Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 1.025 din 9 iulie 2009  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor   art. 88 alin. (2) din Legea nr. 122/2006 privind azilul in Romania    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 1.025 din 9 iulie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 88 alin. (2) din Legea nr. 122/2006 privind azilul in Romania

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 678 din 9 octombrie 2009
DECIZIE nr. 1.025 din 9 iulie 2009
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 88 alin. (2) din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 678 din 9 octombrie 2009


Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Carmen-Cãtãlina Gliga - procuror
Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 88 alin. (2) din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, excepţie ridicatã de Catalpete Cengiz în Dosarul nr. 3.999/4/2008 al Judecãtoriei Sectorului 4 Bucureşti.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã. Magistratul-asistent învedereazã Curţii cã partea Oficiul Român pentru Imigrãri a transmis note scrise, prin care solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate, considerând cã textul de lege ce formeazã obiect al acesteia nu contravine prevederilor din Legea fundamentalã şi din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale invocate de autorul excepţiei.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 30 ianuarie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 3.999/4/2008, Judecãtoria Sectorului 4 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 88 alin. (2) din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Catalpete Cengiz într-o cauzã având ca obiect soluţionarea plângerii formulate de acesta împotriva hotãrârii Oficiului Român pentru Imigrãri de respingere a cererii de acordare a accesului la o nouã procedurã de azil.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã textul de lege criticat este neconstituţional, întrucât, dat fiind lipsa sa de precizie şi claritate, limiteazã sfera de aplicabilitate a interdicţiei cuprinse în art. 22 alin. (2) din Constituţie doar la riscul de a fi supus la torturã şi tratamente sau pedepse inumane ori degradante ca urmare a unuia dintre cele 5 motive de persecuţie: rasa, religia, naţionalitatea, opinia politicã şi apartenenţa la un anumit grup social. Or, în conformitate cu dispoziţiile constituţionale şi convenţionale, precum şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, "spectrul motivelor de pedepse şi tratamente inumane sau degradante este mult mai larg". De aceea, se aratã cã dispoziţiile de lege criticate "permit interpretãri eronate cu privire la natura şi conţinutul pedepselor şi tratamentelor inumane ori degradante". Autorul excepţiei, turc de origine kurdã, precizeazã cã a fost obligat sã îşi pãrãseascã ţara deoarece a suferit persecuţii grave întrucât a dezertat din serviciul militar obligatoriu şi descrie în amãnunt situaţia sa personalã, precum şi condiţiile sociale, politice şi legislative din Turcia.
Judecãtoria Sectorului 4 Bucureşti considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã stabilirea, prin dispoziţiile legale criticate, a condiţiilor în care se poate acorda accesul la o nouã procedurã de azil este în deplinã concordanţã cu prevederile constituţionale prin care se consfinţeşte dreptul la viaţã, la integritate fizicã şi psihicã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor <>art. 146 lit. d) din Constituţie , precum şi ale <>art. 1 alin. (2) , ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 88 alin. (2) din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 18 mai 2006, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 88 alin. (2) - "(2) Accesul la o nouã procedurã de azil se acordã dacã sunt îndeplinite, alternativ, urmãtoarele condiţii:
a) pe parcursul procedurii de soluţionare a cererii anterioare sau dupã soluţionarea cererii anterioare printr-o hotãrâre irevocabilã ori, dupã caz, printr-o decizie de închidere a dosarului, solicitantul invocã elemente noi care nu au putut fi prezentate din motive neimputabile acestuia, cu condiţia ca aceste elemente sã nu fie rezultatul unor acţiuni provocate în scopul obţinerii unei forme de protecţie din partea statului român. Solicitantul este obligat sã facã dovada existenţei noilor motive invocate şi a imposibilitãţii prezentãrii lor pânã la data depunerii cererii de acordare a accesului la o nouã procedurã de azil;
b) de la data finalizãrii procedurii de azil anterioare, în sensul alin. (1) lit. b), au survenit transformãri de ordin politic, social, militar sau legislativ în ţara de origine, de naturã a avea consecinţe grave pentru solicitant."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor <>art. 22 alin. (2) din Constituţie şi celor ale <>art. 3 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, ambele referitoare la interzicerea torturii, a pedepselor şi a tratamentelor inumane ori degradante.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observã cã dispoziţiile <>art. 88 alin. (2) din Legea nr. 122/2006 reglementeazã condiţiile ce trebuie îndeplinite, alternativ, pentru ca solicitantului sã i se acorde accesul la o nouã procedurã de azil. Curtea constatã cã redactarea acestora este suficient de clarã şi precisã pentru ca destinatarul normei, apelând, la nevoie, la consiliere de specialitate în materie, sã înţeleagã cerinţele stabilite de aceasta, în aşa fel încât sã poatã valorifica posibilitatea oferitã de prevederile de lege criticate, în sensul de a obţine accesul la o nouã procedurã de azil, în ipoteza în care se încadreazã în cerinţele impuse de acestea.
Totodatã, Curtea reţine cã textele de lege ce formeazã obiectul excepţiei nu conţin nicio prevedere de naturã sã nesocoteascã interdicţia de supunere la torturã sau la tratamente inumane ori degradante impusã de dispoziţiile constituţionale şi convenţionale invocate de autorul excepţiei. De altfel, Curtea observã cã acesta este nemulţumit de modul în care Oficiul Român pentru Imigrãri face aplicarea normei criticate, ceea ce excedeazã competenţei instanţei de contencios constituţional.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul <>art. 146 lit. d) şi al <>art. 147 alin. (4) din Constituţie , precum şi al <>art. 1-3 , al <>art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 88 alin. (2) din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, excepţie ridicatã de Catalpete Cengiz în Dosarul nr. 3.999/4/2008 al Judecãtoriei Sectorului 4 Bucureşti.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 9 iulie 2009.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Valentina Bãrbãţeanu
------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016