Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 656 din 25 noiembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 73 pct. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 656 din 25 noiembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 73 pct. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 308 din 17 aprilie 2026
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dacian-Cosmin      │- judecător       │
│Dragoş             │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu    │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 73 pct. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, excepţie ridicată de Societatea Luv Team - S.R.L. din Constanţa în Dosarul nr. 35.105/212/2017 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.551D/2021.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, în raport cu dispoziţiile constituţionale menţionate în susţinerea acesteia, având în vedere că textul criticat este clar în ceea ce priveşte fapta contravenţională şi criteriile de aplicare a sancţiunilor pentru fiecare caz în parte prevăzut de lege.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Decizia civilă nr. 347/CA din 24 martie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 35.105/212/2017, Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 73 pct. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, excepţie ridicată de Societatea Luv Team - S.R.L. din Constanţa în contextul unui litigiu având ca obiect soluţionarea unei plângeri formulate împotriva unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a unor contravenţii prevăzute de dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 99/2000.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile criticate nu întrunesc exigenţele de claritate, precizie şi previzibilitate, fiind de maximă generalitate, şi nu conţin descrierea faptei contravenţionale, nici condiţiile şi criteriile necesare pentru stabilirea faptei contravenţionale, lăsând loc arbitrarului. Mai mult, dat fiind că obligaţia de obţinere a autorizaţiilor/avizelor necesare desfăşurării exerciţiului comercial este reglementată prin legi speciale, care la rândul lor sancţionează contravenţional desfăşurarea exerciţiului comercial fără autorizaţie sau aviz, precum şi prin acte administrative normative adoptate de către autorităţile administraţiei publice locale, nu se justifică menţinerea în legislaţia activă a prevederilor art. 73 pct. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000, care, practic, le dublează pe cele cuprinse în legile speciale sau în actele administrative normative.
    6. Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal opinează că, deşi autoarea excepţiei de neconstituţionalitate critică faptul că norma indicată este de maximă generalitate, din cuprinsul procesului-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000 rezultă în mod clar faptul că amenda contravenţională i-a fost aplicată acesteia pentru lipsa autorizaţiei de funcţionare ce trebuia eliberată societăţii în condiţiile legii. Concluzia care se desprinde din sesizarea astfel formulată este că, în realitate, nu se invocă aspecte ce ţin de neconstituţionalitatea textului în discuţie, ci eventual de omisiuni sau un vid legislativ, situaţii care nu pot fi complinite pe calea excepţiei de neconstituţionalitate.
    7. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 73 pct. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 31 august 2007, care au următorul cuprins: „Constituie contravenţii, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni, şi se sancţionează după cum urmează: 1. desfăşurarea oricărui exerciţiu comercial cu încălcarea prevederilor art. 5 alin. (1), cu suspendarea activităţii comerciale până la data autorizării şi cu amendă: a) de la 200 lei la 500 lei pentru structurile de vânzare cu suprafaţă mică; b) de la 500 lei la 1.000 lei pentru structurile de vânzare cu suprafaţă medie; c) de la 1.000 lei la 2.000 lei pentru structurile de vânzare cu suprafaţă mare; d) de la 100 lei la 200 lei pentru comercianţii ambulanţi; e) de la 500 lei la 1.000 lei pentru comercianţii care practică vânzări în afara spaţiilor comerciale şi pentru cei care practică vânzări directe;“.
    11. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalităţii, în componenta privind calitatea legii.
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000 stabileşte principiile generale privind desfăşurarea activităţii comerciale şi urmăreşte dezvoltarea reţelei de distribuţie a produselor şi serviciilor de piaţă, cu respectarea principiilor liberei concurenţe, protecţiei vieţii, sănătăţii, securităţii şi intereselor economice ale consumatorilor, precum şi a mediului. Având în vedere obiectul de reglementare al Ordonanţei Guvernului nr. 99/2000, Curtea observă că aceasta legiferează cu privire la: activităţile din sectorul comercial şi al serviciilor de piaţă; cerinţele necesare desfăşurării acestor activităţi; structurile de vânzare; practicile comerciale; regulile generale de comercializare; sancţiunile în caz de nerespectare a prevederilor acesteia; activităţile comerciale desfăşurate şi serviciile prestate pe teritoriul României. Activitatea comercială, în sensul acestei ordonanţe, se exercită cu referire la produsele alimentare, nealimentare şi la serviciile de piaţă prevăzute în anexa la ordonanţă. Totodată, legiuitorul a stabilit care sunt persoanele competente să constate şi să sancţioneze nerespectarea prevederilor legale, în funcţie de categoria contravenţiilor prevăzute de ordonanţa în discuţie.
    13. Acest act normativ este o transpunere a prevederilor constituţionale care statuează că economia României este economie de piaţă, bazată pe libera iniţiativă şi concurenţă, context în care statul trebuie să asigure, printre altele, libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie, exploatarea resurselor naturale, în concordanţă cu interesul naţional, refacerea şi ocrotirea mediului înconjurător, precum şi menţinerea echilibrului ecologic.
