Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 655 din 25 noiembrie 2025  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (4)-(7) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 655 din 25 noiembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (4)-(7) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 396 din 12 mai 2026

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina │- preşedinte │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos │- judecător │
│Csaba-Ferenc │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dacian-Cosmin │- judecător │
│Dragoş │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (4)-(7) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de Robert Adrian Lupaşcu în Dosarul nr. 1.421/121/2020 al Tribunalului Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.845D/2021.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, având în vedere că autorul acesteia aduce critici textului dedus controlului de constituţionalitate din perspectiva dreptului la apărare, care este consacrat la nivel constituţional în sfera activităţilor judiciare, or, normele criticate vizează modalitatea de comunicare a unor acte administrative fiscale de către organele fiscale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Sentinţa civilă nr. 222 din 22 aprilie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 1.421/121/2020, Tribunalul Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (4)-(7) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de Robert Adrian Lupaşcu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate împotriva unor acte administrativ-fiscale prin care s-a stabilit angajarea răspunderii solidare şi care au fost comunicate potrivit dispoziţiilor Legii nr. 207/2015.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate, prin modalitatea de comunicare a actelor administrative fiscale pe care o reglementează, au un caracter discriminatoriu şi dau posibilitatea organelor fiscale să manifeste o atitudine abuzivă şi să încalce dreptul la apărare prevăzut la art. 24 din Constituţie. În contextul dat, acest drept constituţional este încălcat prin prisma dreptului contribuabililor prevăzut de art. 9 din Codul de procedură fiscală, în virtutea căruia organul fiscal este obligat să îi asigure contribuabilului/plătitorului posibilitatea de a-şi exprima punctul de vedere cu privire la faptele şi împrejurările relevante în luarea deciziei. Astfel, când este vorba despre comunicarea unor acte administrative fiscale de atragere a răspunderii solidare în situaţia existenţei unui anumit debit al unei societăţi, organele fiscale au posibilitatea să realizeze procedura de cercetare şi de angajare a răspunderii fără a avea punctul de vedere al persoanei în cauză (şi fără ca acestea să fie obligate să repete corespondenţa prin poştă), respectiv punctul de vedere al debitorului, dacă acesta nu a putut lua act, din motive obiective (spre exemplu, se află la anumite tratamente medicale), de comunicările respective efectuate potrivit procedurii stabilite prin art. 47 alin. (4)-(7) din Legea nr. 207/2015, pentru a putea da curs invitaţiei la cercetarea administrativă.
    6. Tribunalul Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, având în vedere jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional în materie, spre exemplu, Decizia nr. 885 din 15 decembrie 2020.
    7. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 47 alin. (4)-(7) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015, care au următorul cuprins:
    "(4) În cazul în care comunicarea potrivit alin. (3) nu a fost posibilă, aceasta se realizează prin publicitate potrivit alin. (5)-(7).
(5) Comunicarea prin publicitate se efectuează prin afişarea unui anunţ în care se menţionează că a fost emis actul administrativ fiscal pe numele contribuabilului/plătitorului, după cum urmează:
    a) în cazul actelor administrative fiscale emise de organul fiscal central prin afişarea anunţului, concomitent, la sediul organului fiscal emitent şi pe pagina de internet a A.N.A.F.;
    b) în cazul actelor administrative fiscale emise de organul fiscal local prin afişarea anunţului, concomitent, la sediul organului fiscal emitent şi pe pagina de internet a autorităţii administraţiei publice locale respective.
(6) Anunţul prevăzut la alin. (5) se menţine afişat cel puţin 60 de zile de la data publicării acestuia şi conţine următoarele elemente:
    a) numele şi prenumele sau denumirea contribuabilului/ plătitorului;
    b) domiciliul fiscal al contribuabilului/plătitorului;
    c) denumirea, numărul şi data emiterii actului administrativ fiscal.
(7) În cazul în care actul administrativ fiscal se comunică prin publicitate, acesta se consideră comunicat în termen de 15 zile de la data afişării anunţului."

