Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 654 din 25 noiembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 654 din 25 noiembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 302 din 16 aprilie 2026

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dacian-Cosmin      │- judecător       │
│Dragoş             │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu    │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, excepţie ridicată de Societatea Alconex Metrology & Services - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 84/43/2021 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.626D/2021.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate menţionând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, spre exemplu, Decizia nr. 69 din 25 februarie 2025.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 27 aprilie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 84/43/2021, Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, excepţie ridicată de Societatea Alconex Metrology & Services - S.R.L. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei plângeri formulate, în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 101/2016, împotriva unei decizii a Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale, în situaţia în care contestaţia cu privire la procedurile de atribuire a contractelor formulată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, deşi depusă în termenul procedural la acest organism, este respinsă ca tardiv formulată pentru întârzierea comunicării sale către autoritatea contractantă, deşi acesteia din urmă nu i s-a cauzat nicio vătămare. Or, în absenţa vătămării autorităţii contractante şi în ipoteza în care Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor se încadrează în termenul de soluţionare prevăzut de art. 24 din Legea nr. 101/2016, iar prin întârzierea comunicării contestaţiei către autoritatea contractantă nu se aduce atingere celerităţii procedurii prevăzute de Legea nr. 101/2016, normele cuprinse în art. 16 din aceeaşi lege conduc la o situaţie în care sunt limitate accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare.
    6. De asemenea, măsura prevăzută de art. 16 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 este discriminatorie, întrucât persoanei care se află în situaţia antereferită i se respinge demersul procesual ca fiind tardiv formulat, fără a avea posibilitatea reală de a i se face dreptate în respectiva cauză, iar autorităţii contractante, dacă nu comunică punctul său de vedere în termenul prevăzut de art. 18 din aceeaşi lege, i se aplică doar o sancţiune similară cu cea existentă în procedura civilă, respectiv decăderea din dreptul de a propune probe şi de a invoca excepţii, în afara celor de ordine publică. Or, pentru respectarea principiului în virtutea căruia cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, cele două situaţii ar trebui să fie similare sau ar trebui ca lipsa punctului de vedere al autorităţii contractante să echivaleze cu recunoaşterea pretenţiilor contestatorului, în sensul admiterii contestaţiei astfel cum a fost formulată. Având în vedere cele de mai sus prezentate, se apreciază că nu sunt respectate criteriile privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
    7. Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât instituirea obligaţiei de a comunica contestaţia în termenul prevăzut de lege pentru formularea acesteia şi autorităţii contractante nu este contrară prevederilor constituţionale menţionate în susţinerea excepţiei. Această cerinţă a fost edictată ca autoritatea contractantă să cunoască cu maximă celeritate dacă se contestă rezultatele procedurii de atribuire a contractelor pentru a putea adopta o conduită care să asigure garanţia respectării legii, mai ales că interesul public cere ca procedurile de achiziţie publică să se desfăşoare cu celeritate şi să respecte exigenţele ce decurg din prevederile constituţionale. De altfel, măsurile instituite de Legea nr. 101/2016 sunt justificate prin chiar scopul întregului ansamblu legislativ în materia achiziţiilor publice, respectiv asigurarea cadrului legal necesar pentru administrarea de bunuri şi servicii în condiţii de eficienţă economică şi socială, cerinţa legală fiind proporţională cu situaţia care a determinat-o, şi nu aduce atingere existenţei drepturilor constituţionale invocate, iar condiţionarea legală în discuţie este aplicabilă tuturor participanţilor la procedura de achiziţie care înţeleg să se adreseze Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, aplicându-se fără discriminare.
    8. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016, care au următorul cuprins: „(1) Sub sancţiunea respingerii contestaţiei ca tardivă, aceasta se înaintează atât Consiliului, cât şi autorităţii contractante, nu mai târziu de expirarea termenului legal de contestare.“
    12. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1) şi (3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 alin. (1) privind garantarea dreptului la apărare şi ale art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 fac parte din capitolul III: Contestaţia formulată pe cale administrativ-jurisdicţională, secţiunea 3: Soluţionarea contestaţiei, şi reglementează o obligaţie pentru persoana care se consideră vătămată de un act al autorităţii contractante şi care sesizează Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, în termenul prevăzut de lege, în vederea anulării actului autorităţii contractante, obligării acesteia la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, precum şi pentru recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, obligaţie ce constă în înaintarea contestaţiei atât Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, cât şi autorităţii contractante, nu mai târziu de expirarea termenului legal de contestare, neîndeplinirea acestei cerinţe conducând la sancţiunea respingerii contestaţiei ca tardivă.
