Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Augustin Zegrean - preşedinte
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ioniţa Cochinţu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Romconstruct" - S.A. din Ploieşti în Dosarul nr. 22.012/281/2009 al Judecãtoriei Ploieşti.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, cu referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 12 aprilie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 22.012/281/2009, Judecãtoria Ploieşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Romconstruct" - S.A. din Ploieşti într-o cauzã având ca obiect o contestaţie la executare.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã solicitarea unei sume de bani în cuantum de 10% din valoarea sumei contestate este prohibitivã pentru exercitarea dreptului de a cere suspendarea executãrii silite, cu atât mai mult în condiţiile în care titlul executoriu este reprezentat de un act care, fãrã a fi emis de o instanţã, nu se bucurã de prezumţia puterii de lucru judecat.
Consecinţa imediatã şi deosebit de gravã a condiţionãrii suspendãrii executãrii actului de platã a unei sume de bani o reprezintã crearea unui pericol iminent asupra patrimoniului persoanei, care, pe de o parte, este pusã în situaţia de a achita o sumã de bani pentru a exercita un drept fundamental, iar, pe de altã parte, în eventualitatea în care nu dispune de suma de bani necesarã cauţiunii, poate fi executatã asupra patrimoniului şi deposedatã de dreptul de proprietate, garantat de art. 44 din Constituţie. De asemenea, o executare silitã poate duce la falimentul societãţii prin cauzarea stãrii de insolvenţã.
Judecãtoria Ploieşti apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctul de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze prezenta excepţie.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 403 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, care au urmãtorul conţinut: "Pânã la soluţionarea contestaţiei la executare sau a altei cereri privind executarea silitã, instanţa competentã poate suspenda executarea, dacã se depune o cauţiune în cuantumul fixat de instanţã, în afarã de cazul în care legea dispune altfel."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate considerã cã dispoziţiile criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 21 alin. (2) şi (3) privind accesul liber la justiţie şi art. 44 referitor la dreptul de proprietate privatã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã dispoziţiile de lege criticate au mai fost supuse în numeroase cazuri controlului de constituţionalitate, spre exemplu Decizia nr. 72 din 19 ianuarie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 174 din 17 martie 2010, sau Decizia nr. 902 din 5 decembrie 2006, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 23 ianuarie 2007, constatându-se constituţionalitatea acestora.
Cu acele prilejuri Curtea a reţinut cã instituirea obligaţiei de platã a cauţiunii ca o condiţie a suspendãrii executãrii are o dublã finalitate, şi anume, pe de o parte, aceea de a constitui o garanţie pentru creditor, în ceea ce priveşte acoperirea eventualelor daune suferite ca urmare a întârzierii executãrii silite, prin efectul suspendãrii acesteia, şi, pe de altã parte, de a preveni şi limita eventualele abuzuri în valorificarea unui atare drept de cãtre debitorii rãu-platnici. Întrucât plata cauţiunii nu constituie o condiţie de admisibilitate a contestaţiei la executare, ci exclusiv o condiţie pentru a putea solicita suspendarea provizorie a executãrii silite, instituirea acestei obligaţii nu poate fi calificatã ca o modalitate de a împiedica accesul liber la justiţie.
De asemenea, prin Decizia nr. 365 din 17 aprilie 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 346 din 22 mai 2007, Curtea a statuat cã procedura contestaţiei la executare asigurã garanţii suficiente de ocrotire a accesului liber la justiţie tuturor pãrţilor implicate în proces, prin însuşi faptul cã le oferã posibilitatea de a contesta executarea şi de a solicita suspendarea acesteia.
Curtea a observat cã dispoziţiile cuprinse în art. 403 din Codul de procedurã civilã reprezintã norme procedurale care ţin de opţiunea legiuitorului, exercitatã în conformitate cu art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cãruia "Competenţa instanţelor judecãtoreşti şi procedura de judecatã sunt prevãzute numai prin lege".
Referitor la cuantumul rezonabil al cauţiunii, Curtea a statuat prin Decizia nr. 539 din 18 octombrie 2005, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.116 din 12 decembrie 2005, cã judecãtorul este ţinut sã respecte anumite limite rezonabile la stabilirea cauţiunii, eventualul abuz putând fi cenzurat, de vreme ce încheierea de soluţionare a cererii de suspendare este supusã recursului, în temeiul art. 403 alin. 3 din Codul de procedurã civilã, debitorul beneficiind astfel de toate garanţiile accesului liber la justiţie, precum şi de cele ale dreptului la apãrare.
Cât priveşte pretinsa încãlcare a dispoziţiilor art. 44 din Constituţie, Curtea constatã cã instituirea unei cauţiuni nu aduce atingere principiului constituţional referitor la garantarea dreptului de proprietate privatã. Procedura contestaţiei la executare asigurã garanţii suficiente pentru protecţia dreptului de proprietate al tuturor pãrţilor implicate în proces, acestea având posibilitatea de a contesta executarea, de a solicita suspendarea acesteia, iar, în cazul admiterii contestaţiei la executare şi desfiinţãrii titlului executoriu sau a executãrii înseşi, persoanele interesate au dreptul la întoarcerea executãrii, prin restabilirea situaţiei anterioare.
Jurisprudenţa Curţii Constituţionale este în concordanţã şi cu cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului, care, prin Hotãrârea din 10 mai 2001, pronunţatã în Cauza Z şi alţii contra Marii Britanii, paragraful 93, a statuat, de principiu, cã accesul liber la justiţie nu este absolut, el putând fi supus unor "restricţii legitime, cum ar fi [...] ordonanţele care impun depunerea unei cauţiuni judicatum solvi [...]".
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã justifice modificarea acestei jurisprudenţe, soluţia pronunţatã şi argumentele pe care aceasta s-a întemeiat îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Romconstruct" - S.A. din Ploieşti în Dosarul nr. 22.012/281/2009 al Judecãtoriei Ploieşti.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 14 iulie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ioniţa Cochinţu
_________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
