Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 743 din 11 decembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 alin. (16) fraza finală, cu referire la sintagma Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 743 din 11 decembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 alin. (16) fraza finală, cu referire la sintagma "judecătorul a respins cererea de confirmare a soluţiei de renunţare la urmărirea penală", din Codul de procedură penală

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 322 din 23 aprilie 2026
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dacian-Cosmin      │- judecător       │
│Dragoş             │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Nelu Bocancia      │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 alin. (16) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de reprezentantul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în Dosarul nr. 3.864/299/2021 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.744D/2021.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, în principal, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât autorul acesteia invocă aspecte care vizează interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale criticate de către organele de urmărire penală. În subsidiar, solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând în acest sens Decizia nr. 634 din 13 decembrie 2022.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 25 martie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 3.864/299/2021, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 alin. (16) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de reprezentantul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti într-o cauză având ca obiect confirmarea ordonanţei de renunţare la urmărirea penală pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 322 alin. (1) din Codul penal.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că art. 318 alin. (16) din Codul de procedură penală încalcă art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie, prin raportare la art. 8 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, întrucât nu este clar dacă prin sintagma „judecătorul a respins cererea de confirmare a soluţiei de renunţare la urmărirea penală“ se înţelege şi respingerea cererii ca inadmisibilă, atât timp cât dispoziţiile art. 318 alin. (15) din Codul de procedură penală prevăd că verificările judecătorului de cameră preliminară vizează atât temeinicia, cât şi legalitatea soluţiei de renunţare la urmărirea penală.
    6. Autorul excepţiei consideră că sunt încălcate dispoziţiile constituţionale ale art. 21 alin. (1) şi (3) şi ale art. 20 alin. (2), precum şi prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât judecătorul de cameră preliminară nu a putut analiza temeinicia soluţiei de renunţare la urmărirea penală din cauza unor aspecte tehnice, de legalitate, neimputabile persoanei acuzate, fiind dispusă o soluţie de respingere ca inadmisibilă a solicitării de confirmare a renunţării la urmărirea penală.
    7. Susţine că normele procesual penale criticate sunt contrare dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, întrucât nu se poate susţine că o persoană care a comis o faptă de o gravitate minimă şi o persoană care a comis o faptă identică, dar cu privire la care a fost dispusă o soluţie de renunţare la urmărirea penală ca inadmisibilă, din motive neimputabile, se află în situaţii diferite şi, prin urmare, aceste persoane vor avea parte de un regim procesual diferit. Invocă Decizia nr. 118 din 10 martie 2020.
    8. Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. În acest sens, reţine că analiza judecătorului învestit cu soluţionarea unei cereri de confirmare a urmăririi penale vizează atât aspecte de legalitate, cât şi aspecte de temeinicie a soluţiei dispuse de procuror. Într-o asemenea ipoteză, neglijenţa organelor de urmărire penală în motivarea soluţiilor dispuse, inclusiv în privinţa nerespectării unor elemente formale, ar crea potenţialului făptuitor o situaţie juridică defavorabilă, suprimândui acestuia posibilitatea de a beneficia de instituţia renunţării la urmărirea penală. Arată că, în cazul în care prima soluţie de renunţare este infirmată de judecător din motive de nelegalitate, neimputabile făptuitorului, ci determinate de modalitatea în care reprezentantul Ministerului Public a întocmit actele de urmărire penală, instituţia renunţării la urmărirea penală reprezintă o ipoteză teoretică şi iluzorie pentru făptuitor, el neputând să beneficieze de aceasta din motive independente de conduita sa, fiind creată premisa de a fi trimise în judecată persoane pentru săvârşirea unor fapte pentru care nu există interes public de a fi urmărite penal. Observă că dispoziţiile art. 318 alin. (16) din Codul de procedură penală nu prevăd nicio excepţie cu privire la cauza care a determinat respingerea unei cereri de confirmare a urmăririi penale, ci prevăd, în mod expres, că o nouă renunţare nu mai poate fi dispusă indiferent de motivul invocat.
