Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 1.017 din 7 iulie 2009  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor   art. 298 alin. (2) ultima liniuta din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 1.017 din 7 iulie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuta din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 567 din 14 august 2009
DECIZIE nr. 1.017 din 7 iulie 2009
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 298 alin. (2) ultima liniuţã din Legea nr. 53/2003 - <>Codul muncii
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 567 din 14 august 2009


Acsinte Gaspar - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Fabian Niculae - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 298 alin. (2) ultima liniuţã din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Petrom" - S.A. în dosarele nr. 2.723/122/2008, nr. 4.377/87/2007, nr. 2.959/122/2008, nr. 2.611/122/2008, nr. 2.404/122/2007, nr. 2.523/122/2008, nr. 2.926/122/2008, nr. 3.880/87/2007, nr. 4.008/87/2007, nr. 1.845/122/2007, nr. 2.925/122/2008, nr. 3.781/87/2007, nr. 3.770/87/2007, nr. 3.773/87/2007 şi nr. 3.879/87/2007 ale Tribunalului Giurgiu - Secţia civilã, în dosarele nr. 1.822/95/2009, nr. 1.663/95/2009, nr. 2.017/95/2009, nr. 1.733/95/2009, nr. 1.840/95/2009, nr. 1.934/95/2009, nr. 2.453/95/2009, nr. 1.938/95/2009, nr. 2.518/95/2009, nr. 2.526/95/2009, nr. 897/95/2009, nr. 2.037/95/2009, nr. 1.000/95/2009, nr. 2.517/95/2009, nr. 2.641/95/2009, nr. 14.115/95/2008, nr. 14.116/95/2008, nr. 14.126/95/2008, nr. 2.472/95/2009, nr. 2.602/95/2009, nr. 2.605/95/2009, nr. 14.104/95/2008, nr. 14.109/95/2008, nr. 14.114/95/2008, nr. 2.638/95/2009, nr. 1.471/95/2009, nr. 16.922/95/2008, nr. 14.780/95/2008, nr. 16.750/95/2008, nr. 16.678/95/2008, nr. 16.742/95/2008, nr. 1.738/95/2009, nr. 2.898/95/2009, nr. 2.765/95/2009, nr. 2.764/95/2009, nr. 1.897/95/2009, nr. 50/95/2009, nr. 16.769/95/2008, nr. 2.973/95/2009, nr. 2.766/95/2009 şi nr. 2.986/95/2009 ale Tribunalului Gorj - Secţia conflicte de muncã şi asigurãri sociale, în dosarele nr. 5.622/100/2008, nr. 5.508/100/2008, nr. 6.775/100/2008, nr. 6.115/100/2008 şi nr. 6.765/100/2008 ale Tribunalului Maramureş - Secţia civilã, în dosarele nr. 1.179/116/2008, nr. 1.763/116/2008, nr. 1.931/116/2008, nr. 1.442/116/2008, nr. 1.941/116/2008, nr. 1.930/116/2008, nr. 1.968/116/2008, nr. 1.385/116/2008, nr. 1.606/116/2008, nr. 1.502/116/2008, nr. 1.544/116/2008 şi nr. 1.545/116/2008 ale Tribunalului Cãlãraşi - Secţia civilã, în dosarele nr. 5.759/120/2008, nr. 336/120/2009 şi nr. 603/120/2009 ale Tribunalului Dâmboviţa - Secţia civilã, în dosarele nr. 4.751/87/2008, nr. 4.652/87/2008, nr. 2.864/87/2008, nr. 722/87/2009, nr. 4.659/87/2008, nr. 3.747/87/2008, nr. 3.982/87/2008, nr. 4.879/87/2008, nr. 2.366.1/87/2007, nr. 4.246/87/2008, nr. 4.655/87/2008, nr. 3.750/87/2008, nr. 713/87/2009, nr. 4.091/87/2008, nr. 726/87/2009, nr. 2.171/87/2008, nr. 2.680/87/2008, nr. 723/87/2009, nr. 277/87/2009, nr. 712/87/2009, nr. 4.550/87/2008, nr. 3.791/87/2008 şi nr. 3.277/87/2008 ale Tribunalului Teleorman - Secţia conflicte de muncã, asigurãri sociale şi contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 321/88/2009 al Tribunalul Tulcea - Secţia civilã, comercialã şi contencios administrativ, în Dosarul nr. 3.612/87/2007 al Curţii de Apel Bucureşti, în Dosarul nr. 4.602/111/2008 al Tribunalului Bihor - Secţia civilã, precum şi de Societatea Comercialã "PSV Company" - S.A. Bucureşti în Dosarul nr. 4.967/87/2008 al Tribunalului Teleorman - Secţia conflicte de muncã, asigurãri sociale şi contencios administrativ şi fiscal.
