Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.080 din 8 septembrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 77 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 5 octombrie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Puskas Valentin Zolatan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 77 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, excepţie ridicatã de Municipiul Bucureşti, prin primarul general, în Dosarul nr. 30.744/3/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal rãspunde, pentru partea Adrian Bold, domnul avocat Valeriu Stoica, apãrãtor ales cu delegaţia depusã la dosarul cauzei, membru în Baroul Bucureşti. Se constatã lipsa autorului excepţiei şi a celeilalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul apãrãtorului pãrţii Adrian Bold. Acesta solicitã respingerea excepţiei ca neîntemeiatã, pentru argumentele expuse pe larg în notele scrise depuse la dosarul cauzei.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate. Considerã cã textul de lege criticat nu are caracter retroactiv, iar prevederile constituţionale şi convenţionale referitoare la dreptul la un proces echitabil nu pot fi invocate în etapa administrativã a aplicãrii sancţiunii.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 12 februarie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 30.744/3/2008, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 77 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Municipiul Bucureşti, prin primarul general, într-o cauzã de contencios administrativ având ca obiect anularea unui act administrativ.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã textul de lege criticat are caracter retroactiv în mãsura în care împiedicã sancţionarea unei abateri disciplinare sãvârşite înainte de intrarea sa în vigoare, dar constatatã ulterior acestui moment. În acest sens, aratã cã termenul de prescripţie a aplicãrii sancţiunii, cu începere de la data sãvârşirii abaterii disciplinare, a fost introdus abia în anul 2003, prin <>Legea nr. 161/2003 privind unele mãsuri pentru exercitarea transparenţei în exercitarea demnitãţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. În actuala reglementare a <>Legii nr. 188/1999 , dreptul autoritãţii de a aplica funcţionarului public o sancţiune pentru o abatere sãvârşitã înainte de legiferarea prin art. 77 alin. (5), dar constatatã ulterior, este restrâns la acele fapte a cãror constatare şi sancţionare au avut loc într-un interval de doi ani de la data sãvârşirii lor, chiar dacã la momentul comiterii abaterii disciplinare începutul termenului de prescripţie era marcat de constatarea, iar nu de sãvârşirea ei. Se mai susţine cã este nesocotit şi dreptul la un proces echitabil, întrucât, prin instituirea unui termen de prescripţie a aplicãrii sancţiunii, independent de data constatãrii abaterii disciplinare, textul de lege criticat dezavantajeazã autoritatea publicã în raport cu funcţionarul public. Aceasta, deoarece neconstatarea abaterii în intervalul de doi ani de la data sãvârşirii sale împiedicã analiza pe fond a temeiniciei aplicãrii sancţiunii. Pentru aceleaşi motive, se aratã cã textul de lege criticat creeazã un regim discriminatoriu pentru acei funcţionari publici care au sãvârşit o abatere disciplinarã constatatã în interiorul termenului de prescripţie a aplicãrii sancţiunii, faţã de cei care, deşi aflaţi în aceeaşi situaţie, se bucurã de impunitate întrucât beneficiazã de prevederile <>art. 77 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 .
Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile <>art. 77 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile apãrãtorului prezent, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 77 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, care au urmãtorul cuprins: "(5) Sancţiunile disciplinare se aplicã în termen de cel mult 1 an de la data sesizãrii comisiei de disciplinã cu privire la sãvârşirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 2 ani de la data sãvârşirii abaterii disciplinare."
