Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 684 din 4 decembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3), ale art. 487 alin. (1), ale art. 488 alin. (1) şi ale art. 489 alin. (2) din Codul de procedură civilă Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 684 din 4 decembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3), ale art. 487 alin. (1), ale art. 488 alin. (1) şi ale art. 489 alin. (2) din Codul de procedură civilă

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 290 din 9 aprilie 2026
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dacian-Cosmin      │- judecător       │
│Dragoş             │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela-Carmen     │-                 │
│Munteanu           │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurenţiu Sorescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3), ale art. 487, ale art. 488 alin. (1) şi ale art. 489 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Nistor Isai Faur în Dosarul nr. 1.040/108/2020 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 151D/2021.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 617D/2021, nr. 772D/2021 şi nr. 1.714D/2021, având un obiect similar cu cel din primul dosar strigat, excepţie ridicată de acelaşi autor în dosarele nr. 16.369/55/2018, nr. 19.567/325/2016 şi nr. 6.067/55/2019 ale Curţii de Apel Timişoara - Secţia I civilă.
    4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Preşedintele Curţii, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura procesuală propusă. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 617D/2021, nr. 772D/2021 şi nr. 1.714D/2021 la Dosarul nr. 151D/2021, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, de exemplu Decizia nr. 292 din 4 mai 2017. Se arată că nu există obligativitatea impusă de Constituţie de a oferi acces la toate gradele de jurisdicţie sau la toate căile de atac prevăzute de legislaţie, odată ce există dreptul persoanei la un recurs efectiv în faţa unei instanţe naţionale. Există, de asemenea, posibilitatea legiuitorului de a reglementa condiţiile de admisibilitate în materia căilor extraordinare de atac, condiţii circumscrise materiei în care se pronunţă hotărârea, relevantă fiind existenţa unui grad de jurisdicţie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    7. Prin Încheierea din 12 ianuarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 1.040/108/2020, Decizia civilă nr. 74 din 28 ianuarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 16.369/55/2018, Decizia civilă nr. 69 din 28 ianuarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 19.567/325/2016, şi Decizia civilă nr. 438 din 14 aprilie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 6.067/55/2019, Curtea de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi Curtea de Apel Timişoara - Secţia I civilă au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3), ale art. 487, ale art. 488 alin. (1) şi ale art. 489 alin. (2) din Codul de procedură civilă.
    8. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Nistor Isai Faur în cauze privind soluţionarea mai multor recursuri declarate împotriva unor sentinţe prin care a fost respinsă acţiunea în contencios administrativ având ca obiect refuzul nejustificat de soluţionare a unei cereri, obligaţie de a face şi acordare de daune morale şi materiale, respectiv prin care au fost respinse acţiuni în răspundere civilă delictuală.
    9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3), ale art. 487, ale art. 488 alin. (1), precum şi ale art. 489 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt neconstituţionale deoarece împiedică instanţa să îşi exercite pe deplin rolul său activ şi să examineze şi din oficiu, în recurs, hotărârea atacată.
    10. Se mai arată că aceste dispoziţii legale nu permit examinarea şi soluţionarea recursului şi prin raportare la dispoziţiile Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ceea ce lipseşte Curtea Europeană a Drepturilor Omului de posibilitatea „de a pronunţa condamnări suplimentare împotriva României pentru motivele anterior arătate, la plângerile sale (ale petentului Nistor Isai Faur, n.n.) şi ale altor justiţiabili“. Se susţine că aceste limite legale în exercitarea recursului încalcă dreptul la un proces echitabil şi la un recurs efectiv, cu toate consecinţele care decurg din acest fapt, în funcţie de obiectul fiecărei acţiuni aflate pe rol.
    11. Se menţionează că persoana este lipsită de dreptul la un proces echitabil, fiindu-i încălcat dreptul la apărare prin refuzul instituţiilor implicate de a-i comunica mai multe copii de pe înscrisurile solicitate; de asemenea, se arată că prin dispoziţiile art. 488 alin. (1) şi ale art. 489 alin. (2) din Codul de procedură civilă, care limitează motivele de nelegalitate pentru care poate fi promovat recursul şi sancţionează încălcarea acestor limite, se încalcă accesul liber la instanţă şi dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, precum şi egalitatea în drepturi.
    12. Curtea de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 151D/2021, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3), ale art. 487, ale art. 488 alin. (1), precum şi ale art. 489 alin. (2) din Codul de procedură civilă este neîntemeiată întrucât recursul reprezintă o cale extraordinară de atac ce poate fi exercitată pentru motive de nelegalitate şi numai în condiţiile prevăzute de lege, în conformitate cu art. 126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul având competenţa exclusivă de a institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură, precum şi modalităţi speciale de exercitare a drepturilor procedurale, accesul la justiţie nefiind un drept absolut.
