Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 1.067 din 14 iulie 2009  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6, art. 51, art. 54, art. 75, art. 77 si   art. 79 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 1.067 din 14 iulie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6, art. 51, art. 54, art. 75, art. 77 si art. 79 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 571 din 17 august 2009
DECIZIE nr. 1.067 din 14 iulie 2009
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 6 , <>art. 51 , <>art. 54 , <>art. 75 , <>art. 77 şi <>art. 79 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 571 din 17 august 2009


Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Marinela Mincã - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent-şef

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 6 , <>51 , <>54 , <>75 , <>77 şi <>79 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicatã de Iosif Adrian Cocoanã în Dosarul nr. 15.808/325/2008 al Judecãtoriei Craiova - Secţia penalã.
La apelul nominal rãspunde reprezentantul autorului excepţiei, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Reprezentantul autorului excepţiei solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, arãtând cã atât textele de lege criticate, cât şi întregul act normativ din care acestea fac parte sunt neconstituţionale, deoarece cuprind noţiuni abstracte, ambigue, care lasã loc unor soluţii nelegale, bazate numai pe interpretarea celui care aplicã norma. Se dau ca exemple în acest sens sintagme, precum "distanţã suficientã", "anunţare imediatã", "locul faptei". Se face referire şi la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv la Cauza Dragotoniu şi Militaru-Pidhorni împotriva României, 2007.
Reprezentantul Ministerului Public, arãtând mai întâi cã nu poate admite extinderea excepţiei de neconstituţionalitate în faţa Curţii, pune concluzii de respingere a excepţiei ca inadmisibilã. Apreciazã cã obiecţiunile autorului sunt formale, acesta fiind nemulţumit, în realitate, de modul de interpretare şi aplicare a normelor criticate. Cu privire la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului invocatã, apreciazã cã nu este incidentã în cauzã.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 19 martie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 15.808/325/2008, Judecãtoria Craiova - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 6 , <>51 , <>54 , <>75 , <>77 şi <>79 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicatã de Iosif Adrian Cocoanã.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece conţin prevederi ambigue, care lasã loc unor interpretãri arbitrare, ce pot constitui temei pentru o judecatã arbitrarã. Definirea datã de legiuitor unor stãri de fapt, în aceste texte de lege, este insuficientã şi poate determina confuzii.
Judecãtoria Craiova - Secţia penalã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Aratã cã definirea unor noţiuni legale privind principalele instrumente care acţioneazã în domeniul contravenţional este o atribuţie exclusivã a legiuitorului, care a înţeles sã acorde o anumitã semnificaţie juridicã anumitor fapte considerate nelegale. Caracterul confuz al unei reglementãri nu reprezintã motiv de neconstituţionalitate, ci va fi supus interpretãrii de cãtre organele statului chemate sã aplice acea dispoziţie legalã, iar partea are posibilitatea de a invoca toate argumentele pertinente pentru a susţine o anumitã modalitate de interpretare care sã fie conformã cu dispoziţiile legale, constituţionale şi convenţionale.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului considerã cã prevederile criticate nu încalcã dispoziţiile constituţionale invocate de autorul excepţiei. Se mai aratã şi cã, în parte, excepţia de neconstituţionalitate vizeazã completarea textelor ce fac obiectul acesteia, aspect ce excedeazã competenţei Curţii Constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, susţinerile autorului excepţiei, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile <>Constituţiei , precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor <>art. 146 lit. d) din Constituţie , ale <>art. 1 alin. (2) , ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice cuprinse în: <>art. 6 care defineşte expresiile şi termenii utilizaţi în cadrul aceluiaşi act normativ, în <>art. 51 care stabileşte obligaţia conducãtorului unui vehicul care circulã în spatele altuia de a pãstra o distanţã suficientã faţã de acesta, pentru evitarea coliziunii, în <>art. 54 - Reguli referitoare la manevre, în <>art. 75 care defineşte accidentul de circulaţie, în <>art. 77 şi <>art. 79 referitoare la obligaţii în caz de accident.
