Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 708 din 9 decembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7, 12, 21 şi ale art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 708 din 9 decembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7, 12, 21 şi ale art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 306 din 17 aprilie 2026

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Claudia-Ilona      │-                 │
│Dascălu            │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7, 12, 21 şi ale art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, excepţie ridicată de Dan Băzăvan şi Cătălin Irinel Bălăucă în Dosarul nr. 16.954/3/2020 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.373D/2021.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepţiei Cătălin Irinel Bălăucă a depus la dosar o solicitare privind judecarea cauzei în lipsă.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 279 din 28 mai 2024 prin care au fost analizate critici similare, formulate de autorul Dan Băzăvan, unul dintre autorii din prezenta cauză.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Sentinţa civilă nr. 3.737 din 2 iunie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 16.954/3/2020, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7, 12, 21 şi ale art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public. Excepţia a fost ridicată de reclamanţii Dan Băzăvan şi Cătălin Irinel Bălăucă într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de obligare la comunicarea unor informaţii de interes public.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că, raportat la prevederile art. 1 alin. (3)-(5), ale art. 4, 11, 16, 21, 31, 57, ale art. 124 alin. (2) şi ale art. 126 din Constituţie, dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 544/2001 nu stabilesc în mod clar motivarea în fapt sau în drept ce trebuie făcută, pe de o parte, iar, pe de altă parte, nu reglementează faptul că şi necomunicarea completă şi/sau incorectă constituie tot refuz sau, pur şi simplu, lipsa unui răspuns. Aşadar, aceste norme duc la ineficienţă, transformând responsabilul cu comunicarea informaţiilor de interes public în responsabil total ineficient, prin sintagma „(...) sau, după caz, în cel mult 30 de zile“. Ca atare, având în vedere că nu se identifică dacă aceste zile sunt lucrătoare sau calendaristice, norma este lipsită de claritate, termenul „urgenţă“ instituind discriminare faţă de alte categorii de informaţii de interes public ce sunt comunicate, raportat la dispoziţiile constituţionale menţionate. De asemenea, art. 7 alin. (3) din Legea nr. 544/2001 este confuz, neclar, întrucât nu există, practic, la acest moment, vreo autoritate care să nu dispună de condiţiile tehnice necesare pentru a pune la dispoziţie informaţiile solicitate.
    7. Se apreciază că dispoziţiile art. 12 din Legea nr. 544/2001, prin raportare la art. 1 alin. (3)-(5), art. 4, 11, 16, 21, 31, 57, art. 124 alin. (2) şi art. 126 din Constituţie, sunt neconstituţionale, întrucât Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate instituie în mod clar ce informaţii sunt publice, ce informaţii sunt exceptate de la nivelul de clasificare, iar art. 33 din aceeaşi lege stabileşte că este interzisă clasificarea ca secrete de serviciu a informaţiilor care, prin natura sau conţinutul lor, sunt destinate să asigure informarea cetăţenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucţionarea justiţiei. De asemenea, redând conţinutul normativ al art. 24 din Legea nr. 182/2002 şi al art. 17 din Standardele naţionale din 13 iunie 2002 de protecţie a informaţiilor clasificate în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002, autorii susţin că, pe lângă paralelismul care se indică a se evita conform Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, art. 12 este lipsit de eficienţă şi nu are rost să fie cuprins în acest act normativ.
    8. În final, se invocă şi excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 şi ale art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001, în raport cu art. 1 alin. (3)-(5), art. 4, 11, 16, 21, 31, 41, 51, 52, 57, 73, art. 124 alin. (2) şi art. 126 din Constituţie.
    9. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât reclamanţii critică, în special, modul de aplicare a textelor legale criticate, iar nu corespondenţa acestora cu articolele din Constituţie invocate.
    10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 7, 12, 21 şi ale art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 23 octombrie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins:
    - Art. 7:
    "(1) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să răspundă în scris la solicitarea informaţiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcţie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare şi de urgenţa solicitării. În cazul în care durata necesară pentru identificarea şi difuzarea informaţiei solicitate depăşeşte 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiţia înştiinţării acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10 zile.
(2) Refuzul comunicării informaţiilor solicitate se motivează şi se comunică în termen de 5 zile de la primirea petiţiilor.
(3) Solicitarea şi obţinerea informaţiilor de interes public se pot realiza, dacă sunt întrunite condiţiile tehnice necesare, şi în format electronic."