Conexarea dosarelor şi dezbaterile au avut loc în şedinţa publicã din data de 2 iulie 2009, în prezenţa reprezentanţilor Societãţii Comerciale "Petrom" - S.A., doamna avocat Ana Diculescu-Şova şi domnul avocat Mãdãlin Niculeasa, din cadrul Baroului Bucureşti, a reprezentantei pãrţii Spiridon Ionel, doamna avocat Spiridon Zoica, din cadrul Baroului Bucureşti, precum şi a reprezentantului Ministerului Public, fiind consemnate în încheierea de la acea datã, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 7 iulie 2009.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
Prin încheierile din 17 martie 2009, pronunţate în dosarele nr. 2.723/122/2008, nr. 4.377/87/2007, nr. 2.959/122/2008, nr. 2.611/122/2008, nr. 2.404/122/2007, nr. 2.523/122/2008, nr. 2.926/122/2008, nr. 3.880/87/2007, nr. 4.008/87/2007, nr. 1.845/122/2007, nr. 2.925/122/2008, nr. 3.781/87/2007, nr. 3.770/87/2007, nr. 3.773/87/2007 şi nr. 3.879/87/2007, încheierile din 18 martie 2009 pronunţate în dosarele nr. 1.822/95/2009, nr. 1.663/95/2009 şi 2.017/95/2009, încheierile din 20 martie 2009, pronunţate în dosarele nr. 5.622/100/2008, nr. 5.508/100/2008, nr. 6.775/100/2008, nr. 6.115/100/2008, nr. 6.765/100/2008, încheierile din 23 martie 2009, pronunţate în dosarele nr. 4.967/87/2008 şi nr. 1.471/95/2009, încheierile din 30 martie pronunţate în dosarele nr. 1.179/116/2008, nr. 1.763/116/2008, nr. 1.931/116/2008, nr. 1.442/116/2008, nr. 1.941/116/2008, nr. 1.930/116/2008, nr. 1.968/116/2008, nr. 1.385/116/2008, nr. 1.606/116/2008, nr. 1.502/116/2008, nr. 1.544/116/2008, nr. 1.545/116/2008, nr. 1.733/95/2009, nr. 1.840/95/2009, nr. 1.934/95/2009, nr. 2.453/95/2009 şi nr. 1.938/95/2009, încheierile din 31 martie 2009, pronunţate în dosarele nr. 2.518/95/2009, nr. 2.526/95/2009, nr. 897/95/2009, nr. 2.037/95/2009, nr. 1.000/95/2009, nr. 2.517/95/2009, nr. 2.641/95/2009, nr. 14.115/95/2008, nr. 14.116/95/2008, nr. 14.126/95/2008, nr. 2.472/95/2009, nr. 2.602/95/2009, nr. 2.605/95/2009, nr. 14.104/95/2008, nr. 14.109/95/2008, nr. 14.114/95/2008, nr. 2.638/95/2009 şi nr. 5.759/120/2008, încheierile din 1 aprilie 2009, pronunţate în dosarele nr. 4.751/87/2008, nr. 4.652/87/2008, nr. 2.864/87/2008, nr. 722/87/2009, nr. 3.747/87/2008, nr. 4.659/87/2008, nr. 4.246/87/2008, nr. 4.655/87/2008, nr. 3.750/87/2008, nr. 713/87/2009, nr. 4.091/87/2008, nr. 726/87/2009, nr. 2.171/87/2008, nr. 2.680/87/2008, nr. 3.277/87/2008, nr. 2.366.1/87/2007, nr. 4.879/87/2008, nr. 3.982/87/2008, nr. 723/87/2009, nr. 277/87/2009, nr. 712/87/2009, nr. 4.550/87/2008, nr. 3.791/87/2008, nr. 321/88/2009, nr. 336/120/2009, nr. 16.922/95/2008, nr. 14.780/95/2008 şi nr. 603/120/2009, încheierile din 3 aprilie 2009, pronunţate în dosarele nr. 3.612/87/2007 şi nr. 4.602/111/2008, încheierile din 7 aprilie 2009, pronunţate în dosarele nr. 16.750/95/2008, nr. 16.678/95/2008, nr. 16.742/95/2008, nr. 1.738/95/2009, nr. 2.898/95/2009, nr. 2.765/95/2009, nr. 2.764/95/2009, nr. 1.897/95/2009, nr. 50/95/2009, nr. 16.769/95/2008, nr. 2.973/95/2009, nr. 2.766/95/2009 şi nr. 2.986/95/2009, Tribunalul Giurgiu - Secţia civilã, Tribunalul Maramureş - Secţia civilã, Tribunalul Gorj - Secţia conflicte de muncã şi asigurãri sociale, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilã şi pentru cauze privind conflicte de muncã şi asigurãri sociale, Tribunalul Teleorman - Secţia conflicte de muncã, asigurãri sociale şi contencios administrativ şi fiscal, Tribunalul Cãlãraşi - Secţia civilã, Tribunalul Tulcea - Secţia civilã, comercialã şi contencios administrativ, Tribunalul Dâmboviţa - Secţia civilã şi Tribunalul Bihor - Secţia civilã, au sesizat Curtea Constituţionalã pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuţã din Codul muncii.
