Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.002 din 7 iulie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 378 alin. 1^1 din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 13 august 2009
DECIZIE nr. 1.002 din 7 iulie 2009
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 378 alin. 1^1 din Codul de procedurã penalã
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 13 august 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Marinela Mincã - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 378 alin. 1^1 din Codul de procedurã penalã , excepţie ridicatã de Lucian Florin Guţi în Dosarul nr. 2.165/257/2007 al Tribunalului Sibiu - Secţia penalã şi de Mihai Lazãr în Dosarul nr. 98/293/2007 al Tribunalului Braşov Secţia penalã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Autorul excepţiei, Lucian Florin Guţi, a depus la dosar o cerere prin care solicitã judecata în lipsã.
Curtea, având în vedere cã excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 872D/2009 şi nr. 892D/2009 au obiect identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispoziţiile art. 164 din Codul de procedurã civilã, nu se opune conexãrii dosarelor.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 892D/2009 la Dosarul nr. 872D/2009, care este primul înregistrat.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierile din 23 februarie 2009 şi 16 februarie 2009, pronunţate în dosarele nr. 2.165/257/2007 şi nr. 98/293/2007, Tribunalul Sibiu - Secţia penalã şi Tribunalul Braşov - Secţia penalã au sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 378 alin. 1^1 din Codul de procedurã penalã .
Excepţia a fost ridicatã, în dosarele de mai sus, de Lucian Florian Guţi şi de Lazãr Mihai.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã prevederile legale menţionate încalcã dispoziţiile constituţionale ale <>art. 23 alin. (11) , precum şi ale <>art. 6 paragrafele 1 şi 2 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, <>art. 26 şi <>art. 14 paragrafele 2 şi 3 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, <>art. 10 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului , deoarece permite magistraţilor sã îl reaudieze pe inculpatul achitat tocmai pentru a gãsi probe noi de condamnare. De asemenea, se creeazã o discriminare de tratament procesual penal între inculpatul achitat şi cel condamnat.
Tribunalul Sibiu - Secţia penalã opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Tribunalul Braşov - Secţia penalã opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorulraportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor <>art. 146 lit. d) din Constituţie , ale <>art. 1 alin. (2) , ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 378 alin. 1^1 din Codul de procedurã penalã , cu denumirea marginalã Judecarea apelului, care au urmãtorul conţinut: "Cu ocazia judecãrii apelului, instanţa este obligatã sã procedeze la ascultarea inculpatului prezent, potrivit dispoziţiilor cuprinse în Partea specialã, titlul II, capitolul II, atunci când acesta nu a fost ascultat la instanţa de fond, precum şi atunci când instanţa de fond nu a pronunţat împotriva inculpatului o hotãrâre de condamnare."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile <>art. 378 alin. 1^1 din Codul de procedurã penalã instituie obligativitatea pentru instanţa învestitã cu judecarea apelului de a audia inculpatul prezent în douã situaţii, şi anume atunci când acesta nu a fost ascultat la instanţa de fond, precum şi atunci când inculpatul a fost achitat de instanţa de fond. Prin urmare, textul, cum greşit susţine autorul excepţiei, nu permite magistraţilor sã reaudieze inculpatul achitat tocmai pentru a gãsi probe noi de condamnare, deoarece instanţa verificã hotãrârea atacatã nu numai pe baza materialului existent, ci şi a oricãror probe noi administrate în faţa sa, printre acestea regãsindu-se şi declaraţia inculpatului. Or, potrivit <>art. 70 alin. 2 din Codul de procedurã penalã , inculpatul are libertatea de a nu da nicio declaraţie, iar în cazul în care consimte sã o facã, precizãrile sale nu constituie ipso facto o declaraţie de culpabilitate, întrucât aceasta, ca de altfel toate mijloacele de probã din procesul penal, are drept scop aflarea adevãrului şi poate fundamenta o decizie de condamnare numai în mãsura în care se coroboreazã cu alte fapte sau împrejurãri ce rezultã din ansamblul tuturor probelor existente într-o cauzã. Aşa fiind, prevederile legale criticate satisfac pe deplin exigenţele constituţionale referitoare la <>art. 23 alin. (11) şi nici nu se aplicã discriminatoriu, deoarece toţi inculpaţii aflaţi în cel puţin una dintre cele douã situaţii juridice circumscrise de text beneficiazã de acelaşi tratament, neputând fi pus semnul egalitãţii între inculpaţii neaudiaţi sau achitaţi de instanţa de fond, pe de o parte, şi cei audiaţi sau condamnaţi de prima instanţã, pe de altã parte.
În plus, potrivit <>art. 371 alin. 2 din Codul de procedurã penalã , în cadrul limitelor sale referitoare la efectele devolutiv şi extensiv guvernate de principiul non reformatio in pejus, instanţa de apel este obligatã sã examineze cauza sub toate aspectele de fapt şi de drept, asigurând astfel pãrţilor suficiente garanţii procesuale în deplin acord cu prezumţia de nevinovãţie şi dreptul la o ocrotire egalã din partea legii.
Aceleaşi raţiuni sunt valabile şi în ce priveşte netemeinicia încãlcãrii celorlalte dispoziţii din actele internaţionale invocate în cauzã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul <>art. 146 lit. d) şi al <>art. 147 alin. (4) din Constituţie , precum şi al <>art. 1-3 , al <>art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 378 alin. 1^1 din Codul de procedurã penalã , excepţie ridicatã de Lucian Florin Guţi în Dosarul nr. 2.165/257/2007 al Tribunalului Sibiu - Secţia penalã şi de Mihai Lazãr în Dosarul nr. 98/293/2007 al Tribunalului Braşov - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 7 iulie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
