Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.040 din 9 iulie 2009
privind constituţionalitatea dispoziţiilor <>art. 154 , <>art. 155 şi <>art. 156 din Regulamentul Camerei Deputaţilor
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 614 din 10 septembrie 2009
Cu Adresa nr. 51/3.608 din 24 iunie 2009, secretarul general al Camerei Deputaţilor a trimis Curţii Constituţionale sesizarea formulatã de 52 de deputaţi, în temeiul dispoziţiilor <>art. 146 lit. c) din Constituţie şi al <>art. 27 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, în legãturã cu neconstituţionalitatea <>art. 154 , <>art. 155 şi <>art. 156 din Regulamentul Camerei Deputaţilor , republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 16 ianuarie 2006.
La sesizare a fost anexatã lista cuprinzând semnãturile celor 52 de deputaţi. Potrivit acestei liste, autorii sesizãrii sunt urmãtorii: Gheorghe Albu, Carmen Axenie, Valeriu Alecu, Gabriel Andronache, Mihail Boldea, Daniel-Ionuţ Bãrbulescu, Adrian Bãdulescu, Ioan-Nelu Botiş, Daniel Buda, William Gabriel Brînzã, Constantin Chirilã, Iustin-Marinel Cionca-Arghir, Costicã Canacheu, Petru Cãlian, Doiniţa-Mariana Chircu, Constantin Dascãlu, Marius Cristinel Dugulescu, Georgicã Dumitru, Adrian Florescu, Stelian Fuia, Tinel Gheorghe, Gabriel-Dan Gospodaru, Marius-Sorin Gţndţr, Mircia Giurgiu, Gheorghe Ialomiţianu, Stelicã Iacob Strugaru, Doru Braşoan Leşe, Mircea Lubanovici, Constantin Severus Militaru, Mircea Marin, Petru Movilã, Rãzvan Mustea-Şerban, Adrian Henorel Niţu, Clement Negruţ, Mihai Doru Oprişcan, Sorin Andi Pandele, Nicuşor Pãduraru, Ştefan Daniel Pirpiliu, Alin Augustin Florin Popoviciu, Cezar-Florin Preda, Florin Postolachi, Mihaela Stoica, Mihai Stroe, Ştefan Seremi, Andrei-Valentin Sava, Mihai Surpãţeanu, Toader Stroian, Mihaela Ioana Şandru, Mircea-Nicu Toader, Gelu Vişan, Iulian Vladu şi Valerian Vreme.
Sesizarea a fost înregistratã la Curtea Constituţionalã sub nr. J3.074 din 24 iunie 2009 şi formeazã obiectul Dosarului nr. 5.051/2009.
În motivarea sesizãrii autorii acesteia aratã, în esenţã, cã, aplicând prevederile <>art. 154 , <>art. 155 şi <>art. 156 din Regulamentul Camerei Deputaţilor , Comisia de regulament şi plenul Camerei Deputaţilor au dat o interpretare neconstituţionalã acestor prevederi, potrivit cãreia Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate solicita începerea urmãrii penale a unui deputat care a avut şi calitatea de ministru doar o singurã datã. Aceastã interpretare a pornit de la premisa cã hotãrârea plenului Camerei Deputaţilor referitoare la începerea urmãririi penale are caracter irevocabil şi definitiv, bucurându-se de autoritate de lucru judecat şi putere de lege, precum şi cã o nouã cerere de avizare a începerii urmãririi penale este inadmisibilã. Or, autorii sesizãrii aratã cã o asemenea interpretare este contrarã principiului separaţiei puterilor în stat, reprezentând o imixtiune a legislativului în activitatea autoritãţii judecãtoreşti, întrucât Camera Deputaţilor ar acţiona ca o instanţã de judecatã extraordinarã. De asemenea, autorii sesizãrii considerã cã este încãlcat şi principiul egalitãţii în drepturi a cetãţenilor. Astfel, aratã cã acest principiu constituţional presupune cã toate persoanele au o vocaţie egalã de a fi judecate dupã aceleaşi dispoziţii legale, fie cã sunt dispoziţii de fond sau de procedurã. În consecinţã, solicitã Curţii Constituţionale "sã se constate faptul cã în materia punerii sub urmãrire penalã a membrilor Guvernului, reglementatã de <>art. 154-156 din Regulamentul Camerei Deputaţilor , o a doua cerere de punere sub urmãrire privind aceeaşi persoanã, acelaşi dosar, cu aceleaşi infracţiuni, este admisibilã, iar hotãrârea de respingere a cererii de punere sub urmãrire a unui membru al Guvernului nu are un caracter definitiv irevocabil şi de autoritate de lucru judecat."
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 27 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sesizarea a fost trimisã preşedintelui Camerei Deputaţilor, pentru a comunica punctul de vedere al Biroului permanent.
Preşedintele Camerei Deputaţilor nu a comunicat punctul de vedere al Biroului permanent.
CURTEA,
examinând sesizarea de neconstituţionalitate, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, dispoziţiile criticate din Regulamentul Camerei Deputaţilor, raportate la prevederile Constituţiei României, şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 pentru organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, reţine urmãtoarele:
Curtea este competentã, potrivit dispoziţiilor <>art. 146 lit. c) din Constituţie , precum şi celor ale <>art. 1, 10, 27 şi 28 din Legea nr. 47/1992 , sã se pronunţe asupra constituţionalitãţii prevederilor criticate din Regulamentul Camerei Deputaţilor cu care a fost sesizatã.