Excepţia a fost ridicatã de Societatea Comercialã "Petrom" - S.A. şi de Societatea Comercialã "PSV Company" - S.A., pârâte în dosarele menţionate.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţã, cã art. 298 alin. (2) ultima liniuţã din Codul muncii, care prevede cã orice dispoziţie contrarã acestui act normativ se abrogã, este contrar dispoziţiilor art. 1 alin. (4) şi (5), art. 73 alin. (3) lit. p) şi art. 79 alin. (1) din Constituţie, precum şi prevederilor art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Astfel, considerã cã textul de lege criticat, prin formularea sa imprecisã, poate ridica dificultãţi de interpretare şi aplicare a legii. În acest sens, autorii fac referire la normele procedurale aplicabile în speţele lor, care au ca obiect conflicte de muncã, arãtând cã art. 298 alin. (2) ultima liniuţã din Codul muncii nu este în mãsurã sã clarifice care dintre acestea urmeazã sã se aplice. Astfel, aratã cã prevederile <>art. 72 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncã sunt diferite de cele ale art. 284 din Codul muncii, care reglementeazã aceeaşi materie, respectiv instanţa competentã sã soluţioneze aceste conflicte. Cu toate cã, din perspectiva principiilor de aplicare a legii în timp, în speţã ar trebui sã fie incidente reglementãrile mai noi, respectiv cele ale Codului muncii, caracterul special pe care îl are <>Legea nr. 168/1999 faţã de dreptul comun în materie, reglementat de Codul muncii, poate conduce la o concluzie contrarã, potrivit cãreia incidente ar fi dispoziţiile legii speciale. Toate aceste argumente sprijinã concluzia pe care autorii excepţiei o considerã esenţialã pentru motivarea lor, anume cã prevederile art. 298 alin. (2) ultima liniuţã din Codul muncii încalcã principiul efectivitãţii juridice, consacrat de Curtea Europeanã a Drepturilor Omului. Acest principiu presupune cã legiuitorul are obligaţia de a asigura adoptarea unor dispoziţii legale eficiente care sã fie coerente (Cauza Unedic contra Franţei, 2008), sã evite paralelismul legislativ (Cauza Katz contra României, 2009), sã aibã vocaţia de a respecta drepturile şi libertãţile fundamentale ale cetãţenilor şi sã aibã o aplicabilitate practicã uniformã, pentru a se evita o jurisprudenţã neuniformã (Cauza Santo Pinto contra Portugaliei, 2008). În plus faţã de acestea, autorii excepţiei amintesc cã, prin dispoziţiile art. 62 alin. (1) şi <>art. 63 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnicã legislativã pentru elaborarea actelor normative, legiuitorul a impus cu caracter imperativ abrogarea expresã directã, excluzând, prin urmare, abrogarea implicitã. Acest mod de abordare a fost determinat atât pentru a asigura coerenţa sistemului legislativ, cât şi pentru a asigura eficacitatea principiului separaţiei puterilor în stat, întrucât nu permite judecãtorului sã legifereze expres unde legiuitorul a tãcut, respectiv sã constate abrogarea, deşi legiuitorul nu a fãcut-o. Nerespectarea prevederilor <>Legii nr. 24/2000 prin reglementarea unei norme care are un efect abrogator implicit, precum textul de lege criticat, are semnificaţia încãlcãrii art. 1 alin. (5) din Constituţie care prevede obligativitatea respectãrii Constituţiei şi a legilor, obligaţie cãreia trebuie sã se supunã inclusiv Parlamentul, întrucât textul constituţional nu face nicio distincţie cu privire la destinatarii normei.
