Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 775 din 11 decembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 775 din 11 decembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 427 din 20 mai 2026
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dacian-Cosmin      │- judecător       │
│Dragoş             │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana-Cristina Vida│-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana Codruţa Dărângă.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Godri Hunor Attila în Dosarul nr. 1.259/119/2021 al Tribunalului Covasna - Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.525D/2021.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece dispoziţiile criticate reprezintă o opţiune a legiuitorului în materia taxelor judiciare, fără a îngrădi accesul la justiţie, fiind previzibile şi aplicabile uniform, iar criticile vizează, în realitate, modificarea normei, ceea ce excedează competenţei Curţii Constituţionale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 17 noiembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 1.259/119/2021, Tribunalul Covasna - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia a fost ridicată de Godri Hunor Attila într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru datorată pentru formularea unei contestaţii în anulare.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederea legală criticată este neconstituţională în ipoteza în care se exercită contestaţia în anulare atunci când dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale [art. 503 alin. (2) pct. 2 din Codul de procedură civilă]. Se apreciază că acest motiv pentru care hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare se circumscrie unei erori judiciare, însă răspunderea pentru această eroare judiciară nu este a statului, cum impune art. 52 alin. (3) din Constituţie, ci este transferată în răspunderea particularului pentru obligaţia de a plăti taxe judiciare de timbru „de câteva ori mai mari decât cuantumul acestora de la fondul cauzei sau în apel“. Se arată că restituirea taxei de timbru nu depinde de admisibilitatea contestaţiei în anulare, ci de soluţia pe fond ce s-ar acorda în rejudecarea apelului. Se subliniază că, în situaţia în care instanţa care judecă contestaţia în anulare ar considera că motivul de contestaţie este întemeiat, iar dezlegarea recursului este rezultatul unei erori materiale, taxa judiciară de timbru achitată nu s-ar restitui sau nu ar fi pusă în sarcina statului, ci a părţii ce ar cădea în pretenţii pe fondul rejudecării apelului.
    6. Tribunalul Covasna - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece obligaţia de plată a taxelor judiciare de timbru este o obligaţie fiscală, prevăzută de legea specială în sarcina celor care apelează la justiţie. Se menţionează Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 24 mai 2006, pronunţată în Cauza Weissman şi alţii împotriva României.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins: „Pentru formularea contestaţiei în anulare se datorează taxa de 100 lei“.
    11. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5) privind statul de drept şi principiul legalităţii, şi în art. 52 alin. (3) privind răspunderea patrimonială a statului pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 189 din 26 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 903 din 6 septembrie 2024, paragraful 14, Curtea a reţinut că taxa judiciară de timbru pentru exercitarea căii extraordinare de atac se datorează indiferent de soluţia pronunţată de instanţa de control judiciar, respectiv de admitere a contestaţiei în anulare sau de respingere a acesteia. Odată învestită cu soluţionarea căii extraordinare de atac, instanţa judecătorească va înfăptui actul de justiţie, serviciu public taxabil, taxele judiciare de timbru constituind o contraprestaţie raportat la actul de justiţie.
    13. Curtea a observat că nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie.
    14. Curtea a reţinut că regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiţie sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituţie, cetăţenii sunt obligaţi să contribuie prin impozite şi taxe, stabilite în condiţiile legii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 752 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 6 februarie 2015, paragraful 33).
    15. Totodată, Curtea a constatat că taxa judiciară de timbru instituită pentru formularea contestaţiei în anulare este una fixă, în cuantum de 100 lei, un cuantum care nu poate fi considerat împovărător din punct de vedere financiar pentru justiţiabil (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 179 din 26 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 694 din 3 august 2020, paragraful 22). De altfel, dreptul naţional român prevede cu claritate ipotezele în care este datorată taxa de timbru, modalităţile sale de calcul şi consecinţele în caz de neplată, reclamantul putându-se aştepta, în mod rezonabil, ca aceste reguli să fie aplicate (Decizia nr. 811 din 6 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 12 martie 2019, paragraful 32).
    16. În plus, prin Decizia nr. 31 din 16 februarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 423 din 17 mai 2023, paragrafele 13-17, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 503 din Codul de procedură civilă reglementează 5 motive de contestaţie în anulare, iar, potrivit dispoziţiei legale criticate, taxa judiciară de timbru în cuantum fix de 100 lei se datorează pentru formularea căii de atac. Din examinarea dispoziţiilor art. 508 alin. (3) din Codul de procedură civilă, Curtea a observat că dacă motivul de contestaţie este întemeiat, instanţa va pronunţa o singură hotărâre prin care va anula hotărârea atacată şi va soluţiona cauza. Aşadar, o soluţie de admitere a contestaţiei în anulare presupune o activitate suplimentară a instanţei de control judiciar în sensul că aceasta va trebui să pronunţe o nouă hotărâre după ce a anulat hotărârea atacată.
    17. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
    18. În continuare, Curtea observă că dispoziţiile art. 52 alin. (3) din Constituţie nu au incidenţă în cauză, întrucât contestaţia în anulare exercitată în condiţiile art. 503 alin. (2) din Codul de procedură civilă nu are drept premisă existenţa unei erori judiciare deja constatate, ci vizează retractarea hotărârii judecătoreşti pronunţate pentru rejudecarea respectivei cauze.
    19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Godri Hunor Attila în Dosarul nr. 1.259/119/2021 al Tribunalului Covasna - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Covasna - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 11 decembrie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Ioana-Cristina Vida


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  DECIZIA nr. 775 din 11 decembrie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
" 5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016