Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 669 din 25 noiembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 175 alin. (2) şi (4), ale art. 177 alin. (5) şi ale art. 178 alin. (5) din Codul de procedură penală Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 669 din 25 noiembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 175 alin. (2) şi (4), ale art. 177 alin. (5) şi ale art. 178 alin. (5) din Codul de procedură penală

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 395 din 11 mai 2026
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dacian-Cosmin      │- judecător       │
│Dragoş             │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andrei Grigoraş    │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 175 alin. (2) şi (4), ale art. 177 alin. (5) şi ale art. 178 alin. (5) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Viorel Gâlcă în Dosarul nr. 294/46/2020 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.054D/2021.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, în principal ca inadmisibilă, iar în subsidiar ca neîntemeiată. În susţinerea inadmisibilităţii, se arată că, astfel cum au fost formulate, criticile de neconstituţionalitate privesc interpretarea şi aplicarea legii, aspecte ce intră în competenţa instanţei învestite cu soluţionarea cauzei. În ceea ce priveşte caracterul neîntemeiat, se invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 711 din 12 decembrie 2023.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 14 mai 2021, pronunţată în Dosarul nr. 294/46/2020, Curtea de Apel Piteşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 175 alin. (2) şi (4), ale art. 177 alin. (5) şi ale art. 178 alin. (5) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Viorel Gâlcă într-o cauză având ca obiect stabilirea vinovăţiei autorului excepţiei sub aspectul comiterii unor infracţiuni de evaziune fiscală, cauză în care, în temeiul art. 172 din Codul de procedură penală, a fost dispus procedeul probatoriu al expertizei contabile.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 175 alin. (4), ale art. 177 alin. (5) şi ale art. 178 alin. (5) din Codul de procedură penală contravin dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie privind calitatea legii. Se arată că actuala modalitate de reglementare a procedeului probatoriu al expertizei, realizată atât prin Ordonanţa Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară, cât şi prin Codul de procedură civilă şi Codul de procedură penală, instituie proceduri diferite, contrar dispoziţiilor Legii nr. 73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ. Totodată, se susţine că textele legale criticate nu sunt corelate între ele, precum şi că acestea sunt în contradicţie cu prevederile art. 5 alin. (2), ale art. 10 alin. (5) şi ale art. 178 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală. În acest sens, se invocă Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018, apreciindu-se că ar fi necesară adoptarea unei noi soluţii legislative pentru întreg capitolul VII - Expertiza şi constatarea din titlul IV - Probele, mijloacele de probă şi procedeele probatorii din Codul de procedură penală.
    6. În plus, cu referire la dispoziţiile art. 175 alin. (4) şi ale art. 177 alin. (5) din Codul de procedură penală, se invocă şi pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 21 alin. (3) din Constituţie, astfel cum acesta se interpretează potrivit art. 20 alin. (1) din Constituţie şi prin prisma dispoziţiilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, arătându-se, în esenţă, că este încălcat dreptul părţilor de a participa la efectuarea expertizelor tehnice de natură contabilă. Se susţine că, întrucât expertul este desemnat direct de către organul de urmărire penală sau de către instanţa de judecată, iar prevederile art. 175 alin. (4) şi ale art. 177 alin. (5) din Codul de procedură penală exclud participarea expertului desemnat de părţi la efectuarea expertizei, este încălcat principiul egalităţii armelor în procesul penal.
    7. Totodată, procedând la o analiză comparativă, se susţine că dispoziţiile privind convocarea părţilor diferă între Codul de procedură penală şi Codul de procedură civilă, ceea ce generează o inegalitate de tratament. Astfel, în cazul dispunerii unei expertize contabile, drepturile şi interdicţiile aplicabile părţilor variază în funcţie de natura cauzei - penală sau civilă.
    8. Curtea de Apel Piteşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie apreciază că excepţia este neîntemeiată, arătând că legea obligă expertul să formuleze o opinie imparţială asupra faptelor şi împrejurărilor evaluate.
    9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    10. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este în principal inadmisibilă, iar în subsidiar neîntemeiată. În susţinerea inadmisibilităţii sesizării se arată că autorul formulează critici de neconstituţionalitate prin raportare la situaţia de fapt şi la aplicarea concretă a dispoziţiilor legale în cauza dedusă judecăţii. În ceea ce priveşte netemeinicia, se susţine că art. 173 alin. (4) din Codul de procedură penală consacră dreptul părţilor de a solicita participarea unui expert recomandat de acestea la efectuarea expertizei, fiind astfel respectate toate exigenţele referitoare la dreptul la un proces echitabil. De asemenea, se arată că reglementările din Codul de procedură penală prevăd mijloace eficiente pentru garantarea principiului egalităţii armelor şi că textele de lege criticate sunt suficient de clare şi precise, inclusiv în ceea ce priveşte obligaţia experţilor judiciari de a informa părţile cu privire la efectuarea expertizei.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 175 alin. (2) şi (4), ale art. 177 alin. (5) şi ale art. 178 alin. (5) din Codul de procedură penală, care au următorul conţinut:
    - Art. 175 alin. (2) şi (4):
    "(2) Expertul are dreptul să ia cunoştinţă de materialul dosarului necesar pentru efectuarea expertizei;
    [...]
(4) Expertul poate cere lămuriri părţilor şi subiecţilor procesuali principali, cu încuviinţarea şi în condiţiile stabilite de organele judiciare;"

    – Art. 177 alin. (5): „După examinarea obiecţiilor şi cererilor făcute de părţi, de subiecţii procesuali principali şi expert, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată pune în vedere expertului termenul în care urmează a fi efectuată expertiza, încunoştinţându-l totodată dacă la efectuarea acesteia urmează să participe părţile sau subiecţii procesuali principali.“;
    – Art. 178 alin. (5): „În situaţia în care expertiza a fost efectuată în lipsa părţilor ori a subiecţilor procesuali principali, aceştia sau avocatul lor sunt încunoştinţaţi cu privire la întocmirea raportului de expertiză şi cu privire la dreptul la studierea raportului.“