    11. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 24 - Dreptul la apărare.
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, în raport cu critici şi prevederi constituţionale similare, prilej cu care, spre exemplu, prin Decizia nr. 861 din 17 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 29 mai 2020, paragrafele 26-28, instanţa de contencios constituţional a reţinut că, potrivit art. 1 pct. 1 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, actul administrativ fiscal reprezintă actul emis de organul fiscal în exercitarea atribuţiilor de administrare a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale, pentru stabilirea unei situaţii individuale şi în scopul de a produce efecte juridice faţă de cel căruia îi este adresat. Actul administrativ fiscal este acea formă juridică principală a activităţii organelor administraţiei publice care constă într-o manifestare unilaterală şi expresă de voinţă de a da naştere, a modifica şi a stinge drepturi şi obligaţii, în realizarea puterii publice, sub controlul principal de legalitate al instanţelor judecătoreşti. Această manifestare unilaterală de voinţă, chiar dacă apare în contextul realizării puterii publice, presupune asigurarea unui echilibru ce implică respectarea intereselor private legitime, a drepturilor conferite de lege destinatarului actului administrativ fiscal, precum şi asigurarea condiţiilor necesare exercitării de către instanţele judecătoreşti a controlului de legalitate a actului administrativ. În acest context, natura unilaterală a actului administrativ fiscal are ca rezultantă reglementarea condiţiilor de emitere, comunicare, precum şi a modalităţilor de asigurare a opozabilităţii acestuia.
    13. Astfel, comunicarea actului administrativ fiscal către destinatarul său (contribuabilul/plătitorul căruia îi este destinat) reprezintă o garanţie importantă împotriva arbitrarului şi, totodată, cea mai eficientă modalitate de aducere la cunoştinţă a conţinutului raportului juridic fiscal care ia naştere ca urmare a emiterii acestui act. Comunicarea actului administrativ fiscal are importanţă şi cu privire la efectele juridice produse de acesta, actul administrativ fiscal producând efecte juridice faţă de destinatarul său doar din momentul în care îi este comunicat acestuia în mod legal. Prin urmare, comunicarea actului administrativ fiscal reprezintă o condiţie preliminară pentru opozabilitate, respectiv pentru a determina data de la care actul administrativ fiscal poate produce efecte pentru contribuabil. Aşa cum este şi firesc, regula o constituie comunicarea actului administrativ fiscal către contribuabilul/ plătitorul căruia îi este destinat. În acest fel se asigură cunoaşterea nemijlocită de către partea din raportul juridic fiscal a conţinutului raportului juridic născut ca urmare a emiterii actului administrativ fiscal. În acest sens sunt şi dispoziţiile art. 48 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, care prevăd că actul administrativ fiscal produce efecte din momentul în care este comunicat contribuabilului/plătitorului sau la o dată ulterioară menţionată în actul administrativ comunicat, potrivit legii. Actul administrativ fiscal care nu a fost comunicat potrivit art. 47 din actul normativ precitat nu este opozabil contribuabilului/ plătitorului şi nu produce niciun efect juridic.
    14. În ceea ce priveşte modalităţile de efectuare a comunicării actului administrativ fiscal, acestea sunt reglementate în cuprinsul art. 47 din Legea nr. 207/2015, în funcţie de contextul legislativ dat, însă ele nu sunt alternative, organul fiscal neavând posibilitatea să aleagă modalitatea de comunicare care i se pare mai convenabilă, ci trebuie urmată, gradual, o ierarhie a modalităţilor de comunicare (a se vedea Decizia nr. 885 din 15 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 1 aprilie 2021, paragraful 14, şi Decizia nr. 861 din 17 decembrie 2019, precitată, paragrafele 31-34).
    15. Astfel cum Curtea a arătat mai sus, actul administrativ fiscal care nu a fost comunicat potrivit art. 47 din Legea nr. 207/2015 nu este opozabil contribuabilului/plătitorului şi nu produce niciun efect juridic. Constatarea folosirii abuzive a acestui mod de comunicare a actelor administrative şi verificarea condiţiilor în care acestea au fost comunicate şi în care contribuabilul a luat cunoştinţă de existenţa lor reprezintă apanajul exclusiv al instanţelor judecătoreşti, aspect ce ţine de aplicarea şi interpretarea legii, instanţa judecătorească având competenţa să stabilească dacă comunicarea prin publicitate a actului administrativ fiscal a fost efectuată cu respectarea prevederilor legale în materie. Numai instanţa de judecată este cea competentă să stabilească dacă comunicarea prin publicitatea actului administrativ fiscal a fost efectuată în condiţiile Codului de procedură fiscală (Decizia nr. 885 din 15 decembrie 2020, precitată, paragraful 16, Decizia nr. 861 din 17 decembrie 2019, precitată, paragraful 37, şi Decizia nr. 443 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 28 din 14 ianuarie 2014). Prin urmare, în ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 din Legea nr. 207/2015, Curtea a constatat că nu poate fi reţinută încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 24 privind dreptul la apărare, astfel cum acesta este consacrat de Legea fundamentală, întrucât, în situaţia nerespectării de către organele fiscale a ordinii modalităţilor de comunicare a actelor administrative fiscale, procedând direct la comunicarea prin publicitate a actului administrativ fiscal, persoana interesată are posibilitatea de a se adresa instanţelor judecătoreşti, context în care poate combate procedura respectivă şi îşi poate face apărările pe care le consideră necesare, potrivit legii (a se vedea Decizia nr. 861 din 17 decembrie 2019, precitată, paragraful 38).
    16. Având în vedere considerentele mai sus expuse şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, care este aplicabilă mutatis mutandis, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (4)-(7) din Legea nr. 207/2015 urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.
    17. În ceea ce priveşte celelalte chestiuni învederate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate referitoare la faptul că, în speţă, nu s-ar fi respectat dispoziţiile Codului de procedură fiscală referitoare la dreptul contribuabilului de a fi ascultat, în virtutea cărora organul fiscal este obligat să îi asigure contribuabilului/plătitorului posibilitatea de a-şi exprima punctul de vedere cu privire la faptele şi împrejurările relevante în luarea deciziei, prevederi care se circumscriu principiilor generale de conduită în administrarea creanţelor fiscale, Curtea învederează că acestea sunt aspecte ce ţin de interpretarea şi aplicarea Codului de procedură fiscală şi care intră în competenţa de soluţionare a instanţelor judecătoreşti de drept comun, neintrând în sfera contenciosului constituţional.
    18. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Robert Adrian Lupaşcu în Dosarul nr. 1.421/121/2020 al Tribunalului Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 47 alin. (4)-(7) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 25 noiembrie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Ioniţa Cochinţu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

 5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016