    – Art. 12:
    "(1) Se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor, prevăzut la art. 1 şi, respectiv, la art. 11^1, următoarele informaţii:
    a) informaţiile din domeniul apărării naţionale, siguranţei şi ordinii publice, dacă fac parte din categoriile informaţiilor clasificate, potrivit legii;
    b) informaţiile privind deliberările autorităţilor, precum şi cele care privesc interesele economice şi politice ale României, dacă fac parte din categoria informaţiilor clasificate, potrivit legii;
    c) informaţiile privind activităţile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială, precum şi principiului concurenţei loiale, potrivit legii;
    d) informaţiile cu privire la datele personale, potrivit legii;
    e) informaţiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidenţiale ori se pun în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfăşurare;
    f) informaţiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părţile implicate în proces;
    g) informaţiile a căror publicare prejudiciază măsurile de protecţie a tinerilor.
(2) Răspunderea pentru aplicarea măsurilor de protejare a informaţiilor aparţinând categoriilor prevăzute la alin. (1) revine persoanelor şi autorităţilor publice care deţin astfel de informaţii, precum şi instituţiilor publice abilitate prin lege să asigure securitatea informaţiilor."

    – Art. 21:
    "(1) Refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autorităţi ori instituţii publice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi constituie abatere şi atrage răspunderea disciplinară a celui vinovat.
(2) Împotriva refuzului prevăzut la alin. (1) se poate depune reclamaţie la conducătorul autorităţii sau al instituţiei publice respective în termen de 30 de zile de la luarea la cunoştinţă de către persoana lezată.
(3) Dacă după cercetarea administrativă reclamaţia se dovedeşte întemeiată, răspunsul se transmite persoanei lezate în termen de 15 zile de la depunerea reclamaţiei şi va conţine atât informaţiile de interes public solicitate iniţial, cât şi menţionarea sancţiunilor disciplinare luate împotriva celui vinovat."

    – Art. 22 alin. (1): „(1) În cazul în care o persoană se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute în prezenta lege, aceasta poate face plângere la secţia de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorităţii ori al instituţiei publice. Plângerea se face în termen de 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut la art. 7.“