    14. Faţă de acest context legislativ, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate apreciază că textul criticat este discriminatoriu, limitează sau, după caz, restrânge accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare, în condiţiile în care contestaţia formulată este depusă în termenul legal la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor şi, cu toate acestea, este respinsă ca tardiv formulată pentru întârzierea comunicării sale către autoritatea contractantă, deşi acesteia din urmă nu i s-a cauzat nicio vătămare, întârziere care nu aduce atingere nici celerităţii procedurii prevăzute de Legea nr. 101/2016, în timp ce autorităţii contractante, dacă nu comunică punctul său de vedere în termenul prevăzut de lege, i se aplică doar sancţiunea decăderii din dreptul de a propune probe şi de a invoca excepţii, în afara celor de ordine publică.
    15. Curtea observă că dispoziţiile legale criticate au mai format obiectul controlului de constituţionalitate, în raport cu critici şi prevederi constituţionale similare, concretizat prin Decizia nr. 69 din 25 februarie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 665 din 16 iulie 2025, şi Decizia nr. 533 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1195 din 8 decembrie 2020, prin care a fost respinsă excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
    16. Cu privire la accesul liber la justiţie consacrat de Legea fundamentală, Curtea a reţinut că acesta implică între altele adoptarea de către legiuitor a unor reguli de procedură clare, în care să se stipuleze cu precizie condiţiile şi termenele în care justiţiabilii îşi pot exercita drepturile lor procesuale, inclusiv cele referitoare la căile de atac împotriva hotărârilor pronunţate de instanţele de judecată (Decizia Curţii Constituţionale nr. 189 din 2 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 5 aprilie 2006), astfel încât să fie reglementată respectarea pentru toate părţile a garanţiilor care caracterizează dreptul la un proces echitabil, inclusiv cu privire la posibilitatea de a fi contestate deciziile adoptate în procedura administrativjurisdicţională, astfel cum a reţinut Curtea Constituţională cu privire la constituţionalitatea acestor proceduri administrativ-jurisdicţionale, condiţionată de posibilitatea supunerii controlului judecătoresc.
    17. Aplicând aceste considerente la normele deduse controlului de constituţionalitate, prin Decizia nr. 533 din 2 iulie 2020, precitată, paragraful 20 şi următoarele, Curtea a constatat că, din această perspectivă, în materia achiziţiilor publice nu este îngrădit accesul liber la justiţie. Dimpotrivă, sunt prevăzute căi/posibilităţi alternative de contestare a întregii proceduri atât pe cale judiciară direct în faţa instanţei judecătoreşti, cât şi pe cale administrativ-jurisdicţională. Or, prevederile art. 16 din Legea nr. 101/2016 reglementează o condiţie de admisibilitate a unei acţiuni formulate pe cale administrativ-jurisdicţională, respectiv se stabileşte faptul că, sub sancţiunea respingerii contestaţiei ca tardivă, aceasta se înaintează atât Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, cât şi autorităţii contractante, dar nu mai târziu de expirarea termenului legal de contestare. În acest context, Curtea a observat că se preconstituie chiar accesul la instanţele judecătoreşti, respectiv calea de atac împotriva actului administrativ-jurisdicţional - decizia Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor.
