Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
DECIZIE nr. 1.058 din 14 noiembrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 209 alin. 4^1 din Codul de procedura penala
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 1.058 din 14 noiembrie 2007  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 209 alin. 4^1 din Codul de procedura penala    Twitter Facebook
Cautare document

DECIZIE nr. 1.058 din 14 noiembrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 209 alin. 4^1 din Codul de procedura penala

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 810 din 28 noiembrie 2007

Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Marinela Mincã - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 209 alin. 4^1 din Codul de procedurã penalã, excepţie invocatã de Valericã Damian în Dosarul nr. 2.814/233/2007 al Judecãtoriei Galaţi.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publicã din data de 8 noiembrie 2007, fiind consemnate în încheierea de la acea datã, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 13 noiembrie 2007 şi apoi pentru data de 14 noiembrie 2007.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 4 mai 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 2.814/233/2007, Judecãtoria Galaţi a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 209 alin. 4^1 din Codul de procedurã penalã, excepţie invocatã de Valericã Damian în dosarul menţionat.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã textul de lege criticat este neconstituţional, întrucât, prin crearea posibilitãţii ca unii fãptuitori sã fie cercetaţi de alte organe judiciare, ierarhic superioare, determinã ca actul de justiţie sã nu mai fie "egal, unic şi imparţial pentru toţi".
Judecãtoria Galaţi apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Aratã cã actul de justiţie, în sensul art. 124 alin. (2) din Constituţie, este atributul exclusiv al instanţelor judecãtoreşti, iar textul de lege criticat se referã la desfãşurarea urmãririi penale ca fazã a procesului penal. În plus, aratã cã art. 209 alin. 4^1 din Codul de procedurã penalã este în spiritul art. 132 alin. (1) din Legea fundamentalã, potrivit cãruia "Procurorii îşi desfãşoarã activitatea potrivit principiului legalitãţii, al imparţialitãţii şi al controlului ierarhic [_]".
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, arãtând cã art. 209 alin. 4^1 din Codul de procedurã penalã nu este de naturã a contraveni principiului imparţialitãţii justiţiei, ci, dimpotrivã, constituie o aplicare a acestui principiu.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, arãtând cã prevederile criticate nu încalcã dispoziţiile constituţionale invocate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 209 alin. 4^1 din Codul de procedurã penalã, având urmãtorul cuprins: "Procurorii din cadrul parchetelor ierarhic superioare pot prelua, în vederea efectuãrii urmãririi penale, cauze de competenţa parchetelor ierarhic inferioare, prin dispoziţia conducãtorului parchetului ierarhic superior, când:
a) imparţialitatea procurorilor ar putea fi ştirbitã datoritã împrejurãrilor cauzei, duşmãniilor locale sau calitãţii pãrţilor;
b) una dintre pãrţi are o rudã sau un afin pânã la gradul patru inclusiv printre procurorii ori grefierii parchetului sau judecãtorii, asistenţii judiciari ori grefierii instanţei;
c) existã pericolul de tulburare a ordinii publice;
d) urmãrirea penalã este împiedicatã sau îngreunatã datoritã complexitãţii cauzei ori altor împrejurãri obiective, cu acordul procurorului care efectueazã sau supravegheazã urmãrirea penalã."
În susţinerea excepţiei se invocã dispoziţiile constituţionale ale art. 124 alin. (2), potrivit cãrora "Justiţia este unicã, imparţialã şi egalã pentru toţi ".
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea reţine urmãtoarele:
Art. 209 din Codul de procedurã penalã reglementeazã competenţa procurorului în faza urmãririi penale. Alin. 4^1 al acestui articol, criticat în prezenta cauzã, a fost introdus prin <>art. I pct. 15 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 60/2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 7 septembrie 2006, şi stabileşte cazurile în care procurorii din cadrul parchetelor ierarhic superioare pot prelua, în vederea efectuãrii urmãririi penale, cauze de competenţa parchetelor ierarhic inferioare.