    14. Astfel, Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000, la capitolul II: Cerinţe şi criterii necesare desfăşurării activităţii comerciale, precizează, în art. 5 alin. (1), că orice exerciţiu comercial se desfăşoară numai de către comercianţi autorizaţi în condiţiile legii, iar la capitolul VII: Sancţiuni sunt stabilite faptele care constituie contravenţii, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni. Printre aceste contravenţii se regăseşte şi cea cuprinsă la art. 73 pct. 1, criticat în cauză, în virtutea căruia desfăşurarea oricărui exerciţiu comercial cu încălcarea prevederilor art. 5 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000 constituie contravenţie, care se sancţionează cu suspendarea activităţii comerciale până la data autorizării şi cu amendă în cuantumurile prevăzute de lege.
    15. Faţă de acest context legislativ, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate este nemulţumită de faptul că normele criticate ar fi de maximă generalitate şi nu întrunesc criteriile de calitate a legii, întrucât nu conţin descrierea faptei contravenţionale şi condiţiile necesare pentru stabilirea acesteia, aspect ce conduce la aplicarea acestor prevederi legale în mod arbitrar, mai ales în contextul existenţei altor acte normative prin care se solicită avizarea sau autorizarea exerciţiului comercial şi care cuprind norme sancţionatoare, dar şi în contextul unor acte normative infralegale.
    16. În ceea ce priveşte principiul legalităţii, în componenta privind calitatea legii, în jurisprudenţa sa, Curtea a statuat cu privire la obligaţia legiuitorului de a edicta norme clare, precise şi previzibile (Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 14 martie 2016, paragrafele 39-42). Astfel, Curtea a subliniat că, în ipoteza infracţiunilor, legiuitorul trebuie să indice în mod clar şi neechivoc elementele constitutive ale acestora în chiar cuprinsul normei legale care circumscrie un anumit domeniu sau acestea trebuie să poată fi identificate cu uşurinţă, prin trimiterea la un alt act normativ cu care textul incriminator se află în conexiune, în vederea stabilirii existenţei/inexistenţei infracţiunii (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 363 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 6 iulie 2015, paragrafele 24 şi 25). Principiul este în egală măsură aplicabil şi în materie contravenţională. De asemenea, Curtea Constituţională a făcut referire la cerinţele de calitate a legii, garanţie a principiului legalităţii, reflectate în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care, prin Hotărârea din 25 ianuarie 2007, pronunţată în Cauza Sissanis împotriva României, paragraful 66, a reţinut că sintagma „prevăzută de lege“ impune ca măsura incriminată să aibă un temei în dreptul intern şi vizează, de asemenea, calitatea legii în cauză: aceasta trebuie să fie accesibilă justiţiabilului şi previzibilă în ceea ce priveşte efectele sale, neputându-se considera „lege“ decât o normă enunţată cu suficientă precizie pentru a permite cetăţeanului să îşi controleze conduita. Astfel, apelând, la nevoie, la consiliere de specialitate în materie, destinatarul normei trebuie să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, faţă de circumstanţele speţei, consecinţele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă (Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016, precitată, paragraful 42). Tot astfel, Curtea a reţinut că legea trebuie să definească în mod clar infracţiunile şi pedepsele aplicabile (pentru identitate de raţiune, şi contravenţiile), această cerinţă fiind îndeplinită atunci când un justiţiabil are posibilitatea de a cunoaşte, din însuşi textul normei juridice pertinente, la nevoie cu ajutorul interpretării acesteia de către instanţe şi în urma obţinerii unei asistenţe judiciare adecvate, care sunt actele şi omisiunile ce pot angaja răspunderea sa penală şi care este pedeapsa pe care o riscă în virtutea acestora (Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 8 iulie 2016, paragraful 45).
    17. Analizând criticile de neconstituţionalitate formulate, Curtea constată că Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000, în raport cu alte prevederi legale avute în vedere de autoarea excepţiei, este actul normativ principal în domeniul activităţilor din sectorul comercial şi al serviciilor de piaţă (cu referire la produsele alimentare, nealimentare şi la serviciile de piaţă prevăzute în anexa la ordonanţă) şi, în cuprinsul său, reglementează contravenţiile şi sancţiunile contravenţionale referitoare la comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă în materie. Astfel, cu privire la elementul material al contravenţiei stabilite de art. 73 pct. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000, Curtea reţine că acesta constă în desfăşurarea oricărui exerciţiu comercial cu încălcarea prevederilor art. 5 alin. (1) din acelaşi act normativ, care dispune faptul că orice exerciţiu comercial se desfăşoară numai de către comercianţi autorizaţi în condiţiile legii, iar nerespectarea acestor prevederi atrage răspunderea contravenţională sub aspectul săvârşirii contravenţiei prevăzute de art. 73 pct. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000.
