Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 1.033 din 9 iulie 2009  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 318 din Codul de procedura civila    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 1.033 din 9 iulie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 318 din Codul de procedura civila

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 634 din 25 septembrie 2009
DECIZIE nr. 1.033 din 9 iulie 2009
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 318 din Codul de procedurã civilã
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 634 din 25 septembrie 2009


Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Carmen-Cãtãlina Gliga - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 318 din Codul de procedurã civilã , excepţie ridicatã de Ana Andriuc în Dosarul nr. 812/111/2008 al Judecãtoriei Oradea - Secţia civilã şi de S.P.R.L. Profesional Tenarus din Oneşti în Dosarul nr. 667/32/2008 al Curţii de Apel Bacãu - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se prezintã Ana Andriuc, prin avocatul Augustin Ioan Man, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.053/2009 şi nr. 1.076D/2009, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor.
Avocatul prezent nu se opune conexãrii celor douã dosare.
Reprezentantul Ministerului Public considerã cã sunt îndeplinite condiţiile legale pentru conexare.
Curtea, în temeiul prevederilor <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 1.053/2009 la Dosarul nr. 1.076D/2009, care a fost primul înregistrat.
Cauza este în stare de judecatã.
Avocatul autorului excepţiei susţine neconstituţionalitatea dispoziţiilor criticate, în mãsura în care înlãturã de la posibilitatea exercitãrii cãii de atac a contestaţiei soluţia pronunţatã de instanţa de recurs prin care aceasta a admis în totalitate motivele de modificare sau de casare invocate de recurent, limitând aplicabilitatea normei procedurale doar în ipoteza admiterii în parte a recursului.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, invocând jurisprudenţa Curţii în aceastã materie.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 16 martie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 812/111/2008 al Judecãtoriei Oradea - Secţia civilã, şi prin Încheierea din 13 martie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 667/32/2008 al Curţii de Apel Bacãu - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal, Curtea Constituţionalã a fost sesizatã pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a <>art. 318 din Codul de procedurã civilã , excepţie ridicatã de Ana Andriuc, respectiv de S.P.R.L. Profesional Tenarus din Oneşti.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii aratã cã, înlãturând de la aplicarea prevederilor <>art. 318 din Codul de procedurã civilã situaţia în care recursul a fost admis în totalitate, se creeazã o inegalitate de tratament juridic faţã de situaţia când recursul a fost respins sau admis în parte, ceea ce echivaleazã cu o îngrãdire a accesului liber la justiţie.
Pe de altã parte, din analiza prevederilor criticate rezultã cã poate promova contestaţie în anulare doar recurentul, deoarece doar acesta are interesul de a ataca hotãrârea pronunţatã în recurs pentru motivul cã instanţa a omis, din greşealã, sã cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare, în vreme ce intimatul nu are dreptul de a formula calea de atac specialã atunci când instanţa de recurs nu se pronunţã asupra excepţiilor sau apãrãrilor invocate de acesta prin cererea de chemare în judecatã sau prin întâmpinare. Prin urmare, intimatului îi este încãlcat dreptul la un proces echitabil şi la exercitarea cãilor de atac, drepturi consacrate de <>art. 21 din Constituţie şi de <>art. 13 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Judecãtoria Oradea - Secţia civilã şi Curtea de Apel Bacãu - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal apreciazã cã excepţia este neîntemeiatã. Textele de lege criticate nu contravin prevederilor <>art. 16 şi <>art. 21 din Constituţie , cazurile şi condiţiile de exercitare a unei cãi extraordinare de atac putând fi prevãzute în mod limitativ de cãtre legiuitor, fãrã a se încãlca principiul egalitãţii în faţa legii şi a autoritãţilor publice sau accesul liber la justiţie.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, textele de lege criticate fiind în deplinã concordanţã cu prevederile constituţionale invocate.