Curtea constatã cã reglementarea, de principiu, a posibilitãţii procurorilor din cadrul parchetelor ierarhic superioare de a prelua, în vederea efectuãrii urmãririi penale, cauze de competenţa parchetelor ierarhic inferioare rãspunde unor exigenţe ce vizeazã asigurarea unui cadru legislativ care sã permitã funcţionarea eficientã a activitãţilor de urmãrire penalã şi dã expresie principiului controlului ierarhic potrivit cãruia procurorii îşi desfãşoarã activitatea, consacrat de art. 132 alin. (1) din Constituţie. Aşa fiind, nu pot fi reţinute criticile autorului excepţiei, în opinia cãruia reglementarea posibilitãţii ca unii fãptuitori sã fie cercetaţi de alte organe judiciare, ierarhic superioare, ar aduce atingere înfãptuirii actului de justiţie. De altfel, dispoziţiile constituţionale invocate în motivarea excepţiei, respectiv cele ale art. 124 alin. (2), potrivit cãrora "Justiţia este unicã, imparţialã şi egalã pentru toţi", nu sunt incidente în cauzã. Aceasta întrucât actul de justiţie, în sensul art. 124 din Constituţie, este atributul exclusiv al instanţelor judecãtoreşti, iar prevederile legale criticate se referã la competenţa procurorilor în faza urmãririi penale şi privesc desfãşurarea urmãririi penale, ca fazã a procesului penal.
În acelaşi timp, însã, Curtea constatã cã restrângerea posibilitãţii procurorilor din cadrul parchetelor ierarhic superioare de a prelua, în vederea efectuãrii urmãririi penale, cauze de competenţa parchetelor ierarhic inferioare, realizatã prin dispoziţiile lit. a), b), c) şi d) ale art. 209 alin. 4^1 din Codul de procedurã penalã, încalcã în mod vãdit prevederile art. 132 alin. (1) din Constituţie, potrivit cãrora "Procurorii îşi desfãşoarã activitatea potrivit principiului legalitãţii, al imparţialitãţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei", astfel încât, în ceea ce priveşte aceste dispoziţii legale, excepţia de neconstituţionalitate urmeazã sã fie admisã.
Curtea reţine în acest sens cã principiul subordonãrii ierarhice sau al unitãţii de acţiune a membrilor Ministerului Public, prevãzut de dispoziţiile constituţionale mai sus menţionate şi care conferã specificul acestei categorii de magistraţi, semnificã legãtura existentã între procurorii care compun Ministerul Public, în considerarea cãreia aceştia sunt obligaţi sã se supunã şefilor lor, adicã sã efectueze sau sã se abţinã de la efectuarea unor acte, din ordinul acestora. În virtutea statutului procurorilor consacrat de Constituţie, diferit de cel al judecãtorilor, care sunt independenţi, controlul ierarhic în activitatea procurorilor nu se poate realiza fãrã posibilitatea efectuãrii actelor şi lucrãrilor de competenţa procurorilor din cadrul parchetelor ierarhic inferioare de cãtre însuşi procurorul ierarhic superior, care controleazã activitatea procurorilor din subordinea sa. Aşa fiind, reglementarea, cu caracter strict şi limitativ, a unor situaţii în care cauze de competenţa parchetelor ierarhic inferioare pot fi preluate, pentru efectuarea urmãririi penale, de procurorii din cadrul parchetelor ierarhic superioare restrânge în mod nejustificat competenţa acestora din urmã, cu consecinţa încãlcãrii principiilor care guverneazã activitatea Ministerului Public.
Chiar dacã, aparent, lit. d) teza întâi a art. 209 alin. 4^1 din Codul de procedurã penalã atenueazã caracterul excesiv de restrictiv al dispoziţiilor cuprinse în lit. a), b) şi c), prin referirea la "alte împrejurãri obiective" în care existã posibilitatea preluãrii cauzelor în discuţie, teza finalã a aceluiaşi text de lege anuleazã, practic, acest efect, deoarece condiţioneazã mãsura preluãrii cauzelor de "acordul procurorului care efectueazã sau supravegheazã urmãrirea penalã". Aceastã condiţie impusã de lege nu numai cã este într-o vãditã contradicţie cu principiul controlului ierarhic ce guverneazã activitatea procurorilor, ci poate crea şi suspiciuni cu privire la modul în care aceşti magistraţi îşi îndeplinesc atribuţiile, întrucât induce ideea posibilitãţii unei "negocieri", pe linie ierarhicã, a competenţei de efectuare a urmãririi penale, în funcţie de diversele particularitãţi ale unor cauze.
În plus, limitarea de competenţã stabilitã prin prevederile lit. a), b), c) şi d) ale art. 209 alin. 4^1 din Codul de procedurã penalã se poate dovedi, în practicã, o piedicã în calea eficientizãrii activitãţii de urmãrire penalã, ceea ce contrazice însãşi raţiunea reglementãrii exprese a posibilitãţii procurorilor din cadrul parchetelor ierarhic superioare de a prelua, în vederea urmãririi penale, cauze din competenţa parchetelor ierarhic inferioare.

Pentru motivele mai sus arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Admite excepţia de neconstituţionalitate invocatã de Valericã Damian în Dosarul nr. 2.814/233/2007 al Judecãtoriei Galaţi şi constatã cã dispoziţiile lit. a), b), c) şi d) ale art. 209 alin. 4^1 din Codul de procedurã penalã sunt neconstituţionale.
Definitivã şi general obligatorie.
Decizia se comunicã celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 14 noiembrie 2007.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Marieta Safta

----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016