    9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 318 alin. (16) din Codul de procedură penală. Având în vedere susţinerile autorului, Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 318 alin. (16) fraza finală, cu referire la sintagma „judecătorul a respins cererea de confirmare a soluţiei de renunţare la urmărirea penală“, din Codul de procedură penală.
    13. Textul de lege criticat are următorul cuprins: „(16) [...] În cazul în care judecătorul a respins cererea de confirmare a soluţiei de renunţare la urmărirea penală, o nouă renunţare nu mai poate fi dispusă, indiferent de motivul invocat.“
    14. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) privind statul de drept şi principiul legalităţii, ale art. 16 referitoare la principiul egalităţii în drepturi şi ale art. 21 alin. (1) şi (3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, astfel cum acestea se interpretează, în temeiul art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, şi prin prisma exigenţelor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil.
    15. Analizând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că aceasta ridică o problemă de inadmisibilitate din punctul de vedere al limitelor de competenţă a Curţii Constituţionale atunci când procedează la soluţionarea excepţiilor de neconstituţionalitate. Astfel, Curtea constată că autorul invocă o greşită aplicare a legii de către organele judiciare, câtă vreme premisa invocării excepţiei o constituie modul defectuos în care au acţionat organele de urmărire penală în cauză, în condiţiile în care procurorul a dispus renunţarea la urmărirea penală pentru infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 322 alin. (1) din Codul penal, faţă de care nu a fost începută urmărirea penală.
    16. În cauză, iniţial judecătorul de cameră preliminară a respins o primă cerere de confirmare a renunţării la urmărirea penală, cauza fiind trimisă la procuror în vederea începerii urmăririi penale cu privire la săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată. Ulterior, procurorul a dispus, prin ordonanţă, începerea urmăririi penale in rem cu privire la săvârşirea infracţiunii menţionate şi, totodată, renunţarea la urmărirea penală, cu privire la săvârşirea aceleiaşi infracţiuni.
    17. Prin încheierea de sesizare a instanţei de control constituţional, judecătorul de cameră preliminară a respins cea de-a doua cerere de confirmare ca inadmisibilă, în temeiul art. 318 alin. (16) din Codul de procedură penală.
    18. În consecinţă, Curtea reţine că susţinerile autorului excepţiei nu reprezintă veritabile critici de neconstituţionalitate, acesta fiind nemulţumit, în realitate, de modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor ce constituie obiectul excepţiei de neconstituţionalitate de către organele judiciare. Or, Curtea a statuat, în jurisprudenţa sa, că nu este competentă să se pronunţe cu privire la aspectele ce ţin de interpretarea şi aplicarea legii (a se vedea Decizia nr. 639 din 21 noiembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 456 din 17 mai 2024, paragraful 13, Decizia nr. 700 din 28 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 din 17 ianuarie 2022, paragrafele 13 şi 14, Decizia nr. 698 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 6 martie 2017, paragraful 23, Decizia nr. 145 din 17 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 10 iunie 2016, paragraful 19, Decizia nr. 785 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 3 februarie 2016, paragraful 17, şi Decizia nr. 357 din 22 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 9 iunie 2011), aceste aspecte intrând în competenţa instanţei judecătoreşti învestite cu soluţionarea litigiului, respectiv a instanţelor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege.
    19. Mai mult, prin Decizia nr. 188 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 12 iunie 2015, paragraful 18, Curtea a reţinut că eventualele greşeli de aplicare a legii nu pot constitui motive de neconstituţionalitate a textelor de lege criticate şi, prin urmare, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte, ci sunt de competenţa instanţei judecătoreşti învestite cu soluţionarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege.
    20. Prin urmare, a răspunde criticilor autorului excepţiei în această situaţie ar însemna o ingerinţă a Curţii Constituţionale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituţie, potrivit cărora justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.
    21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 alin. (16) fraza finală, cu referire la sintagma „judecătorul a respins cererea de confirmare a soluţiei de renunţare la urmărirea penală“, din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de reprezentantul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în Dosarul nr. 3.864/299/2021 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 11 decembrie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Nelu Bocancia


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  DECIZIA nr. 743 din 11 decembrie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
" 5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016