Tribunalul Giurgiu - Secţia civilã considerã cã textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituţionale invocate, deoarece, potrivit prevederilor art. 126 din Constituţie, legiuitorul este în drept sã reglementeze competenţa instanţelor judecãtoreşti şi sã modifice, pentru viitor, aceste reglementãri, în funcţie de noi raţiuni pe care le are în vedere.
Tribunalul Maramureş - Secţia civilã, Tribunalul Gorj - Secţia conflicte de muncã şi asigurãri sociale şi Tribunalul Tulcea - Secţia civilã, comercialã şi contencios administrativ considerã cã textele legale atacate sunt constituţionale, întrucât abrogarea reprezintã procedeul tehnico-juridic prin care actele normative fãrã termen îşi înceteazã activitatea prin renunţarea la ele. Abrogarea cunoaşte mai multe forme, respectiv expresã (directã şi indirectã), când noul act normativ prevede cã vechiul act normativ se abrogã în mod expres, sau tacitã, când în noul act normativ nu se prevede nimic în legãturã cu acţiunea vechilor norme juridice. Instanţa mai observã cã, atât <>Legea nr. 168/1999 , cât şi <>Legea nr. 53/2003 sunt legi organice şi prin urmare au forţã juridicã egalã, astfel cã, prin intrarea în vigoare a Codului muncii (<>Legea nr. 53/2003 ), au fost abrogate implicit dispoziţiile <>art. 72 din Legea nr. 168/1999 (abrogare parţialã) conform cãrora "cererile referitoare la soluţionarea conflictelor de drepturi se adreseazã instanţei judecãtoreşti competente în a cãrei circumscripţie îşi are sediul unitatea".
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilã şi pentru cauze privind conflicte de muncã şi asigurãri sociale considerã cã dispoziţiile legale atacate nu contravin Constituţiei, deoarece susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate vizeazã modalitatea de interpretare a actului normativ aplicabil speţei de cãtre instanţa de judecatã şi nu aspecte ce ţin de neconstituţionalitatea unei legi.
Tribunalul Teleorman - Secţia conflicte de muncã, asigurãri sociale şi contencios administrativ şi fiscal considerã cã autorul excepţiei pune în discuţie modul de aplicare în timp a unor norme de lege, precum şi raportul dintre legea specialã şi dreptul comun în materia dreptului muncii. Aspectele invocate de autorul excepţiei ţin, în opinia instanţei, de aplicarea legii, interpretarea acesteia revenind instanţei de judecatã, şi nu Curţii Constituţionale.
Tribunalul Cãlãraşi - Secţia civilã considerã cã excepţia nu este întemeiatã, întrucât aceastã excepţie invocatã de pârâtã se referã, de fapt, la modul de aplicare în timp a unor norme de lege, precum şi la raportul dintre legea specialã şi dreptul comun în materia dreptului muncii. În opinia instanţei, în speţa de faţã, nu este vorba de conflictul între legea specialã, <>Legea nr. 168/1999 , şi Codul muncii (<>Legea nr. 53/2003 ) în ceea ce priveşte competenţa, ci de modul în care obiectul cererii de chemare în judecatã se subscrie reglementãrilor din legea specialã sau regulilor din norma generalã.