Guvernul considerã excepţia neîntemeiatã, <>Legea nr. 18/1991 fiind o lege specialã, care are ca destinatari doar cetãţenii români.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor <>art. 146 lit. d) din Constituţie , precum şi ale <>art. 1 alin. (2) , ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 318 din Codul de procedurã civilã , texte de lege care au urmãtorul conţinut: "Hotãrârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie când dezlegarea datã este rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa, respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis din greşealã sã cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare."
În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în <>art. 16 alin. (1) şi <>art. 21 alin. (1) şi (2) .
Examinând excepţia, Curtea constatã cã s-a mai pronunţat asupra constituţionalitãţii prevederilor <>art. 318 alin. 1 din Codul de procedurã civilã , prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale. Astfel, prin <>Decizia nr. 387 din 30 septembrie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.041 din 10 noiembrie 2004, s-a reţinut cã dispoziţiile <>art. 318 alin. 1 din Codul de procedurã civilã reglementeazã contestaţia în anulare specialã, care este o cale de atac extraordinarã, ce se poate exercita în cazurile limitativ prevãzute de lege numai împotriva hotãrârilor pronunţate de instanţele de recurs.
Aşa cum rezultã în mod univoc din textul de lege criticat, calea proceduralã a contestaţiei în anulare specialã poate fi utilizatã de pãrţile care au participat la soluţionarea recursului şi este limitatã la cazurile în care dezlegarea datã este rezultatul unei greşeli materiale sau al omisiunii instanţei de a cerceta vreunul dintre motivele de modificare sau de casare invocate de recurent. În ceea ce priveşte obiectul contestaţiei în anulare specialã, acesta este format dintr-o singurã categorie de hotãrâri, respectiv doar hotãrârile pronunţate de instanţele de recurs.
Curtea a constatat cã pretinsa încãlcare a <>art. 16 din Constituţie privind egalitatea în drepturi a cetãţenilor nu poate fi reţinutã, deoarece reglementarea este aplicabilã în cazul tuturor persoanelor aflate în situaţia prevãzutã de ipoteza normei, fãrã nicio distincţie, şi anume pãrţilor care au participat la soluţionarea recursului a cãrui dezlegare este rezultatul unei greşeli materiale sau al omisiunii instanţei de a cerceta vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
Textul de lege criticat nu încalcã nici prevederile <>art. 21 din Constituţie, întrucât, potrivit jurisprudenţei constante a instanţei constituţionale, dacã legiuitorul este suveran în a reglementa diferit în situaţii diferite accesul la o cale ordinarã de atac, fãrã ca prin aceasta sã fie afectat liberul acces la justiţie, a fortiori o atare concluzie se impune atunci când în discuţie este accesul la o cale extraordinarã de atac, care, prin definiţie, are caracter de excepţie, şi deci poate fi valorificatã numai în cazurile expres şi limitativ prevãzute de lege, în caz contrar existând riscul producerii unor perturbãri majore ale stabilitãţii şi securitãţii raporturilor juridice.
De altfel, <>art. 126 alin. (2) din Constituţie, republicatã , potrivit cãruia "Competenţa instanţelor judecãtoreşti şi procedura de judecatã sunt prevãzute numai prin lege", precum şi <>art. 129 , care prevede cã, "Împotriva hotãrârilor judecãtoreşti, pãrţile interesate şi Ministerul Public pot exercita cãile de atac, în condiţiile legii", atribuie exclusiv legiuitorului prerogativa stabilirii competenţei şi procedurii de judecatã, inclusiv a condiţiilor de exercitare a cãilor de atac.
Raţiunile care au stat la baza adoptãrii soluţiei anterioare îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezent, astfel încât aceasta se impune a fi menţinutã.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul <>art. 146 lit. d) şi <>al art. 147 alin. (4) din Constituţie , precum şi al <>art. 1 -<>3 , al <>art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 318 din Codul de procedurã civilã , excepţie ridicatã de Ana Andriuc în Dosarul nr. 812/111/2008 al Judecãtoriei Oradea - Secţia civilã şi de S.P.R.L. Profesional Tenarus din Oneşti în Dosarul nr. 667/32/2008 al Curţii de Apel Bacãu - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 9 iulie 2009.


PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu

--------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016