Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 1.055 din 16 septembrie 2010  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (2), art. 8 alin. (1) pct. A lit. c) si art. 15 alin. (2) din Legea vanatorii si a protectiei fondului cinegetic nr. 407/2006    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 1.055 din 16 septembrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (2), art. 8 alin. (1) pct. A lit. c) si art. 15 alin. (2) din Legea vanatorii si a protectiei fondului cinegetic nr. 407/2006

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 754 din 11 noiembrie 2010

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Acsinte Gaspar - judecãtor
    Petre Lãzãroiu - judecãtor
    Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
    Ion Predescu - judecãtor
    Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
    Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

    Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (2), art. 8 alin. (1) pct. A lit. c) şi art. 15 alin. (2) din <>Legea vânãtorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, excepţie ridicatã de Lucian Eugen Şipoteanu şi Magdalena Şipoteanu în Dosarul nr. 3.280/40/2008 al Curţii de Apel Suceava - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal.
    La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
    Magistratul-asistent referã asupra înscrisurilor depuse la dosar.
    Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
    În acest sens, face referire la <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 345 din 18 septembrie 2003, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 746 din 24 octombrie 2003.

                                    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
    Prin Încheierea din 6 noiembrie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 3.280/40/2008, Curtea de Apel Suceava - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (2), art. 8 alin. (1) pct. A lit. c) şi art. 15 alin. (2) din <>Legea vânãtorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, excepţie ridicatã de Lucian Eugen Şipoteanu şi Magdalena Şipoteanu.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii excepţiei susţin cã proprietarul particular de pãdure care nu deţine minimum 51% din suprafaţa unui fond de vânãtoare este obligat, evident nelegal, sã renunţe la fondul sãu de vânãtoare în favoarea gestionarului consacrat, încãlcându-se prevederile art. 44 din Constituţie. Astfel, în mod abuziv, pãdurile proprietate privatã sunt incluse în cadrul fondului naţional de vânãtoare. De asemenea, obligarea proprietarilor de a permite desfãşurarea acţiunilor de vânãtoare autorizate pe terenurile ce le deţin sau aparţin încalcã prevederile constituţionale referitoare la garantarea şi ocrotirea dreptului de proprietate.
    Curtea de Apel Suceava - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal aratã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
    În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    Guvernul aratã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Textul criticat constituie o materializare a prevederilor constituţionale, în baza cãrora "dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege". Limitele aduse prin lege dreptului de proprietate, prin reglementarea obligaţiei pentru orice titular al terenurilor incluse în fondurile de vânãtoare de a permite desfãşurarea acţiunilor de vânãtoare autorizate pe terenurile ce le deţin, se justificã tocmai în considerarea faptului cã, potrivit <>art. 2 din Legea nr. 407/2006, legiuitorul a statuat în mod expres caracterul de bun public de interes naţional al faunei de interes cinegetic.
    Avocatul Poporului aratã cã dispoziţiile de lege criticate reprezintã opţiunea legiuitorului şi sunt în deplinã conformitate cu prevederile constituţionale ale art. 44 alin. (1) teza a doua, potrivit cãrora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate se stabilesc prin lege. Ca atare, legiuitorul este competent sã stabileascã cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepţiunea principialã conferitã de Legea fundamentalã, astfel încât sã nu vinã în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel nişte limitãri rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat.
    Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