    14. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitoare la calitatea legii, ale art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, precum şi ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, astfel cum acesta se interpretează potrivit art. 20 alin. (1) din Constituţie şi prin prisma exigenţelor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. De asemenea, se invocă şi dispoziţiile art. 146 lit. d) din Constituţie care consacră competenţa Curţii Constituţionale de soluţionare a excepţiilor de neconstituţionalitate.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, cu privire la dispoziţiile art. 175 alin. (2) din Codul de procedură penală, Curtea constată că autorul a menţionat acest text de lege fără să argumenteze contrarietatea dintre dispoziţiile criticate şi Legea fundamentală. Întrucât simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale nu poate constitui o veritabilă critică de neconstituţionalitate şi pentru că din sesizarea autorului nu se poate desprinde în mod rezonabil o atare critică, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 175 alin. (2) din Codul de procedură penală urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.
    16. Cu privire la pretinsa neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 178 alin. (5) din Codul de procedură penală, Curtea reţine că autorul formulează critici doar cu privire la sintagma „în situaţia în care expertiza a fost efectuată în lipsa părţilor“, apreciată ca fiind lipsită de precizie şi claritate. În realitate, însă, autorul urmăreşte modificarea textului legislativ într-o manieră pe care o consideră satisfăcătoare în mod subiectiv, în baza unor interpretări proprii. Argumentele invocate nu constituie veritabile critici de neconstituţionalitate, ci ipoteze juridice ce privesc interpretarea şi aplicarea normelor procesual-penale criticate. Totodată, prin motivarea excepţiei, autorul invocă existenţa unui pretins vid legislativ, de natură să încalce dispoziţiile constituţionale menţionate. Or, completarea sau modificarea dispoziţiilor criticate nu intră în competenţa Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă exclusiv asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica ori completa prevederile supuse controlului (a se vedea Decizia nr. 606 din 27 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 23 ianuarie 2019, paragraful 17). În consecinţă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 178 alin. (5) din Codul de procedură penală urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.
    17. Referitor la pretinsa contrarietate dintre dispoziţiile art. 175 alin. (4) şi ale art. 177 alin. (5) din Codul de procedură penală, raportat la dispoziţiile art. 21 alin. (3) din Constituţie, precum şi la cele ale art. 6 din Convenţie, motivată de faptul că expertul este numit direct de către organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată, iar prezenţa părţilor şi a expertului parte este înlăturată de la efectuarea expertizei, Curtea reţine că neconstituţionalitatea textelor criticate nu poate fi fundamentată pe o interpretare pro causa a acestora.
    18. Curtea observă că autorul excepţiei, în mod intenţionat, oferă o interpretare subiectivă şi confuză normei, fără să ţină seama de interpretarea teleologică şi sistematică a dispoziţiei legale criticate. Referitor la textele de lege criticate, prin Decizia nr. 711 din 12 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024, paragrafele 24 şi 26, Curtea a statuat că, din interpretarea gramaticală a prevederilor art. 177 alin. (1)-(3) şi (5) din Codul de procedură penală, rezultă că acestea nu disting între experţii desemnaţi de organele judiciare şi cei recomandaţi de părţi, din perspectiva participării lor la realizarea expertizei. Or, în aceste condiţii, este incident, în privinţa normelor procesual penale analizate, principiul de interpretare potrivit căruia unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă (ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus). Prin urmare, procedura prevăzută la art. 177 alin. (5) din Codul de procedură penală se aplică, în egală măsură, atât experţilor desemnaţi de organele judiciare, cât şi celor desemnaţi de părţi. Totodată, Curtea a arătat că dispoziţiile legale criticate asigură părţilor şi subiecţilor procesuali principali exercitarea dreptului la un proces echitabil şi a dreptului la apărare, fiind, aşadar, în acord cu prevederile art. 21 alin. (3) şi ale art. 24 din Constituţie, precum şi cu dispoziţiile art. 6 paragraful 1 din Convenţie.
    19. De asemenea, Curtea reţine că prezentele argumente sunt aplicabile mutatis mutandis şi cu privire la criticile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 175 alin. (4) din Codul de procedură penală.
    20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
    21. În final, cu privire la susţinerile formulate în sensul că dispoziţiile privind convocarea părţilor ar crea drepturi şi obligaţii diferite în funcţie de natura cauzei - penală sau civilă -, precum şi la pretinsa necorelare a prevederilor art. 175 alin. (4) şi ale art. 177 alin. (5) din Codul de procedură penală cu dispoziţiile art. 5 alin. (2), ale art. 10 alin. (5) şi ale art. 178 alin. (4) lit. a) din acelaşi cod, respectiv cu prevederile Legii nr. 73/1993, Curtea reţine că pretinsa neconstituţionalitate este dedusă prin compararea mai multor acte normative. Or, controlul de constituţionalitate priveşte conformitatea textului criticat cu dispoziţiile şi principiile Legii fundamentale, iar nu corelarea prevederilor mai multor legi. Prin urmare, se reţine că aceste critici excedează competenţei instanţei de contencios constituţional.
    22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 175 alin. (2) şi ale art. 178 alin. (5) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Viorel Gâlcă în Dosarul nr. 294/46/2020 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
    2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe şi constată că dispoziţiile art. 175 alin. (4) şi ale art. 177 alin. (5) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Piteşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 25 noiembrie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Andrei Grigoraş


    ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  DECIZIA nr. 669 din 25 noiembrie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
" 5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016