Tribunalul Dâmboviţa - Secţia civilã considerã cã dispoziţiile legale atacate sunt constituţionale, întrucât un act normativ cu valoare generalã într-o anumitã materie poate abroga dispoziţiile contrare din acte normative anterioare, abrogarea putând fi expresã prin indicarea tuturor dispoziţiilor contrare, cât şi expresã prin indicarea genericã a celorlalte dispoziţii contrare. Cum în dreptul românesc existã un numãr extrem de mare de acte normative, apare ca fiind practic imposibilã enumerarea integralã a tuturor textelor ce se modificã sau se abrogã la apariţia unui nou act normativ cu valoare de principiu.
Tribunalul Bihor - Secţia civilã considerã cã dispoziţiile legale atacate sunt constituţionale.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile legale atacate sunt constituţionale. În acelaşi timp, aratã cã motivele invocate de autorul excepţiei privesc, în esenţã, modul de interpretare şi aplicare a legii aplicabile speţei, ceea ce excedeazã competenţei Curţii Constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 298 alin. (2) ultima liniuţã din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, potrivit cãrora: "(2) Pe data intrãrii în vigoare a prezentului cod se abrogã: [...]
- orice alte dispoziţii contrare."
Dispoziţiile constituţionale invocate în motivarea excepţiei sunt cuprinse în art. 1 alin. (4) şi (5) referitoare la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi obligativitatea respectãrii Constituţiei şi a legilor, art. 73 alin. (3) lit. p) privind reglementarea prin lege organicã a regimului general privind raporturile de muncã, sindicatele, patronatele şi protecţia socialã şi în art. 79 alin. (1) referitor la Consiliul Legislativ.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã întreaga motivare a acesteia se referã la modul de interpretare şi aplicare în timp a douã legi organice, şi anume Codul muncii şi <>Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncã. Autorii excepţiei susţin, în acest sens, cã existã o practicã neunitarã la nivelul instanţelor de judecatã în privinţa constatãrii abrogãrii implicite a prevederilor <>art. 72 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncã, având drept consecinţã pronunţarea unor hotãrâri judecãtoreşti diferite asupra aceleiaşi probleme de drept. De asemenea, aratã cã nu au fost respectate normele de tehnicã legislativã cu prilejul adoptãrii Codului muncii.
Or, Curtea reţine cã problemele ce ţin de aplicarea legii, respectiv luarea deciziei asupra incidenţei în cauzã a unor texte de lege, revin instanţei de judecatã, potrivit dispoziţiilor art. 126 alin. (1) din Constituţie, care prevede cã "Justiţia se realizeazã prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecãtoreşti stabilite de lege", iar nu instanţei de contencios constituţional. Astfel, instanţa de judecatã este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide care dintre legile puse în discuţie sunt incidente, folosind toate principiile de interpretare a legii. Decizia instanţei de judecatã poate fi atacatã la instanţa superioarã, iar, în cazul în care practica judiciarã vãdeşte o interpretare neunitarã, Constituţia, prin art. 126 alin. (3), dã Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar nu Curţii Constituţionale, competenţa de a stabili interpretarea şi aplicarea unitarã a legii de cãtre celelalte instanţe judecãtoreşti.
Eventualele necorelãri de ordin legislativ dintre dispoziţiile <>Legii nr. 168/1999 şi cele ale <>Legii nr. 53/2003 - Codul muncii nu pot forma obiect al controlului de constituţionalitate şi nici nu pot fi invocate drept argument în sprijinul susţinerii neconstituţionalitãţii unor reglementãri. Examinarea acestora nu intrã în sfera de competenţã a Curţii Constituţionale, ci în competenţa exclusivã a Parlamentului de a interveni pe calea unor modificãri, completãri sau abrogãri pentru a asigura ordinea juridicã necesarã.
Curtea Constituţionalã nu poate fi transformatã în legiuitor pozitiv, ci trebuie sã-şi limiteze rolul la cel de legiuitor negativ, având doar competenţa de a lipsi de efecte juridice legile neconstituţionale.
