Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 747 din 11 decembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 alin. (16) fraza întâi din Codul de procedură penală Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 747 din 11 decembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 alin. (16) fraza întâi din Codul de procedură penală

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 407 din 14 mai 2026
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dacian-Cosmin      │- judecător       │
│Dragoş             │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Nelu Bocancia      │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 alin. (16) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Nicolai Begnescu în Dosarul nr. 10.482/236/2019 al Tribunalului Giurgiu - Secţia penală - Cauze generale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.770D/2021.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că la dosarul cauzei autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus o cerere de judecare a cauzei în lipsă.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei, întrucât autorul deduce neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 318 alin. (16) fraza întâi din Codul de procedură penală din compararea acestor prevederi cu cele ale art. 374 din Codul de procedură penală.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Încheierea nr. 85 din 16 octombrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 10.482/236/2019, Tribunalul Giurgiu - Secţia penală - Cauze generale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 alin. (16) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Nicolai Begnescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei formulate de acesta împotriva încheierii de confirmare a ordonanţei de renunţare la urmărirea penală.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 318 alin. (16) din Codul de procedură penală încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, deoarece creează o inegalitate de tratament juridic între părţile procesului penal aflate în situaţii similare.
    7. Astfel, potrivit art. 318 alin. (16) din Codul de procedură penală, în cazul renunţării la urmărirea penală, încheierea prin care judecătorul de cameră preliminară confirmă sau infirmă soluţia parchetului este definitivă, însă, în situaţia sesizării instanţei prin rechizitoriu, potrivit art. 347 din Codul de procedură penală, încheierea judecătorului de cameră preliminară este supusă contestaţiei. Susţine că, în ambele situaţii, judecătorul de cameră preliminară verifică legalitatea şi temeinicia soluţiei parchetului, neexistând nicio justificare pentru discriminarea care se creează între subiecţii procesuali. Cu privire la încălcarea dispoziţiilor art. 21 din Constituţie invocă considerentele Curţii Constituţionale referitoare la accesul liber la justiţie din deciziile nr. 1 din 8 februarie 1994, nr. 540 din 12 iulie 2016, nr. 2 din 17 ianuarie 2017 şi nr. 18 din 17 ianuarie 2017. În consecinţă, apreciază că soluţia constituţională este reglementarea căii de atac a contestaţiei şi împotriva încheierii de confirmare a renunţării la urmărirea penală.
    8. Tribunalul Giurgiu - Secţia penală - Cauze generale, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate invocată.
    9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 318 alin. (16) din Codul de procedură penală. Însă, având în vedere susţinerile autorului, Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 318 alin. (16) fraza întâi din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „(16) Încheierea prin care s-a pronunţat una dintre soluţiile prevăzute la alin. (15) este definitivă. [...]“
    13. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 referitoare la principiul egalităţii în drepturi şi ale art. 21 privind accesul liber la justiţie.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate au mai format obiectul controlului de constituţionalitate prin raportare la critici similare.
    15. Astfel, în ceea ce priveşte criticile formulate prin raportare la dispoziţiile art. 21 din Constituţie, prin Decizia nr. 48 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 24 aprilie 2019, paragraful 30, Curtea a reţinut că stabilirea unor reguli speciale de procedură în cazul judecării cererii de confirmare a soluţiei de renunţare la urmărirea penală este realizată de legiuitor în exercitarea competenţei sale constituţionale, iar legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură, precum şi modalităţi de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justiţie presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesaţi de a utiliza aceste proceduri, în formele şi în modalităţile instituite de lege (a se vedea, în acest sens, Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Astfel, dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Constituţie fac referire la „condiţiile legii“ atunci când reglementează exercitarea căilor de atac, competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată urmând a fi prevăzute „numai prin lege“.
    16. Drept urmare, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 318 alin. (16) din Codul de procedură penală nu aduc atingere art. 21 din Constituţie, întrucât nu înlătură posibilitatea de a beneficia de drepturile şi garanţiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces judecat de o instanţă independentă, imparţială şi stabilită prin lege, într-un termen rezonabil. Totodată, având în vedere natura cauzelor reglementate prin dispoziţiile art. 318 din Codul de procedură penală, în care nu se judecă infracţiunea care a format obiectul cercetării sau urmăririi penale, ci legalitatea şi temeinicia soluţiei de renunţare la urmărirea penală dispusă de procuror, Curtea a reţinut că nu sunt afectate dispoziţiile constituţionale referitoare la accesul liber la justiţie şi la garantarea dreptului la apărare, cu atât mai mult cu cât persoanele interesate nu sunt împiedicate să îşi angajeze un apărător.