    13. Curtea de Apel Timişoara - Secţia I civilă, în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 617D/2021, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    14. Curtea de Apel Timişoara - Secţia I civilă, în dosarele Curţii Constituţionale nr. 772D/2021 şi nr. 1.714D/2021, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă este neîntemeiată.
    15. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    16. Guvernul, în Dosarul nr. 151D/2021, arată că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3), ale art. 487, ale art. 488 alin. (1), precum şi ale art. 489 alin. (2) din Codul de procedură civilă este, în principal, inadmisibilă atât faţă de inexistenţa unei legături a excepţiei cu cauza dedusă judecăţii, cât şi faţă de nemotivarea excepţiei. Se menţionează Decizia nr. 295 din 9 iunie 2020 şi Decizia nr. 367 din 31 mai 2018.
    17. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    18. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din încheierile de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3), ale art. 487, ale art. 488 alin. (1) şi ale art. 489 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Cu referire la art. 487 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că autorul excepţiei critică, în realitate, doar alin. (1) din acesta, şi nu întregul articol, aşa cum îl indică scriptic. Curtea Constituţională a stabilit că în practica sa trebuie să ţină cont de voinţa reală a părţii care a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, şi nu de un criteriu procedural strict formal constând în indicarea formală de către autorul excepţiei a textului legal criticat, dacă acest lucru rezultă din finalitatea urmărită de autor prin ridicarea excepţiei. (Decizia nr. 775 din 7 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1006 din 18 decembrie 2006, Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012).
    20. Prin urmare, Curtea va reţine ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3), ale art. 487 alin. (1), ale art. 488 alin. (1) şi ale art. 489 alin. (2) din Codul de procedură civilă, care au următorul conţinut:
    - Art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3):
    "(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni: (...)
    d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat;
    (...)
(3) Menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) - e), precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii. Dispoziţiile art. 82 alin. (1) şi ale art. 87 alin. (2) rămân aplicabile.;"

    – Art. 487: „(1) Recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs.“;
    – Art. 488 alin. (1):
    "(1) Casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate:
    1. când instanţa nu a fost alcătuită potrivit dispoziţiilor legale;
    2. dacă hotărârea a fost pronunţată de alt judecător decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului sau de un alt complet de judecată decât cel stabilit aleatoriu pentru soluţionarea cauzei ori a cărui compunere a fost schimbată, cu încălcarea legii;
    3. când hotărârea a fost dată cu încălcarea competenţei de ordine publică a altei instanţe, invocată în condiţiile legii;
    4. când instanţa a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti;
    5. când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii;
    6. când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei;
    7. când s-a încălcat autoritatea de lucru judecat;
    8. când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.;"

    – Art. 489 alin. (2): „(2) Aceeaşi sancţiune [nulitatea recursului, conform art. 489 alin. (1) - n.n.] intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.“

    21. În opinia autorului excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 11 - Dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 - Egalitatea în drepturi, astfel cum acesta se interpretează potrivit art. 20 alin. (1) din Constituţie şi prin prisma dispoziţiilor art. 14 - Interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 21 - Accesul liber la justiţie, astfel cum acesta se interpretează potrivit art. 20 alin. (1) din Constituţie şi prin prisma dispoziţiilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil şi ale art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 24 - Dreptul la apărare şi art. 149 - Aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord. De asemenea, se menţionează încălcarea art. 3 - Interzicerea torturii, a art. 8 - Dreptul la respectarea vieţii private şi de familie, a art. 10 - Libertatea de exprimare şi a art. 46 - Forţa obligatorie şi executarea hotărârilor din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, astfel încât Curtea reţine ca norme de referinţă şi art. 22 alin. (2) şi art. 30 alin. (1) din Constituţie, astfel cum sunt interpretate prin prisma exigenţelor textelor convenţionale corespondente.
    22. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile criticate reglementează, în esenţă, procedura recursului şi prevăd, în principal, obligaţia recurentului de a indica motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, de a încadra motivele de nelegalitate în cele limitativ prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1), precum şi sancţiunea nulităţii recursului în cazul nerespectării acestor condiţii. Autorul excepţiei consideră că aceste limite legale în exercitarea recursului, precum şi sancţiunea corelativă nerespectării limitelor încalcă dreptul la acces liber la instanţă, la un proces echitabil şi la un recurs efectiv.
