1995 , excepţie ridicatã de Ana Ioniţã în Dosarul nr. 1.100/32/2007 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Secţia contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal rãspunde, pentru Uniunea Naţionalã a Notarilor Publici din România şi Camera Notarilor Publici Bacãu, consilierul juridic Valentina Carmen Dachin, cu delegaţie la dosar, lipsã fiind autorul excepţiei de neconstituţionalitate, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România şi al Camerei Notarilor Publici Bacãu solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, considerând cã nu existã elemente noi, care sã justifice schimbarea soluţiei Curţii exprimate prin <>Decizia nr. 650/2008 . În acest sens depune şi concluzii scrise.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, cu referire la <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 650/2008 .
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 13 iunie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 1.100/32/2007, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 40 şi 41 din Legea notarilor publici şi a activitãţii notariale nr. 36/1995 . Excepţia de neconstitu ţionalitate a fost ridicatã de Ana Ioniţã în dosarul cu numãrul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei cereri de anulare a unei hotãrâri a Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale, deoarece instituie, în cazul contestaţiilor împotriva hotãrârilor Consiliului de disciplinã, jurisdicţia administrativã obligatorie a Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi-a exprimat opinia în sensul cã dispoziţiile de lege criticate sunt costituţionale.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, cu referire la <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 650/2008 .
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 40 şi 41 din Legea notarilor publici şi a activitãţii notariale nr. 36/1995 , publicatã în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995, având urmãtorul conţinut:
- Art. 40: "Acţiunea disciplinarã se exercitã de Colegiul director şi se judecã de Consiliul de disciplinã.
Pentru suspendarea din funcţie sau excluderea din profesie este obligatorie o cercetare prealabilã, care se efectueazã de cãtre Colegiul director.
Audierea celui în cauzã este obligatorie, acesta fiind îndreptãţit sã ia cunoştinţã de conţinutul dosarului şi sã-şi formuleze apãrarea.
Consiliul de disciplinã citeazã pãrţile şi pronunţã o hotãrâre motivatã, care se comunicã acestora.
Împotriva hotãrârii pãrţile pot face contestaţie la Consiliul uniunii, în termen de 10 zile de la comunicare.
Hotãrârea Consiliului uniunii poate fi atacatã la instanţa judecãtoreascã competentã, civilã sau de contencios administrativ, dupã caz.
Hotãrârea definitivã se comunicã şi Ministerului Justiţiei. Procedura judecãrii abaterilor disciplinare se stabileşte prin regulament.";
- Art. 41: "Sancţiunile disciplinare se aplicã în raport cu gravitatea faptelor şi constau în:
a) observaţie scrisã;
b) amendã de la 50.000 lei la 200.000 lei, care se face venit la bugetul Camerei Notarilor Publici. Neachitarea în termen de 30 de zile de la data rãmânerii definitive a hotãrârii atrage suspendarea de drept a notarului public pânã la achitarea sumei.
Hotãrârea definitivã constituie titlu executoriu;
c) suspendarea din funcţie pe o duratã de maximum 6 luni;
d) excluderea din profesie."
Excepţia de neconstituţionalitate se raporteazã la prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (4) privind jurisdicţiile speciale administrative, ale art. 124 alin. (2) privind unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei pentru toţi şi ale art. 126 alin. (5) şi (6) privind interzicerea instanţelor extraordinare şi controlul judecãtoresc al actelor administrative ale autoritãţilor publice.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor de lege criticate s-a pronunţat prin <>Decizia nr. 650/2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 24 iulie 2008, statuând cã procedura judecãrii abaterilor disciplinare nu trebuie confundatã cu o jurisdicţie specialã administrativã, care, în conformitate cu art. 21 alin. (4) din Constituţie, este gratuitã şi facultativã. Astfel, potrivit <>art. 2 alin. (1) lit. e) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, jurisdicţia administrativã specialã este "activitatea înfãptuitã de o autoritate administrativã care are, conform legii organice speciale în materie, competenţa de soluţionare a unui conflict privind un act administrativ, dupã o procedurã bazatã pe principiile contradictorialitãţii, asigurãrii dreptului la apãrare şi independenţei activitãţii administrativ-jurisdicţionale", iar actul administrativ este "actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publicã, în regim de putere publicã, în vederea organizãrii executãrii legii sau a executãrii în concret a legii, care dã naştere, modificã sau stinge raporturi juridice". Prin urmare, în cauza de faţã ne aflãm în domeniul unei proceduri disciplinare, iar nu al unei proceduri jurisdicţionale speciale administrative.
Totodatã, cu privire la natura juridicã a contestaţiilor privitoare la mãsurile disciplinare ce pot fi aplicate de cãtre ordinele profesionale, Curtea Europeanã a Drepturilor Omului a arãtat cã în numeroase state ale Consiliului Europei abaterile disciplinare sunt de competenţa acestor ordine, iar o asemenea atribuire de competenţã nu este contrarã dispoziţiilor Convenţiei, care impune totuşi unul dintre urmãtoarele sisteme: sau jurisdicţiile ordinelor îndeplinesc exigenţele art. 6 paragraful 1 din Convenţie sau ele nu le îndeplinesc şi atunci legea naţionalã permite accesul la o instanţã judecãtoreascã care prezintã toate garanţiile dreptului la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzei de cãtre un tribunal independent şi imparţial (cauzele Albert et Le Compte contra Belgiei, 1983, şi Bryan contra Marii Britanii, 1995). Astfel, în cauza de faţã, pãrţile pot ataca hotãrârea Consiliului uniunii la instanţele judecãtoreşti, potrivit <>art. 40 alin. (6) din Legea nr. 36/1995 .
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziei menţionate îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţã.
Pentru aceleaşi considerente, Curtea constatã cã dispoziţiile de lege criticate nu contravin nici prevederilor art. 124 din Legea fundamentalã, potrivit cãrora justiţia este unicã, imparţialã şi egalã pentru toţi, şi nici celor ale art. 126 alin. (5) şi (6) din Legea fundamentalã, deoarece, pe de-o parte, Consiliul de disciplinã nu poate fi considerat instanţã extraordinarã, iar, pe de altã parte, hotãrârile Consiliului uniunii pot fi atacate la instanţa judecãtoreascã competentã, civilã sau de contencios administrativ, dupã caz.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 40 şi 41 din Legea notarilor publici şi a activitãţii notariale nr. 36/1995 , excepţie ridicatã de Ana Ioniţã în Dosarul nr. 1.100/32/2007 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 14 octombrie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
