Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.071 din 20 noiembrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 91 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 11 decembrie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor "<>art. 79 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici", excepţie ridicatã de Carmen Valentina Alecu în Dosarul nr. 559/116/2007 (nr. în format vechi 675/C/2007) al Tribunalului Cãlãraşi - Secţia civilã.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 4 aprilie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 559/116/2007 (numãr în format vechi 675/C/2007), Tribunalul Cãlãraşi - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 79 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. Excepţia a fost ridicatã de Carmen Valentina Alecu într-o cauzã de contencios administrativ având ca obiect anularea unei decizii emise de D.G.F.P. Cãlãraşi.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine cã dispoziţiile "<>art. 79 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 " încalcã prevederile art. 41 alin. (1) din Constituţie, deoarece "prin mutare i se schimbã locul de muncã şi activitatea desfãşuratã, fãrã a avea posibilitatea de a alege".
Tribunalul Cãlãraşi - Secţia civilã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece textul de lege criticat nu constituie o încãlcare a dreptului la muncã şi nici nu instituie privilegii sau discriminãri între persoane aflate în situaţii identice.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã cã textul de lege criticat nu contravine art. 41 alin. (1) din Constituţie, deoarece acesta se referã exclusiv la condiţiile şi perioada maximã pentru care poate fi dispusã modificarea raporturilor de serviciu prin mutarea temporarã a funcţionarului public în cadrul altui compartiment al autoritãţii sau instituţiei publice, fãrã a conţine vreo dispoziţie care sã afecteze, în substanţa sa, dreptul fundamental la muncã. De altfel, menţioneazã cã susţinerile autorului excepţiei se referã mai mult la aspecte legate de aplicarea textului de lege criticat de cãtre organele abilitate şi nu se constituie într-o veritabilã criticã de neconstituţionalitate, de naturã sã reflecte relaţia de contrarietate între textul legal criticat şi prevederile constituţionale invocate.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile <>art. 91 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicatã, sunt constituţionale, deoarece mutarea temporarã, motivatã, a funcţionarului public în cadrul altui departament, în interesul autoritãţii sau instituţiei publice, de cãtre conducãtorul acesteia, cu respectarea pregãtirii profesionale şi a salariului, nu reprezintã o îngrãdire a dreptului la muncã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului şi dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare şi motivãrii autorului excepţiei, dispoziţiile "<>art. 79 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici", republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 22 martie 2004, modificatã şi completatã prin <>Legea nr. 251/2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 4 iulie 2006. Curtea constatã cã, urmare a renumerotãrii textelor şi a republicãrii legii în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, soluţia legislativã conţinutã de dispoziţiile legale criticate a fost preluatã în mod identic şi se regãseşte în prezent în art. 91 alin. (3), astfel cã asupra acestui text urmeazã a se pronunţa. Dispoziţiile legale criticate prevãd urmãtoarele: "(3) Mutarea temporarã în cadrul altui compartiment se dispune motivat, în interesul autoritãţii sau instituţiei publice, de cãtre conducãtorul autoritãţii sau instituţiei publice, pe o perioadã de maximum 6 luni într-un an, cu respectarea pregãtirii profesionale şi a salariului pe care îl are funcţionarul public."
În opinia autorului excepţiei, textul legal criticat contravine art. 41 alin. (1) din Constituţie, potrivit cãruia "Dreptul la muncã nu poate fi îngrãdit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncã este liberã".
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţionalã reţine cã dispoziţiile <>art. 91 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici sunt considerate a fi contrare dreptului la muncã şi libertãţii alegerii profesiei, a meseriei şi a locului de muncã, garantate de art. 41 alin. (1) din Legea fundamentalã, deoarece, susţine autorul excepţiei, prin aplicarea acestora i-au fost schimbate locul de muncã şi activitatea desfãşuratã, fãrã a avea posibilitatea de a alege.
Curtea Constituţionalã constatã cã aceste critici nu sunt întemeiate. Astfel, textul de lege criticat, prin aceea cã dispune asupra condiţiilor şi modalitãţilor modificãrii raportului de serviciu prin mutarea temporarã în cadrul altui compartiment, în interesul autoritãţii sau instituţiei publice, nu încalcã, prin conţinutul sãu, exercitarea dreptului la muncã şi nu afecteazã nici libertatea alegerii profesiei sau a locului de muncã. Aceasta, deoarece, potrivit aceloraşi prevederi legale criticate, mutarea funcţionarului public în cadrul altui compartiment al aceleiaşi instituţii sau autoritãţi publice are caracter temporar, nu poate depãşi o perioadã de maximum 6 luni într-un an, nu afecteazã statutul şi drepturile salariale anterior dobândite. Totodatã, aceastã decizie se dispune motivat şi se întemeiazã pe raţiuni ce ţin de interesul acelei autoritãţi sau instituţii publice, urmãrind o mai eficientã funcţionare a sa.
De altfel, Curtea observã cã autoarea excepţiei expune în motivarea sa elementele de fapt specifice cauzei deduse judecãţii instanţei de drept comun şi, plecând de la aspecte ce ţin de o anumitã interpretare şi aplicare a legislaţiei apreciate ca fiind corecte, considerã cã dispoziţiile <>art. 91 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 sunt neconstituţionale. Or, asemenea susţineri nu au caracterul unor veritabile critici de neconstituţionalitate, ci prezintã interes doar pentru soluţionarea cauzei în fond, şi, ca atare, nu pot fi primite de Curtea Constituţionalã. Pe de altã parte, Curtea a arãtat în jurisprudenţa sa, de exemplu <>Decizia nr. 122 din 16 martie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 27 aprilie 2004, cã "neconstituţionalitatea unei reglementãri constituie o stare intrinsecã a acesteia şi nu poate fi dedusã pe calea unei interpretãri per a contrario, operaţie care presupune a atribui legiuitorului ceea ce acesta nu a prevãzut in terminis".
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 91 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, excepţie ridicatã de Carmen Valentina Alecu în Dosarul nr. 559/116/2007 (nr. în format vechi 675/C/2007) al Tribunalului Cãlãraşi - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 20 noiembrie 2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi
_________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