    23. Totodată, faţă de situaţia de fapt din cele patru cauze în care a fost invocată prezenta excepţie, Curtea reţine că în trei dintre acestea autorul a avut acces la judecarea cauzei în fond, apel şi recurs, iar în una dintre cauze, având ca obiect o acţiune în contencios administrativ, a avut acces la două grade de jurisdicţie, fond şi recurs.
    24. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 21 din Constituţie privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, astfel cum acesta se interpretează, potrivit art. 20, şi prin prisma dispoziţiilor art. 6 - Dreptul la un proces echitabil şi ale art. 13 - Dreptul la un recurs efectiv din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi a prevederilor constituţionale ale art. 24 - Dreptul la apărare, Curtea Constituţională a stabilit, la nivel de principiu, printr-o jurisprudenţă constantă, că reglementarea procedurii de judecată este de competenţa legiuitorului, conform art. 126 alin. (2) din Constituţie, acesta având o largă marjă de apreciere, în măsura în care se conformează dispoziţiilor Constituţiei (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 454 din 4 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 1 octombrie 2018). Curtea a statuat, prin Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, că, de principiu, este de competenţa exclusivă a legiuitorului să instituie regulile de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti. Este, de altfel, o soluţie care rezultă în mod categoric din dispoziţiile art. 126 alin. (2) şi ale art. 129 din Constituţie. Judecătorul „spune dreptul“ pentru soluţionarea unui litigiu, dar numai în formele şi în condiţiile procedurale instituite de lege. În consecinţă, legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură ca modalităţi de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justiţie presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesaţi de a utiliza aceste proceduri, în formele şi în modalităţile instituite de lege. De asemenea, Curtea a reţinut că, instituind reguli speciale privind exercitarea căilor de atac, legiuitorul trebuie să asigure părţilor interesate posibilitatea de a formula o cale de atac împotriva hotărârii judecătoreşti considerate defavorabile, iar lipsa oricărei căi de atac împotriva unei hotărâri pronunţate în instanţă echivalează cu imposibilitatea exercitării unui control judecătoresc efectiv, dreptul de acces liber la justiţie devenind astfel un drept iluzoriu şi teoretic (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 192 din 3 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 2 iulie 2014, paragraful 13, Decizia nr. 375 din 7 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 22 august 2016, paragrafele 38 şi 39, sau Decizia nr. 711 din 6 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 7 martie 2017, paragraful 16).
    25. Aplicând considerentele mai sus enunţate la dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3), ale art. 487 alin. (1) şi ale art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Curtea constată că prevederile criticate sunt norme de procedură, instituind reguli de desfăşurare a procesului civil, şi, prin urmare, se circumscriu jurisprudenţei mai sus citate, care rămâne valabilă şi în prezenta cauză, limitările accederii la calea extraordinară de atac a recursului conformându-se dispoziţiilor Constituţiei în ceea ce priveşte respectarea dreptului de acces la instanţă, la căi de atac, precum şi respectarea dreptului la un proces echitabil.
    26. Cu privire la dispoziţiile art. 489 alin. (2) din Codul de procedură civilă se observă că instanţa de contencios constituţional s-a pronunţat prin mai multe decizii în sensul că prin reglementarea instituţiei nulităţii, ca sancţiune procedurală aplicabilă titularului unei cereri de recurs care nu a fost motivată cu respectarea cerinţelor impuse de lege, nu este încălcat accesul liber la justiţie şi nici dreptul la un recurs efectiv (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 83 din 27 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 3 iulie 2018, paragraful 29, sau Decizia nr. 350 din 27 iunie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 2 august 2023, paragrafele 18 şi 19).
    27. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale cu privire la analiza textelor ce formează obiectul controlului de constituţionalitate, atât soluţiile, cât şi considerentele cuprinse în deciziile antemenţionate îşi păstrează în mod corespunzător valabilitatea şi în cauza de faţă, excepţia care face obiectul prezentei cauze fiind neîntemeiată.
    28. Cu privire la celelalte dispoziţii constituţionale şi convenţionale menţionate în susţinerea excepţiei, Curtea observă că invocarea acestora este doar formală, nefiind motivată pretinsa relaţie de contrarietate între normele criticate şi cele de referinţă indicate. În acest sens, Curtea a statuat, prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, că simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale sau convenţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanţa de control constituţional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012).
    29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Nistor Isai Faur în Dosarul nr. 1.040/108/2020 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi în dosarele nr. 16.369/55/2018, nr. 19.567/325/2016 şi nr. 6.067/55/2019 ale Curţii de Apel Timişoara - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3), ale art. 487 alin. (1), ale art. 488 alin. (1) şi ale art. 489 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi Curţii de Apel Timişoara - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 4 decembrie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Mihaela-Carmen Munteanu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  DECIZIA nr. 684 din 4 decembrie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
" 5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016