De asemenea, Curtea reţine cã atribuţiile sale privind analiza conformitãţii unor texte de lege cu Constituţia nu se pot extinde şi asupra aspectelor ce ţin de respectarea normelor de tehnicã legislativã, atât timp cât aceste norme nu au relevanţã în plan constituţional.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
În numele legii
DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 298 alin. (2) ultima liniuţã din Legea nr. 53/2003 - <>Codul muncii , excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Petrom" - S.A. în dosarele nr. 2.723/122/2008, nr. 4.377/87/2007, nr. 2.959/122/2008, nr. 2.611/122/2008, nr. 2.404/122/2007, nr. 2.523/122/2008, nr. 2.926/122/2008, nr. 3.880/87/2007, nr. 4.008/87/2007, nr. 1.845/122/2007, nr. 2.925/122/2008, nr. 3.781/87/2007, nr. 3.770/87/2007, nr. 3.773/87/2007 şi nr. 3.879/87/2007 ale Tribunalului Giurgiu - Secţia civilã, în dosarele nr. 1.822/95/2009, nr. 1.663/95/2009, nr. 2.017/95/2009, nr. 1.733/95/2009, nr. 1.840/95/2009, nr. 1.934/95/2009, nr. 2.453/95/2009, nr. 1.938/95/2009, nr. 2.518/95/2009, nr. 2.526/95/2009, nr. 897/95/2009, nr. 2.037/95/2009, nr. 1.000/95/2009, nr. 2.517/95/2009, nr. 2.641/95/2009, nr. 14.115/95/2008, nr. 14.116/95/2008, nr. 14.126/95/2008, nr. 2.472/95/2009, nr. 2.602/95/2009, nr. 2.605/95/2009, nr. 14.104/95/2008, nr. 14.109/95/2008, nr. 14.114/95/2008, nr. 2.638/95/2009, nr. 1.471/95/2009, nr. 16.922/95/2008, nr. 14.780/95/2008, nr. 16.750/95/2008, nr. 16.678/95/2008, nr. 16.742/95/2008, nr. 1.738/95/2009, nr. 2.898/95/2009, nr. 2.765/95/2009, nr. 2.764/95/2009, nr. 1.897/95/2009, nr. 50/95/2009, nr. 16.769/95/2008, nr. 2.973/95/2009, nr. 2.766/95/2009 şi nr. 2.986/95/2009 ale Tribunalului Gorj - Secţia conflicte de muncã şi asigurãri sociale, în dosarele nr. 5.622/100/2008, nr. 5.508/100/2008, nr. 6.775/100/2008, nr. 6.115/100/2008 şi nr. 6.765/100/2008 ale Tribunalului Maramureş - Secţia civilã, în dosarele nr. 1.179/116/2008, nr. 1.763/116/2008, nr. 1.931/116/2008, nr. 1.442/116/2008, nr. 1.941/116/2008, nr. 1.930/116/2008, nr. 1.968/116/2008, nr. 1.385/116/2008, nr. 1.606/116/2008, nr. 1.502/116/2008, nr. 1.544/116/2008 şi nr. 1.545/116/2008 ale Tribunalului Cãlãraşi - Secţia civilã, în dosarele nr. 5.759/120/2008, nr. 336/120/2009 şi nr. 603/120/2009 ale Tribunalului Dâmboviţa - Secţia civilã, în dosarele nr. 4.751/87/2008, nr. 4.652/87/2008, nr. 2.864/87/2008, nr. 722/87/2009, nr. 4.659/87/2008, nr. 3.747/87/2008, nr. 3.982/87/2008, nr. 4.879/87/2008, nr. 2.366.1/87/2007, nr. 4.246/87/2008, nr. 4.655/87/2008, nr. 3.750/87/2008, nr. 713/87/2009, nr. 4.091/87/2008, nr. 726/87/2009, nr. 2.171/87/2008, nr. 2.680/87/2008, nr. 723/87/2009, nr. 277/87/2009, nr. 712/87/2009, nr. 4.550/87/2008, nr. 3.791/87/2008 şi nr. 3.277/87/2008 ale Tribunalului Teleorman - Secţia conflicte de muncã, asigurãri sociale şi contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 321/88/2009 al Tribunalul Tulcea - Secţia civilã, comercialã şi contencios administrativ, în Dosarul nr. 3.612/87/2007 al Curţii de Apel Bucureşti, în Dosarul nr. 4.602/111/2008 al Tribunalului Bihor - Secţia civilã, precum şi de Societatea Comercialã "PSV Company" - S.A. Bucureşti în Dosarul nr. 4.967/87/2008 al Tribunalului Teleorman - Secţia conflicte de muncã, asigurãri sociale şi contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 7 iulie 2009.

PREŞEDINTE,
ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent,
Fabian Niculae

---------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016