Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 687 din 4 decembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 489 alin. (3) din Codul de procedură civilă Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 687 din 4 decembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 489 alin. (3) din Codul de procedură civilă

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 290 din 9 aprilie 2026
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dacian-Cosmin      │- judecător       │
│Dragoş             │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela-Carmen     │-                 │
│Munteanu           │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurenţiu Sorescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 489 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Petre Coman în Dosarul nr. 2.610/120/2020 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.472D/2021.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere jurisprudenţa constantă a instanţei de contencios constituţional, relevantă fiind Decizia nr. 83 din 27 februarie 2018, prin care s-a reţinut că accesul liber la justiţie presupune posibilitatea unei persoane de a sesiza instanţele judecătoreşti, dar nu implică lipsa unei condiţionări, fiind de competenţa exclusivă a legiuitorului să instituie regulile de desfăşurare în faţa instanţelor judecătoreşti.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 9 iunie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 2.610/120/2020, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 489 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de Petre Coman, petent într-o cauză aflată în recurs, având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate împotriva unui act administrativ fiscal.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 489 alin. (3) din Codul de procedură civilă încalcă dispoziţiile constituţionale privind accesul liber la justiţie şi dreptul la apărare, în măsura în care se interpretează în sensul că, după împlinirea termenului de motivare a recursului, motivele de ordine publică pot fi invocate numai de instanţa judecătorească, beneficiul invocării nefiind recunoscut şi părţii interesate. Se arată că, în privinţa motivelor de casare de ordine publică, recurentul ar trebui să poată completa motivele de recurs cu motive de casare de ordine publică, după împlinirea termenului de motivare a recursului. Astfel, o interpretare a dispoziţiilor art. 489 alin. (3) din Codul de procedură civilă în sensul că îi revine exclusiv instanţei dreptul de a invoca motive de casare de ordine publică după împlinirea termenului de motivare a recursului, fără posibilitatea părţii interesate de a invoca astfel de critici cu privire la soluţia atacată, având în vedere şi prevederile art. 499 din acelaşi cod, ar crea un obstacol insurmontabil în exercitarea dreptului de acces la instanţă şi pronunţarea unei soluţii echitabile.
    6. Curtea de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile art. 489 alin. (3) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale, termenul de formulare a motivelor de recurs fiind impus prin lege pentru asigurarea bunei organizări a administrării justiţiei.
    7. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 489 alin. (3) din Codul de procedură civilă, care au următorul conţinut:
    "Dacă legea nu dispune altfel, motivele de casare care sunt de ordine publică pot fi ridicate din oficiu de către instanţă, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului, fie în procedura de filtrare, fie în şedinţă publică."

    11. În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor din Constituţie cuprinse în art. 21 - Accesul liber la justiţie şi în art. 24 - Dreptul la apărare, astfel cum acestea se interpretează potrivit art. 20 alin. (1) din Constituţie şi prin prisma dispoziţiilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prin dispoziţiile art. 489 alin. (3) din Codul de procedură civilă se stabileşte posibilitatea instanţei de recurs de a ridica, din oficiu, motive de casare de ordine publică, după împlinirea termenului de motivare a recursului, în procedura de filtru sau în şedinţă publică, în măsura în care legea nu dispune altfel. Potrivit dispoziţiilor art. 487 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se motivează prin însăşi cererea de recurs, în termenul de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, conform dispoziţiilor art. 485 alin. (1) din acelaşi cod.
    13. Dispoziţiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate din perspectiva unor critici similare, respectiv din perspectiva faptului că doar instanţa poate ridica, din oficiu, motive de casare de ordine publică după împlinirea termenului de motivare a recursului, raportate la critici de neconstituţionalitate similare, control concretizat prin Decizia nr. 350 din 27 iunie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 2 august 2023, şi Decizia nr. 75 din 25 februarie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 12 august 2025.
    14. Cu acel prilej, Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 350 din 27 iunie 2023, antemenţionată, paragrafele 18 şi 19, că exercitarea căii extraordinare de atac a recursului poate avea loc în cazurile strict şi limitativ prevăzute de lege, fiind un remediu procesual prin care se pot repara erori de neînlăturat pe alte căi procesuale. Curtea a stabilit că, în ceea ce priveşte normele de procedură, legiuitorul poate să reglementeze, în privinţa căilor de atac, termene, forma şi conţinutul, instanţa la care se depun, competenţa şi modul de judecare, soluţiile ce pot fi adoptate, astfel cum prevăd dispoziţiile constituţionale ale art. 126 alin. (2). Curtea a apreciat că instituirea unui termen pentru formularea recursului şi, implicit, pentru motivarea acestei căi de atac este in abstracto o măsură rezonabilă pentru impunerea unei rigori şi discipline procesuale, în vederea soluţionării într-un termen rezonabil a procesului civil, şi o garanţie că această cale de atac nu va deveni o posibilitate a părţilor interesate de a înlătura oricând efectele pe care trebuie să le producă hotărârile judecătoreşti.