                                    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze prezenta excepţie.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 4 alin. (2), art. 8 alin. (1) pct. A lit. c) şi art. 15 alin. (2) din <>Legea vânãtorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 944 din 22 noiembrie 2006. Alin. (2) al <>art. 4 a fost introdus prin articolul unic pct.1 din Legea nr. 197/2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 13 iulie 2007. Art. 15 alin. (2) a fost modificat prin <>art. I pct. 8 din Legea nr. 215/2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 10 noiembrie 2008.
    Textele criticate au urmãtorul conţinut:
    - Art. 4 alin. (2): "(2) Deţinãtorii cu orice titlu ai terenurilor incluse în fondurile cinegetice au obligaţia de a permite desfãşurarea acţiunilor de vânãtoare autorizate pe terenurile ce le deţin sau aparţin, în condiţiile alin. (1).";
    - Art. 8 alin. (1) pct. A lit. c): "(1) Atribuirea dreptului de gestionare a faunei cinegetice se realizeazã de administrator pe fonduri cinegetice, prin urmãtoarele modalitãţi:
    A. direct, pentru urmãtoarele categorii de fonduri cinegetice: [...]
    c) fondurile cinegetice pentru care proprietarii, individual sau în asociaţie constituitã în scopul obţinerii dreptului de a gestiona fondurile cinegetice respective prin structurã licenţiatã, nu au în proprietate minimum 51% din suprafaţa fiecãrui fond şi pentru cele care nu au fost atribuite în condiţiile lit. a) şi b). Acest tip de atribuire se realizeazã în favoarea gestionarului consacrat, la cererea acestuia;";
    - Art. 15 alin. (2): "(2) Tariful de gestionare pentru fondurile cinegetice care se atribuie direct, în condiţiile art. 8 alin. (1) lit. A, precum şi tariful de pornire la licitaţie pentru fondurile cinegetice care se atribuie prin licitaţie publicã, în condiţiile art. 8 alin. (1) lit. B, se stabilesc prin însumarea produselor dintre media numãrului de exemplare aprobate a fi recoltate pe ultimele douã sezoane de vânãtoare încheiate, pe specii, şi 10% din valoarea de calcul al tarifului de gestionare, înscrise în anexele nr. 1 şi 2."
    În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor dispoziţii legale, autorii excepţiei invocã încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 44 referitoare la dreptul de proprietate.
    Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã autorii acesteia pornesc de la o premisã greşitã, aceea cã proprietarului suprafeţei de teren, care poate face parte dintr-un fond cinegetic, îi aparţin şi exemplarele de faunã sãlbaticã ce se aflã pe aceastã suprafaţã de teren, devenind, astfel, proprietarul fondului cinegetic (fond de vânãtoare - în redactarea anterioarã a legii).
    Din analiza dispoziţiilor <>Legii nr. 407/2006, rezultã, potrivit art. 1 lit. i), cã fondul cinegetic este reprezentat de unitatea de gospodãrire cinegeticã constituitã din fauna de interes cinegetic şi suprafaţa de teren, indiferent de categoria acestuia, indiferent de proprietar şi astfel delimitatã încât sã asigure o stabilitate cât mai mare faunei de interes cinegetic în interiorul sãu. Excepţie fac suprafeţele din intravilan, precum şi zona strict protejatã şi zona-tampon din cuprinsul Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunãrii".
    Fauna de interes cinegetic, ce se constituie din totalitatea exemplarelor din populaţiile speciilor de faunã sãlbaticã prevãzute în anexele nr. 1 şi 2 la legea precitatã, existente pe teritoriul României, reprezintã resursã naturalã regenerabilã, bun public de interes naţional şi internaţional.
    Aşa fiind, Curtea observã cã fauna de interes cinegetic reprezintã un element diferit de suprafeţele de teren pe care se poate regãsi, cele douã elemente fiind interdependente şi numai împreunã formând un fond cinegetic.
    În ceea ce priveşte atribuirea dreptului de gestionare a faunei cinegetice, Curtea constatã cã aceasta poate fi realizatã fie direct, fie prin licitaţie publicã. În cazul fondurilor cinegetice pe care proprietarii privaţi, persoane fizice sau juridice, au în proprietate o suprafaţã de teren care reprezintã minimum 51% din suprafaţa fiecãrui fond cinegetic, individual sau într-o asociaţie legal constituitã, atribuirea dreptului de gestionare a faunei cinegetice se realizeazã direct în favoarea gestionarului propus de cãtre persoana fizicã sau juridicã. În cazul în care persoana fizicã sau juridicã nu indicã gestionarul agreat, atribuirea dreptului de gestionare a faunei cinegetice se realizeazã direct în favoarea gestionarului consacrat, la cererea acestuia.