Dispoziţiile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale <>art. 15 - Universalitatea, ale <>art. 16 - Egalitatea în drepturi, <>art. 21 - Accesul liber la justiţie, <>art. 22 - Dreptul la viaţã şi la integritate fizicã şi psihicã, <>art. 24 - Dreptul la apãrare, <>art. 31 - Dreptul la informaţie, <>art. 44 - Dreptul de proprietate privatã, <>art. 57 - Exercitarea drepturilor şi a libertãţilor, precum şi ale <>art. 11 şi <>20 , cu raportare la <>art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil şi ale <>art. 8 alin. (5) şi <>art. 13 alin. (1) din Convenţia de la Viena din 8 noiembrie 1968 asupra circulaţiei rutiere , care se referã la conducãtorii vehiculului, respectiv viteza şi distanţa între vehicule.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulatã, Curtea constatã cã, deşi în motivarea acesteia sunt invocate o serie de texte constituţionale şi din acte internaţionale, autorul excepţiei nu motiveazã, distinct, în ce constã încãlcarea fiecãruia dintre acestea, criticând dispoziţiile <>art. 6 , <>51 , <>54 , <>75 , <>77 şi <>79 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 în mod general, pentru lipsa de precizie, caracterul confuz, definirea insuficientã a unor termeni.
Or, sub acest aspect, chiar în jurisprudenţa invocatã de autorul excepţiei, respectiv în Cauza Dragotoniu şi Militaru-Pidhorni împotriva României, 2007, Curtea Europeanã a Drepturilor Omului a statuat cã, "din cauza principiului generalitãţii legilor, conţinutul acestora nu poate prezenta o precizie absolutã. Una din tehnicile tip de reglementare constã în recurgerea mai degrabã la categorii generale decât la liste exhaustive. De asemenea, numeroase legi se folosesc de eficacitatea formulelor mai mult sau mai puţin vagi, pentru a evita o rigiditate excesivã şi a se putea adapta la schimbãrile de situaţie. Interpretarea şi aplicarea unor asemenea texte depind de practicã. Funcţia decizionalã acordatã instanţelor serveşte tocmai pentru a îndepãrta îndoielile ce ar putea exista în privinţa interpretãrii normelor, ţinând cont de evoluţiile practicii cotidiene, cu condiţia ca rezultatul sã fie coerent cu substanţa infracţiunii şi evident previzibilã".
Textele de lege criticate conţin, pentru raţiunile mai sus expuse, o serie de astfel de exprimãri generale, revenind instanţelor de judecatã sarcina de a decide cu privire la corecta lor interpretare şi aplicare în cauzele deduse judecãţii. În ceea ce priveşte criticile referitoare la modul de aplicare a normelor ce fac obiectul excepţiei, acestea excedeazã competenţei Curţii Constituţionale.
Referitor la invocarea, direct în faţa Curţii, cu ocazia dezbaterilor în şedinţã publicã, a neconstituţionalitãţii <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 , în întregul sãu, Curtea constatã cã nu a fost legal sesizatã. Aceasta întrucât, potrivit art. 146 lit. d) din Legea fundamentalã, Curtea se pronunţã numai "asupra excepţiilor de neconstituţionalitate [...] ridicate în faţa instanţelor judecãtoreşti sau de arbitraj comercial" iar, conform <>art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , "Sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de cãtre instanţa în faţa cãreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale pãrţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţitã de dovezile depuse de pãrţi [...]".

Pentru motivele mai sus arãtate, în temeiul <>art. 146 lit. d) şi al <>art. 147 alin. (4) din Constituţie , precum şi al <>art. 1-3 , al <>art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 6 , <>51 , <>54 , <>75 , <>77 şi <>79 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicatã de Iosif Adrian Cocoanã în Dosarul nr. 15.808/325/2008 al Judecãtoriei Craiova - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 14 iulie 2009.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-şef,
Marieta Safta

-------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016