    15. De asemenea, prin Decizia nr. 75 din 25 februarie 2025, precitată, paragrafele 18-22, Curtea a reţinut că art. 489 alin. (3) din Codul de procedură civilă instituie o excepţie de la regula exercitării dreptului procesual al motivării recursului în termenul stabilit de lege, dacă sunt întrunite cumulativ următoarele trei condiţii: (i) legea nu dispune altfel, (ii) motivele de casare sunt de ordine publică şi (iii) sunt invocate din oficiu de către instanţă, fie în procedura de filtrare, fie în şedinţă publică. Într-o atare situaţie, prerogativa instanţei de recurs de a invoca motivele de casare de ordine publică se fundamentează pe dispoziţiile art. 22 din Codul de procedură civilă, care consacră rolul judecătorului în aflarea adevărului şi care prevăd îndatorirea acestuia de a stărui, „prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale“, şi constituie o garanţie a dreptului părţilor la un proces echitabil, judecat într-un termen rezonabil. Prin urmare, faţă de susţinerile autorului cu privire la posibilitatea de care beneficiază exclusiv instanţa judecătorească, nu şi partea interesată, a invocării de motive de casare de ordine publică după împlinirea termenului de motivare a recursului, Curtea a observat, pe de o parte, că instanţa judecătorească şi părţile din procesul civil nu se află în aceeaşi situaţie juridică, având roluri şi scopuri diferite în procedura de judecată, şi, pe de altă parte, că norma procesual civilă criticată se aplică în toate cazurile în care sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute în ipoteza sa de incidenţă. Soluţia legislativă criticată reprezintă deopotrivă un caz de exercitare a rolului activ al judecătorului şi o reafirmare a ocrotirii interesului public prin asigurarea respectării principiului legalităţii în desfăşurarea procesului civil. Astfel, faptul că instanţa judecătorească poate invoca motive de ordine publică ce pot duce la modificarea sau casarea unei hotărâri nu urmăreşte realizarea unor interese personale şi nu este de natură să afecteze imparţialitatea instanţei.
    16. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale cu privire la analiza textului art. 489 alin. (3) din Codul de procedură civilă, atât soluţia de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează în mod corespunzător valabilitatea şi în cauza de faţă.
    17. Având în vedere cele menţionate, Curtea reţine că părţile nu se află pe poziţii de egalitate juridică cu instanţa judecătorească, aceasta fiind ţinută, în îndeplinirea competenţelor ce îi revin, de respectarea rolului său activ, prevenirea oricărei greşeli în vederea aflării adevărului reprezentând o îndatorire a judecătorului. Mai mult, dispoziţiile criticate vin în ajutorul părţilor care au omis să invoce, în termenul prevăzut de art. 485 alin. (1) din Codul de procedură civilă, motive de casare de ordine publică, acestea putând fi invocate, ulterior, de către instanţă, din oficiu, în scopul asigurării cadrului legal pentru soluţionarea recursului.
    18. Distinct de cele reţinute în deciziile antereferite, Curtea observă că părţile din dosar au deschisă calea recursului, în termenul prevăzut de art. 485 alin. (1) din Codul de procedură civilă, de 30 de zile de la comunicarea hotărârii atacate. Or, instanţa de recurs nu ar putea ridica din oficiu motive de casare de ordine publică, în termenul prevăzut de art. 485 alin. (1), odată ce învestirea instanţei cu soluţionarea recursului reprezintă, cronologic, etapa următoare exercitării de către părţi a căii de atac a recursului, care, pe această cale, pot invoca orice motive de casare consideră, inclusiv de ordine publică, cu condiţia ca acestea să se încadreze în sfera reglementată de art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, părţile beneficiază de termenul în care pot formula şi motiva recursul, care este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii atacate, iar limitările recursului sunt stabilite de dispoziţiile art. 488 din Codul de procedură civilă, fără a fi lezate accesul liber la justiţie şi dreptul la apărare prin faptul că instanţa de recurs poate invoca, din oficiu, motive de casare de ordine publică, după împlinirea termenului de motivare a recursului de către părţi.
    19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Petre Coman în Dosarul nr. 2.610/120/2020 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 489 alin. (3) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 4 decembrie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Mihaela-Carmen Munteanu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  DECIZIA nr. 687 din 4 decembrie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
" 5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016