    În cazul fondurilor cinegetice pentru care proprietarii, individual sau într-o asociaţie legal constituitã, nu au în proprietate minimum 51% din suprafaţa fiecãrui fond, atribuirea dreptului de gestionare a faunei cinegetice se realizeazã direct în favoarea gestionarului consacrat, la cererea acestuia. Atunci când atribuirea dreptului de gestionare a faunei cinegetice nu se poate realiza cum s-a arãtat mai sus, se trece la atribuirea prin licitaţie publicã.
    Modul de atribuire a dreptului de gestionare a faunei cinegetice are ca scop, printre altele, şi comasarea suprafeţelor de teren în fonduri cinegetice viabile, care sã asigure dezvoltarea durabilã în domeniul cinegetic, cu suprafeţe necesare pentru a asigura stabilitatea cât mai mare a faunei de interes cinegetic.
    Pentru constituirea unui fond cinegetic trebuie sã fie îndeplinite anumite criterii, prin întrunirea cãrora se creeazã o suprafaţã considerabilã în care utilitatea şi posibilitatea ocrotirii şi exploatãrii faunei de interes cinegetic, conservarea biodiversitãţii faunei sãlbatice, menţinerea echilibrului ecologic şi realizarea protecţiei efective a vânatului sã se realizeze în mod real. Fondurile cinegetice trebuie grupate în complexe cinegetice cu suprafeţe mari pentru un management integrat şi durabil al speciilor de interes cinegetic.
    Chiar şi în aceste condiţii, suprafaţa de teren rãmâne în continuare în proprietatea persoanei fizice sau juridice care a deţinut-o pânã în momentul constituirii fondului cinegetic. Chiar dacã în acest mod titularul dreptului de proprietate suferã o îngrãdire în exercitarea atributelor dreptului sãu, având în vedere cã, pe aceastã cale, se asigurã valorificarea fondului cinegetic şi integritatea naturalã a ecosistemelor forestiere şi întrucât, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituţie, stabilirea conţinutului şi a limitelor dreptului de proprietate constituie atributul exclusiv al legiuitorului, reglementarea legalã în sine nu relevã nicio contradicţie cu textele constituţionale de referinţã.
    În continuare, Curtea reţine cã, pentru îndeplinirea obligaţiilor prevãzute de textul criticat, deţinãtorii terenurilor sunt în drept sã beneficieze, conform <>art. 15 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 407/2006, de venituri atrase din tarifele anuale de atribuire a gestionãrii fondurilor de vânãtoare, iar în ceea ce priveşte eventualele prejudicii care pot fi create în urma activitãţilor de vânãtoare, proprietarii terenurilor pe care se arondeazã asemenea fonduri au la dispoziţie acţiunea în justiţie prin care îşi pot recupera paguba suferitã, potrivit dreptului comun.
    Modul de calcul al tarifului de gestionare pentru fondurile cinegetice, precum şi procentul cuvenit proprietarilor suprafeţelor de teren ce fac parte dintr-un fond cinegetic sunt prevãzute de textul <>art. 15 din Legea nr. 407/2006, fãrã a fi în contradicţie cu prevederile art. 44 din Constituţie.
    În ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. 4 alin. (2) din Legea nr. 407/2006, Curtea constatã cã instanţa de contencios constituţional, rãspunzând unei critici asemãnãtoare, a statuat prin <>Decizia nr. 345 din 18 septembrie 2003, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 746 din 24 octombrie 2003, cã obligaţia proprietarilor terenurilor incluse în fondurile cinegetice de a permite desfãşurarea acţiunilor de vânãtoare autorizate pe terenurile ce le deţin sau aparţin instituie, în realitate, o sarcinã care greveazã terenurile pe care se arondeazã fonduri cinegetice şi care constã în obligaţia deţinãtorilor cu orice titlu ai acestor terenuri de a permite exercitarea vânãtorii, fãrã a se încãlca prevederile art. 44 din Legea fundamentalã.

    Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:
    Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (2), art. 8 alin. (1) pct. A lit. c) şi art. 15 alin. (2) din <>Legea vânãtorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, excepţie ridicatã de Lucian Eugen Şipoteanu şi Magdalena Şipoteanu în Dosarul nr. 3.280/40/2008 al Curţii de Apel Suceava - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal.
    Definitivã şi general obligatorie.
    Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 16 septembrie 2010.

                      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                                AUGUSTIN ZEGREAN

                              Magistrat-asistent,
                             Daniela Ramona Mariţiu

                                    -------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016