Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.003 din 14 iulie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (6) lit. c) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 673 din 21 septembrie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ioniţa Cochinţu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (6) lit. c) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Raiffeisen Bank cu sediul în Bucureşti în Dosarul nr. 7/86/2001 al Tribunalului Suceava - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, arãtând cã textul criticat nu încalcã normele constituţionale invocate, ci constituie expresia acestora.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 2 martie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 7/86/2001, Tribunalul Suceava - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (6) lit. c) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Raiffeisen Bank cu sediul în Bucureşti într-o cauzã având ca obiect Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã prevederile art. 4 alin. (6) lit. c) din Legea nr. 85/2006 încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 44 alin. (1) teza întâi şi art. 136 alin. (1), întrucât prin diminuarea sumelor rezultate din lichidarea averii debitorului se încalcã dreptul creditorilor la recuperarea propriilor creanţe.
Scopul înfiinţãrii fondului de lichidare nu îl reprezintã asigurarea sumelor necesare procedurii, precum şi remunerãrii activitãţii desfãşurate de lichidator sau administrator în situaţia în care, în patrimoniul debitorului, nu existã fonduri sau bunuri valorificabile. Astfel, aşa cum se precizeazã în art. 4 alin. (7) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, sumele prevãzute la art. 6 lit. c) vor fi virate în contul filialei Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţã din România din care face parte administratorul judiciar/lichidatorul care transmite suma. În aceste condiţii, în cadrul procedurii insolvenţei, o entitate care nu participã la procedura colectivã, care are drept scop maximizarea posibilitãţii recuperãrii creanţelor din averea debitorului, beneficiazã de sumele rezultate din lichidarea patrimoniului diferiţilor debitori, intrând astfel în contradicţie cu dreptul pãrţilor la un proces echitabil.
De asemenea, aratã cã potrivit art. 44 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activitãţii practicienilor în insolvenţã, bugetul Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţã din România este constituit, printre altele, şi din cotizaţiile membrilor sãi, iar sumele colectate au ca destinaţie protejarea intereselor acestora, precum şi remunerarea în situaţiile în care societatea aflatã în insolvenţã sau faliment nu dispune de bunuri din a cãror valorificare sã poatã sã-şi acopere cheltuielile efectuate pe parcursul procedurii.
Pe cale de consecinţã, introducerea unui nou comision suplimentar de 2%, care urmeazã a fi încasat de Uniunea Naţionalã a Practicienilor în Insolvenţã din România, în temeiul unui alt act normativ decât cel care reglementeazã organizarea şi funcţionarea profesiei de practician în insolvenţã, este de naturã sã confere o poziţie dominantã acestei asociaţii profesionale.
Tribunalul Suceava - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal opineazã în sensul cã excepţia de neconstituţionalitate este întemeiatã, reţinând ca motivare susţinerile autorului excepţiei.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctul de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile criticate sunt constituţionale. În ce priveşte critica faţã de art. 21 din Constituţie, aceasta nu poate fi reţinutã, deoarece dispoziţiile criticate nu îngrãdesc sub niciun aspect liberul acces la justiţie, nu împiedicã pãrţile interesate de a apela la instanţele judecãtoreşti şi de a se prevala de toate garanţiile procesuale.
Referitor la pretinsa încãlcare a dispoziţiilor art. 44 şi art. 136 din Constituţie, aratã cã normele criticate sunt în deplinã concordanţã cu prevederile constituţionale, potrivit cãrora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze prezenta excepţie.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 4 alin. (6) lit. c) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, care au urmãtorul cuprins: "(6) Fondul prevãzut la alin. (4) va fi constituit prin: [...]
c) preluarea a 2,0% din sumele recuperate în cadrul procedurilor de insolvenţã, inclusiv din fondurile obţinute din vânzarea bunurilor din averea debitorului, sumã care va fi inclusã în categoria cheltuielilor aferente procedurii în sensul alin. (1)."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate considerã cã textul criticat contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (3), art. 44 alin. (1) teza întâi şi art. 136 alin. (5).
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã urmãtoarele:
1. În ce priveşte încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (3), Curtea observã faptul cã preluarea a 2% din sumele recuperate în cadrul procedurilor de insolvenţã, inclusiv din fondurile obţinute din vânzarea bunurilor din averea debitorului, şi includerea acestei sume în categoria cheltuielilor aferente procedurii nu poate conferi un caracter inechitabil procesului şi nu conduce la tergiversarea soluţionãrii cauzelor.
Sintagma "proces echitabil" din cuprinsul art. 21 alin. (3) din Constituţie semnificã un tratament egal aplicat celor douã pãrţi în cadrul litigiilor atât din punct de vedere al drepturilor lor, cât şi sub aspectul respectãrii garanţiilor procedurale.
Pe de altã parte, dispoziţiile criticate nu îngrãdesc sub niciun aspect liberul acces la justiţie, nu împiedicã pãrţile interesate de a apela la instanţele judecãtoreşti şi de a se prevala de toate garanţiile procesuale.
2. Referitor la încãlcarea dispoziţiilor art. 44, Curtea observã cã însuşi autorul excepţiei recunoaşte cã, potrivit art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, conţinutul şi limitele dreptului de proprietate se stabilesc prin lege, iar conferirea unor drepturi anumitor participanţi la procedura falimentului nu le atribuie în niciun caz acestora o poziţie dominantã, privilegiatã.
Este firesc şi echitabil ca lichidatorul care a efectuat acte şi lucrãri în interesul procedurii pentru un debitor falit, din a cãrui avere nu poate fi remunerat, sã apeleze la fondul de lichidare instituit în acest scop şi constituit, printre alte surse, şi din procentul de 2% rezultat din sumele recuperate în cadrul procedurii de insolvenţã ce priveşte alţi debitori.
Contrar susţinerilor autorului excepţiei, care au fost preluate şi de instanţa de judecatã, instituirea fondului de lichidare are tocmai scopul de a îndestula lichidatorii; se evitã astfel situaţia ca lichidatorii, care au realizat întreaga procedurã a insolvenţei pentru anumiţi debitori, sã nu poatã fi plãtiţi pentru motivul cã aceşti debitori nu au disponibilitãţi în cont, în urma lichidãrii.
Procedura insolvenţei nu se realizeazã numai în interesul creditorilor, ci şi al debitorului şi mai ales în interesul întregii societãţii, în special în ce priveşte apãrarea securitãţii circuitului civil, prin eliminarea societãţilor comerciale insolvabile, fapt care conduce la o mai bunã şi eficientã desfãşurare a relaţiilor comerciale.
În sfârşit, în ceea ce priveşte încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 136 alin. (5) Curtea observã cã sunt aplicabile considerentele avute în vedere la pct. 2, în condiţiile în care şi inviolabilitatea proprietãţii private este interpretatã tot prin prisma art. 44 din Constituţie.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (6) lit. c) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Raiffeisen Bank cu sediul în Bucureşti în Dosarul nr. 7/86/2001 al Tribunalului Suceava - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 14 iulie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ioniţa Cochinţu
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect: