Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.001 din 7 iulie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 120 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 547 din 6 august 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Marinela Mincã - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 120 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, excepţie ridicatã de Viorel Nicola în Dosarul nr. 35/203/2009 şi de Nicolae Floca în Dosarul nr. 655/203/2009 ale Judecãtoriei Câmpeni.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere cã excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în Dosarele nr. 705D/2009 şi nr. 2.373D/2009 au obiect identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispoziţiile art. 164 din Codul de procedurã civilã, nu se opune conexãrii dosarelor.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.373D/2009 la Dosarul nr. 705D/2009, care este primul înregistrat.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierile din 25 februarie 2009 şi 28 aprilie 2009, pronunţate în Dosarele nr. 35/203/2009 şi nr. 655/203/2009, Judecãtoria Câmpeni a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 120 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic.
Excepţia a fost ridicatã, în dosarele de mai sus, de Viorel Nicola şi Nicolae Floca.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã prevederile legale menţionate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (4), art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (3), art. 124 alin. (2), precum şi ale art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, deoarece sunt în contradicţie cu art. 18^1 din Codul penal, judecãtorul nemaiputând aprecia cu privire la gradul de pericol social concret al unei infracţiuni silvice. Aşa fiind, este subminat principiul separaţiei puterilor în stat.
Judecãtoria Câmpeni opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este întemeiatã.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul României considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 120 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 27 martie 2008, care au urmãtorul conţinut: "Faptele prevãzute la art. 106-113 prezintã gradul de pericol social al unei infracţiuni, indiferent de modul şi de mijloacele de sãvârşire a faptei, de scopul urmãrit, de împrejurãrile în care fapta a fost comisã, de urmarea produsã sau care s-ar fi putut produce, precum şi de persoana şi de conduita fãptuitorului."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor invocate pentru urmãtoarele argumente:
Articolul 18^1 din Codul penal, invocat în susţinerea criticilor formulate, se referã la fapte antisociale care, prin conţinutul lor concret şi prin atingerea minimã adusã valorilor sociale ocrotite de legea penalã, nu prezintã gradul de pericol social al unei infracţiuni. Aceasta este însã o reglementare care, în acord cu dispoziţiile art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituţie, ţine de domeniul dreptului substanţial, legiuitorul având în vedere situaţia în care gradul de pericol social concret al unui fapte penale este mai mic faţã de pericolul social generic al infracţiunii tip incriminatã de legiuitor. Însã posibilitatea conferitã judecãtorului de a diminua pânã la anihilare una din trãsãturile infracţiunilor silvice în funcţie de atingerea minimã adusã uneia dintre valorile sociale apãrate, de modul şi mijloacele de sãvârşire, de scopul urmãrit, de persoana şi conduita fãptuitorului, precum şi de alte criterii intrinseci ale faptei, nu este de rang constituţional, legiuitorul urmãrind prin aceasta prezervarea pãdurii ca bun de interes public. Iatã de ce nu se poate susţine cã prin <>art. 120 din Legea nr. 46/2008 se încalcã principiul separaţiei puterilor în stat, Parlamentul, ca unica autoritate a ţãrii, fiind singurul în drept sã decidã cu privire la incriminarea faptelor ce aduc atingere fondului forestier naţional, tocmai pentru a recunoaşte, între altele, oricãrei persoane dreptul la un mediu înconjurãtor sãnãtos şi echilibrat ecologic. Aşa fiind, în aceste condiţii este înfãptuitã şi justiţia, sens în care nu se poate admite ideea înfrângerii principiului constituţional consacrat de art. 124 alin. (2).
Cât priveşte susţinerea potrivit cãreia dispoziţiile legale criticate contravin art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea constatã cã nu poate fi primitã, întrucât acestea se aplicã tuturor celor aflaţi în ipoteza normei contestate fãrã niciun fel de considerente arbitrare.
De asemenea, nu este înfrânt nici dreptul consacrat de art. 21 din Constituţie şi art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, deoarece, pe de o parte, dispoziţiile legale criticate nu conţin norme de procedurã, ci de drept substanţial, iar, pe de altã parte, şi în cazul infracţiunilor silvice accesul la justiţie este asigurat prin respectarea tuturor regulilor şi garanţiilor procedurale referitoare la un proces echitabil.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 120 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, excepţie ridicatã de Viorel Nicola în Dosarul nr. 35/203/2009 şi de Nicolae Floca în Dosarul nr. 655/203/2009 ale Judecãtoriei Câmpeni.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 7 iulie 2009.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