    18. În acest context, Curtea observă că dispoziţiile art. 108 alin. (2) din Constituţie consacră noţiunea de organizare a executării legii, care are un sens mai larg decât cea privind aplicarea legii, şi anume prin hotărâri ale Guvernului pot fi dispuse măsuri organizatorice, financiare, instituţionale sau sancţionatoare în vederea stabilirii cadrului necesar pentru ducerea la îndeplinire a dispoziţiilor legii. Aşadar, legiuitorul nu mai stabileşte întotdeauna direct, prin lege, anumite aspecte ce necesită o expunere în detaliu, ci, chiar în sensul textului constituţional al art. 108, această competenţă revine autorităţii publice însărcinate cu organizarea executării legii (Decizia nr. 51 din 12 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 186 din 3 martie 2004). Or, dându-se eficienţă acestor prevederi constituţionale, a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 333/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 235 din 7 aprilie 2003, norme metodologice care, la punctul 1, statuează că, în conformitate cu prevederile ordonanţei, pe teritoriul României pot desfăşura unul sau mai multe exerciţii comerciale persoanele fizice şi juridice care îndeplinesc, printre altele, următoarele condiţii: sunt constituite şi înregistrate legal; au ca obiect de activitate principal sau secundar comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă; deţin autorizaţiile de funcţionare eliberate în conformitate cu reglementările legale în vigoare; au acordul primarului comunei, oraşului, municipiului sau sectorului municipiului Bucureşti pentru exercitarea activităţilor comerciale în zone publice în structuri de vânzare cu sediu fix sau ambulant, permanent sau, după caz, sezonier.
    19. Aşa fiind, Curtea reţine că tehnica de reglementare utilizată în cazul prevederilor legale criticate este în conformitate cu principiul legalităţii şi cu regulile instituite prin art. 3 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, potrivit căruia „actele normative prin care se stabilesc contravenţii vor cuprinde descrierea faptelor ce constituie contravenţii şi sancţiunea ce urmează să se aplice pentru fiecare dintre acestea“. Astfel, norma contravenţională cuprinde, în mod clar şi neechivoc, în cuprinsul său, descrierea faptelor ce constituie contravenţie [şi anume, desfăşurarea oricărui exerciţiu comercial cu încălcarea prevederilor art. 5 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000], precum şi sancţiunea aferentă (respectiv suspendarea activităţii comerciale până la data autorizării şi aplicarea unei amenzi în cuantumurile prevăzute de lege). Prin urmare, art. 73 pct. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000 conţine şi cerinţele prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, fiind redactat cu suficientă precizie pentru a permite destinatarului normelor să îşi controleze conduita şi să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecinţele care ar putea rezulta din săvârşirea unei anumite fapte. Altfel spus, ordonanţa defineşte în mod clar contravenţia în discuţie şi sancţiunea aplicabilă, aşa încât destinatarul său să cunoască din însuşi textul normei juridice aplicabile care sunt actele, faptele sau omisiunile ce pot angaja răspunderea sa contravenţională.
    20. Aplicând considerentele de principiu mai sus învederate cu privire la principiul legalităţii şi ţinând seama de argumentele prezentate referitor la contravenţii şi la tehnica de reglementare utilizată în cazul prevederilor legale criticate, Curtea constată că nu pot fi reţinute susţinerile autoarei excepţiei potrivit cărora normele supuse controlului de constituţionalitate nu ar îndeplini cerinţele de calitate a legii şi, prin urmare, o persoană ar putea fi sancţionată contravenţional în funcţie de aprecierea subiectivă şi arbitrară a celor ce aplică legea, întrucât elementul material al contravenţiei stabilite de art. 73 pct. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000 este clar şi neechivoc indicat de norma legală, astfel că, din perspectiva pretinsei încălcări a dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, excepţia de neconstituţionalitate urmează să fie respinsă ca neîntemeiată.
    21. Distinct de acestea, referitor la pretinsa aplicare în mod arbitrar a normelor criticate în ceea ce priveşte contravenţiile, deşi aceste chestiuni ţin de interpretarea şi aplicarea legii, Curtea reţine că există mecanisme de control al legalităţii aplicării sancţiunilor respective. Este de subliniat faptul că, potrivit art. 77 din Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile acestei ordonanţe se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, cu excepţia art. 28 şi a art. 29. Or, regimul juridic al contravenţiilor reprezentat de Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 conţine capitolul IV: Căile de atac, art. 31-36, prin care sunt prevăzute aspecte ce ţin de contestarea procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii, context în care instanţa competentă să soluţioneze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o şi pe celelalte persoane citate, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal, şi hotărăşte asupra sancţiunii.
    22. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Luv Team - S.R.L. din Constanţa în Dosarul nr. 35.105/212/2017 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 73 pct. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 25 noiembrie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Ioniţa Cochinţu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  DECIZIA nr. 656 din 25 noiembrie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
" 5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016