    14. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (3)-(5) privind statul român, art. 4 privind unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni, art. 11 referitor la dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 31 privind dreptul la informaţie, art. 41 privind munca şi protecţia socială a muncii, art. 51 privind dreptul de petiţionare, art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 57 privind exercitarea drepturilor şi a libertăţilor, art. 73 privind categoriile de legi, art. 124 alin. (2) privind înfăptuirea justiţiei şi art. 126 privind instanţele judecătoreşti.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 544/2001, din perspectiva unor critici similare, formulate de acelaşi autor, prin Decizia nr. 279 din 28 mai 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 961 din 25 septembrie 2024, şi Decizia nr. 719 din 2 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 11 martie 2022.
    16. Astfel, referitor la dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 544/2001, prin Decizia nr. 279 din 28 mai 2024, precitată, paragrafele 15-18, Curtea a reţinut că aceste norme stabilesc în sarcina autorităţilor publice obligaţia de a răspunde în scris solicitărilor cetăţenilor pentru obţinerea unor informaţii de interes public, în termenele reglementate de lege, respectiv: a) 10 zile pentru comunicarea informaţiei de interes public solicitate, dacă aceasta a fost identificată în acest termen; b) 10 zile pentru anunţarea solicitantului că termenul prevăzut la lit. a) nu a fost suficient pentru identificarea informaţiei solicitate; c) 30 de zile pentru comunicarea informaţiei de interes public identificate peste termenul prevăzut la lit. a); d) 5 zile pentru transmiterea refuzului de comunicare a informaţiei solicitate şi a motivării refuzului.
    17. Referitor la pretinsa lipsă de claritate, precizie şi previzibilitate a art. 7 din Legea nr. 544/2001, Curtea a reţinut că dispoziţiile de lege criticate stabilesc suficient de clar, în funcţie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare şi de urgenţa solicitării, termenele în care trebuie soluţionate cererile cu privire la orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiei.
    18. Prin urmare, dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 544/2001, reprezentând o garanţie legală a realizării dreptului constituţional la informaţie, întrunesc exigenţele de claritate, precizie şi previzibilitate a legii, având în vedere că normele juridice nu există în mod izolat, ci ele pot şi trebuie interpretate şi raportate la întreg ansamblul normativ din care acestea fac parte, respectiv la Legea nr. 544/2001, care în art. 1 stabileşte că accesul liber şi neîngrădit al persoanei la orice informaţii de interes public, definite astfel prin lege, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relaţiilor dintre persoane şi autorităţile publice, în conformitate cu Constituţia României şi cu documentele internaţionale ratificate de Parlamentul României.
    19. Cu privire la susţinerea potrivit căreia din cuprinsul textului de lege criticat nu se identifică modalitatea în care se calculează termenul de comunicare a informaţiilor de interes public, Curtea a constatat netemeinicia acesteia. Astfel, potrivit art. 16 alin. (2) şi (3) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 123/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 8 martie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, termenele pentru comunicarea în scris a unui răspuns solicitanţilor de informaţii de interes public se calculează de la data înregistrării solicitării şi nu intră în calculul acestora ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlineşte. Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungeşte până în prima zi lucrătoare care urmează.
    20. Referitor la dispoziţiile alin. (3) al art. 7 din Legea nr. 544/2001, potrivit cărora solicitarea şi obţinerea informaţiilor de interes public se pot realiza, dacă sunt întrunite condiţiile tehnice necesare, şi în format electronic, Curtea a reţinut că aceste norme nu consacră obligaţia autorităţilor publice de a realiza comunicarea în format electronic a informaţiilor de interes public solicitate, ci se referă la ipoteza în care sunt întrunite condiţiile tehnice necesare acestei modalităţi de comunicare.
    21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
    22. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 din Legea nr. 544/2001, prin raportare la art. 1 alin. (3)-(5), art. 4, 11, 16, 21, 31, 57, art. 124 alin. (2) şi art. 126 din Constituţie, şi ale art. 21 şi 22 din aceeaşi lege, prin raportare la art. 4, 11, 16, 21, 31, 57, 73, art. 124 alin. (2) şi art. 126 din Legea fundamentală, Curtea constată că autorii excepţiei de neconstituţionalitate s-au limitat la trimiterea la dispoziţiile constituţionale invocate, fără să arate, în mod concret, în ce constă contrarietatea astfel reclamată.
    23. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curţii Constituţionale trebuie motivate şi, prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorului excepţiei în ceea ce priveşte formularea unor motive de neconstituţionalitate. Acest fapt ar avea semnificaţia exercitării unui control de constituţionalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispoziţiile art. 146 din Constituţie.
    24. Prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea Constituţională a statuat că orice excepţie de neconstituţionalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă şi intrinsecă, ce va cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat, precum şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituţionalităţii textului criticat. În condiţiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv.
    25. Astfel, motivarea în sine a excepţiei, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, aceasta rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepţiei nu este o condiţie sine qua non a existenţei acesteia. De aceea, Curtea a constatat că, în situaţia în care textul de referinţă invocat este suficient de precis şi clar, astfel încât instanţa constituţională să poată reţine, în mod rezonabil, existenţa unei minime critici de neconstituţionalitate, ea este obligată să analizeze pe fond excepţia de neconstituţionalitate şi să considere, deci, că autorul acesteia a respectat şi a cuprins în excepţia ridicată cele 3 elemente menţionate.
    26. În prezenta cauză, indicarea temeiurilor constituţionale nu este suficientă pentru determinarea, în mod rezonabil, a criticilor vizate de autorii excepţiei. În acelaşi sens a statuat Curtea şi prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, prilej cu care a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale sau convenţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanţa de control constituţional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă în condiţiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi.“
    27. Astfel, având în vedere identitatea de situaţie din prezenta cauză cu cea analizată în Decizia Curţii Constituţionale nr. 279 din 28 mai 2024, precitată, Curtea constată caracterul general al textelor constituţionale invocate, precum şi lipsa explicitării pretinsei relaţii de contrarietate a dispoziţiilor art. 12, 21 şi ale art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 faţă de acestea, motiv pentru care nu poate identifica, în mod rezonabil, nicio critică de neconstituţionalitate.
    28. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12, 21 şi ale art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 este inadmisibilă.
    29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    1. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Dan Băzăvan şi Cătălin Irinel Bălăucă în Dosarul nr. 16.954/3/2020 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    2. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12, 21 şi ale art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, excepţie ridicată de aceiaşi autori în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 9 decembrie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Claudia-Ilona Dascălu

    ------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 708 din 9 decembrie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"

﻿ DECIZIA nr. 708 din 9 decembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7, 12, 21 şi ale art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 708 din 9 decembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7, 12, 21 şi ale art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public