Obiectul sesizãrii îl constituie dispoziţiile <>art. 154 , <>art. 155 şi <>art. 156 din Regulamentul Camerei Deputaţilor , republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 16 ianuarie 2006, cu modificãrile ulterioare, dispoziţii care au urmãtorul cuprins:
- Art. 154: "Camera Deputaţilor are dreptul sã cearã urmãrirea penalã a membrilor Guvernului.";
- Art. 155: "(1) Dezbaterea cererii prevãzute la art. 154 se efectueazã pe baza raportului întocmit fie de o comisie permanentã, ca urmare a unei anchete desfãşurate în condiţiile art. 71, fie de o comisie specialã de anchetã constituitã în acest scop. Dacã ministrul are şi calitatea de deputat, cererea se trimite spre examinare Comisiei juridice, de disciplinã şi imunitãţi, care va elabora un raport pe care îl înainteazã Camerei.
(2) Rapoartele prevãzute la alin. (1) se înscriu cu prioritate în proiectul ordinii de zi.
(3) Cererea se adoptã cu votul majoritãţii deputaţilor prezenţi.";
- Art. 156: "În cazul în care Camera Deputaţilor decide sã cearã urmãrirea penalã, preşedintele Camerei va adresa ministrului justiţiei o cerere pentru începerea urmãririi penale, potrivit legii. De asemenea, el îl va înştiinţa pe Preşedintele României pentru eventuala suspendare din funcţie a membrului Guvernului a cãrui urmãrire penalã a fost cerutã."
În opinia autorilor sesizãrii, textele din regulament menţionate încalcã prevederile constituţionale cuprinse în: art. 1 alin. (4) care consacrã principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi discriminãri, art. 124 alin. (2) prin care se aratã cã "Justiţia este unicã, imparţialã şi egalã pentru toţi" şi art. 126 alin. (1) şi (5) potrivit cãrora "Justiţia se realizeazã prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecãtoreşti stabilite de lege" şi este interzisã înfiinţarea de instanţe extraordinare.
Examinând sesizarea de neconstituţionalitate formulatã, Curtea Constituţionalã constatã cã motivarea acesteia nu are în vedere neconstituţionalitatea prevederilor <>art. 154 , <>art. 155 şi <>art. 156 din Regulamentul Camerei Deputaţilor în sine, ci modul în care aceste prevederi au fost interpretate de cãtre Comisia de regulament, precum şi de cãtre plenul Camerei Deputaţilor.
Aşa fiind, Curtea apreciazã cã sesizarea de neconstituţionalitate este inadmisibilã, întrucât aspectele ce ţin de modul de interpretare şi aplicare a Regulamentului Camerei Deputaţilor nu pot fi supuse controlului instanţei de contencios constituţional.
În acest sens, sunt relevante cele reţinute de Curte în considerentele <>Deciziei nr. 710 din 6 mai 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 28 mai 2009, prin care s-a arãtat cã, "potrivit <>art. 146 lit. c) din Constituţie , Curtea Constituţionalã se pronunţã asupra constituţionalitãţii regulamentelor Camerelor Parlamentului, controlul exercitat de Curte fiind un control de conformitate cu dispoziţiile Legii fundamentale. Dacã, ignorând prevederile <>art. 146 lit. c) din Constituţie şi pe cele ale <>art. 27 din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituţionalã şi-ar extinde competenţa şi asupra actelor de aplicare a regulamentelor, ea nu numai cã ar pronunţa soluţii fãrã temei constituţional, dar ar încãlca astfel şi principiul autonomiei regulamentare a Camerei Deputaţilor, reglementat de <>art. 64 alin. (1) teza întâi din Legea fundamentalã . În virtutea acestui principiu fundamental, aplicarea regulamentului este o atribuţie a Camerei Deputaţilor, aşa încât contestaţiile deputaţilor privind actele concrete de aplicare a prevederilor regulamentului sunt de competenţa exclusivã a Camerei Deputaţilor, aplicabile, în acest caz, fiind cãile şi procedurile parlamentare stabilite prin propriul regulament, dupã cum şi desfãşurarea procedurii legislative parlamentare depinde hotãrâtor de prevederile aceluiaşi regulament, care, evident, trebuie sã concorde cu normele şi principiile fundamentale."
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor <>art. 146 lit. c) şi ale <>art. 147 alin. (1) şi (4) din Constituţie , precum şi al prevederilor <>art. 11 alin. (1) lit. A.c) , ale <>art. 27 şi ale <>art. 28 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale,
CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
În numele legii
DECIDE:
Constatã cã sesizarea de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile <>art. 154 , <>art. 155 şi <>art. 156 din Regulamentul Camerei Deputaţilor este inadmisibilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Decizia se comunicã preşedintelui Camerei Deputaţilor şi se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Dezbaterea a avut loc la data de 9 iulie 2009 şi la aceasta au participat: Ioan Vida, preşedinte, Nicolae Cochinescu, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Petre Lãzãroiu, Tudorel Toader, Puskas Valentin Zoltan şi Augustin Zegrean, judecãtori.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