    17. Totodată, prin Decizia nr. 744 din 21 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 141 din 21 februarie 2020, paragrafele 20-22, Curtea a reţinut că, potrivit art. 318 alin. (14) din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară hotărăşte prin încheiere motivată asupra legalităţii şi temeiniciei soluţiei de renunţare la urmărirea penală, cu citarea persoanelor prevăzute la alin. (12) şi cu participarea procurorului, ceea ce constituie o materializare a dreptului la un proces echitabil în condiţii de contradictorialitate, regulile procesuale mai sus analizate reprezentând tot atâtea garanţii ale realizării unei apărări eficiente, în condiţiile ce rezultă din ipoteza juridică reglementată prin textul criticat.
    18. De asemenea, Curtea a reţinut că o soluţie legislativă similară se regăseşte şi în art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală referitor la soluţionarea de către judecătorul de cameră preliminară a plângerii formulate împotriva soluţiei de clasare, Curtea Constituţională statuând în jurisprudenţa sa (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 139 din 12 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2015, paragraful 15, şi Decizia nr. 189 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 423 din 15 iunie 2015, paragraful 17) că o astfel de reglementare nu este neconstituţională, deoarece stabilirea competenţei instanţelor judecătoreşti şi instituirea regulilor de desfăşurare a procesului, deci şi reglementarea căilor de atac, constituie atributul exclusiv al legiuitorului.
    19. Curtea a subliniat că nicio prevedere a Legii fundamentale nu reglementează dreptul la exercitarea căilor de atac în orice cauză, dispoziţiile art. 129 din Constituţie prevăzând că părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac numai în condiţiile legii.
    20. Mai mult, prin Decizia nr. 118 din 10 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 mai 2020, paragrafele 14 şi 15, Curtea a reţinut că renunţarea la urmărirea penală are ca fundament interesul public de a proceda la punerea sub acuzare a persoanei care a săvârşit o anumită faptă prevăzută de legea penală, iar nu pentru a susţine interesele procesuale ale inculpatului, ci pentru a satisface interesul statului de a realiza un just echilibru între nevoia de tragere la răspundere penală a persoanelor care săvârşesc infracţiuni şi nevoia de a degreva organele de urmărire penală de soluţionarea anumitor cauze care nu prezintă un interes semnificativ pentru ordinea publică. Acest aspect a fost reţinut şi prin Decizia nr. 517 din 24 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 30 ianuarie 2020, paragraful 18, prin care, analizând, în paralel, instituţia renunţării la urmărirea penală şi instituţia renunţării la aplicarea pedepsei, instanţa de contencios constituţional a constatat că nu doar natura şi fundamentele celor două instituţii, ci şi scopul acestora este unul diferit, renunţarea la urmărirea penală având ca scop protejarea interesului public, prin aplicarea principiului oportunităţii, în realizarea actului de justiţie, în timp ce scopul renunţării la aplicarea pedepsei are în vedere, mai degrabă, protejarea interesului inculpatului de a-i fi aplicat un regim sancţionator adecvat, în raport cu circumstanţele cauzei penale. Aşa fiind, Curtea a reţinut că există un drept al inculpatului de a beneficia de aplicarea instituţiei renunţării la urmărirea penală, aceasta din urmă fiind reglementată, în mod exclusiv, ca un mijloc pus la dispoziţia organelor judiciare ale statului de a decide care sunt cauzele penale a căror soluţionare, conform procedurii penale obişnuite, cu parcurgerea tuturor etapelor procesului penal, prezintă un interes public.
    21. În ceea ce priveşte criticile referitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 118 din 10 martie 2020, precitată, paragraful 24, a subliniat că, prin raportare la esenţa instituţiei renunţării la urmărirea penală, care constă în inexistenţa interesului public în urmărirea penală, categoriile de persoane invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, respectiv justiţiabilii faţă de care nu s-a dispus soluţia de renunţare la urmărirea penală şi cei faţă de care s-a dispus o astfel de soluţie, însă cererea de confirmare a acesteia a fost respinsă, se află în situaţii diferite, care justifică reglementarea de către legiuitor a unui regim procesual penal diferit în privinţa acestor categorii.
    22. Totodată, Curtea a menţionat în Decizia nr. 238 din 10 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 500 din 14 iunie 2005, că dispoziţiile art. 16 din Constituţie vizează egalitatea în drepturi între cetăţeni în ceea ce priveşte recunoaşterea în favoarea acestora a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, nu şi identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit faţă de anumite categorii de persoane, ci şi necesitatea lui.
    De asemenea, prin Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014, paragraful 55, Curtea a reţinut că situaţiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esenţă pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv şi raţional.

    23. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţată de Curte prin deciziile anterior menţionate, precum şi considerentele care au fundamentat această soluţie îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
    24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Nicolai Begnescu în Dosarul nr. 10.482/236/2019 al Tribunalului Giurgiu - Secţia penală - Cauze generale şi constată că dispoziţiile art. 318 alin. (16) fraza întâi din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Giurgiu - Secţia penală - Cauze generale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 11 decembrie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Nelu Bocancia


    ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  DECIZIA nr. 747 din 11 decembrie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
" 5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016