În opinia autorului excepţiei, textul de lege criticat contravine urmãtoarelor dispoziţii din Constituţie: art. 15 alin. (2), care instituie principiul neretroactivitãţii legii, art. 16 alin. (1), care consacrã egalitatea cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice, art. 21 alin. (3), care garanteazã dreptul pãrţilor la un proces echitabil şi art. 124 alin. (2), potrivit cãruia justiţia este unicã, egalã şi imparţialã pentru toţi. De asemenea, se mai invocã şi prevederile art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observã cã prevederile <>art. 77 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 instituie o regulã de procedurã ce trebuie respectatã în cadrul etapei administrative a aplicãrii sancţiunilor disciplinare pentru încãlcarea cu vinovãţie de cãtre funcţionarii publici a îndatoririlor corespunzãtoare funcţiei publice pe care o deţin şi a normelor de conduitã profesionalã şi civicã prevãzute de lege. Stabilirea rãspunderii disciplinare a acestora, prin analizarea faptelor sesizate ca abateri disciplinare şi propunerea sancţiunilor disciplinare aplicabile funcţionarilor publici, revine unei comisii de disciplinã care trebuie sã îşi exercite competenţele în termenele fixate prin textul de lege ce formeazã obiect al excepţiei de neconstituţionalitate. Stabilirea unor astfel de termene este atributul exclusiv al legiuitorului şi are ca scop prevenirea unor eventuale abuzuri în ceea ce priveşte aplicarea sancţiunilor disciplinare, precum şi înlãturarea unor posibile suspiciuni legate de activitatea comisiilor de disciplinã.
Critica formulatã de autorul excepţiei prin raportare la dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie nu poate fi reţinutã, întrucât textul de lege supus controlului de constituţionalitate nu cuprinde norme care sã acţioneze retroactiv, aspectele prezentate de autor în motivarea excepţiei reprezentând, în realitate, evidenţierea unui conflict de legi în timp, a cãrui soluţionare revine instanţei de judecatã în faţa cãreia a fost ridicatã excepţia, nicidecum Curţii Constituţionale.
Totodatã, instanţa de contencios constituţional constatã cã nu sunt întemeiate criticile referitoare la nesocotirea dispoziţiilor din Legea fundamentalã şi din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, care garanteazã dreptul la un proces echitabil. Aceasta, deoarece, astfel cum a rezultat din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, conceptul de proces echitabil nu este specific etapei administrative de aplicare a sancţiunilor disciplinare, desfãşurate în faţa organelor administrativ-jurisdicţionale, atâta vreme cât deciziile acestora sunt susceptibile de a fi supuse controlului unor instanţe judecãtoreşti care asigurã conformitatea cu exigenţele impuse de un proces echitabil. Or, potrivit <>art. 80 din Legea nr. 188/1999 , funcţionarul public nemulţumit de sancţiunea aplicatã se poate adresa instanţei de contencios administrativ, solicitând anularea sau modificarea, dupã caz, a ordinului sau a dispoziţiei de sancţionare, într-un cadru procesual în care pãrţile vor beneficia de toate garanţiile specifice unui proces echitabil.
De asemenea, Curtea observã cã prevederile art. 124 alin. (2) din Constituţie nu au incidenţã în cauzã, întrucât, referindu-se la caracteristicile pe care justiţia trebuie sã le întruneascã, au în vedere tot etapa judecãtoreascã, ulterioarã celei administrative. În fine, critica de neconstituţionalitate, constând în pretinsa încãlcare a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Legea fundamentalã, nu este întemeiatã, textul de lege ce formeazã obiect al excepţiei nefiind de naturã sã creeze un regim discriminatoriu între diverse categorii de destinatari, respectiv între acei funcţionari publici "care au sãvârşit o abatere disciplinarã constatatã în interiorul termenului de prescripţie a aplicãrii sancţiunii şi cei care, deşi aflaţi în aceeaşi situaţie, se bucurã de impunitate întrucât beneficiazã de prevederile <>art. 77 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 ". Diferenţierea rezultã din modul de aplicare de cãtre autoritatea publicã a textului de lege criticat, iar nu din conţinutul normativ al acestuia, astfel cã nu se poate reţine, nici sub acest aspect, neconstituţionalitatea dispoziţiilor supuse controlului de constituţionalitate.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 77 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, excepţie ridicatã de Municipiul Bucureşti, prin primarul general, în Dosarul nr. 30.744/3/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 8 septembrie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bãrbãţeanu
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