    18. De asemenea, Curtea a reiterat faptul că accesul la justiţie nu este un drept absolut, putând fi limitat prin anumite condiţii de formă şi de fond impuse de legiuitor, prin raportare la dispoziţiile art. 21 din Constituţie. Stabilirea unor condiţionări pentru introducerea acţiunilor în justiţie nu constituie, în sine, o încălcare a accesului liber la justiţie, el presupunând accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte justiţia, fiind de competenţa exclusivă a legiuitorului să instituie regulile de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti, soluţie ce rezultă din dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Constituţie (Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Aceste condiţionări nu pot fi însă acceptate dacă afectează dreptul fundamental în chiar substanţa sa. Prin urmare, limitările aduse dreptului fundamental sunt admisibile doar în măsura în care vizează un scop legitim şi există un raport de proporţionalitate între mijloacele folosite de legiuitor şi scopul urmărit de acesta (Decizia Curţii Constituţionale nr. 176 din 24 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 356 din 27 aprilie 2005), legiuitorul fiind ţinut să aducă anumite limitări orientându-se după principiul est modus in rebus, respectiv să fie preocupat ca exigenţele instituite să fie îndeajuns de rezonabile încât să nu pună sub semnul întrebării însăşi existenţa dreptului (Decizia nr. 39 din 29 ianuarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 217 din 12 martie 2004; Decizia nr. 40 din 29 ianuarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 229 din 16 martie 2004).
    19. Or, aplicând considerentele de principiu în privinţa stabilirii anumitor condiţii de formă şi de fond impuse de legiuitor, prin raportare la dispoziţiile art. 21 din Constituţie, instanţa de contencios constituţional a învederat că nu se poate reţine că legiuitorul a afectat dreptul de acces liber la justiţie prin faptul că a instituit cerinţa comunicării contestaţiei şi autorităţii contractante, care trebuie realizată până la expirarea termenului legal de contestare, atunci când persoana interesată să promoveze o acţiune urmează calea contestaţiei în faţa Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, mai ales că este vorba despre o procedură administrativ-jurisdicţională facultativă, opţională şi alternativă (a se vedea Decizia nr. 533 din 2 iulie 2020, precitată, paragraful 22).
    20. Totodată, prin Decizia nr. 69 din 25 februarie 2025, precitată, paragrafele 18 şi 19, Curtea a remarcat faptul că legea creează şi o interconexiune a procedurilor referitoare la căile alternative de atac, pentru a nu exista o suprapunere sau sincope, astfel că, în virtutea art. 4 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, autoritatea contractantă care a luat cunoştinţă despre depunerea de către persoane diferite a unor contestaţii împotriva aceluiaşi act al autorităţii contractante, atât în faţa Consiliului Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor, cât şi în faţa instanţei, are obligaţia să informeze Consiliul şi instanţa în acest sens, transmiţând totodată copii de pe contestaţiile formulate, iar în virtutea art. 16 alin. (2), în termen de o zi lucrătoare de la primirea contestaţiei, autoritatea contractantă are obligaţia să o publice în sistemul electronic de achiziţii publice (în cazul procedurilor a căror iniţiere nu se realizează prin publicare în sistemul electronic de achiziţii publice, se comunică, în termen de o zi lucrătoare de la adoptare, atât persoanei care a notificat autoritatea contractantă, cât şi celorlalţi operatori economici implicaţi în procedura de atribuire, comunicări ce se realizează prin orice mijloc de comunicare prevăzut de legislaţia privind achiziţiile publice, legislaţia privind achiziţiile sectoriale sau legislaţia privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, după caz). Toate aceste aspecte concură la realizarea cu transparenţă a procedurilor, desfăşurarea cu celeritate a proceselor în materia achiziţiilor publice, în scopul evitării tergiversării şi pentru realizarea scopului pentru care a fost adoptat cadrul legislativ respectiv, totodată, avându-se în vedere antrenarea şi responsabilizarea tuturor celor care au un interes în finalitatea procedurilor de achiziţie publică, cu precădere a participanţilor la procedură - autoritatea contractantă, operatorii economici interesaţi să participe la procedura de atribuire, respectiv, după caz, operatorii economici participanţi la procedura de atribuire.
    21. Mai mult, în această etapă, prin aceste cerinţe şi condiţionări, autoritatea contractantă are tot interesul să cunoască cu maximă celeritate dacă se contestă rezultatele procedurii de atribuire a contractelor, pentru a putea adopta o conduită care să asigure garanţia respectării legii şi să cunoască, în concret, căile de atac utilizate de autoritatea contractantă, respectiv dacă a ales contestarea pe cale judiciară sau s-a adresat Consiliului Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor, pentru a se evita folosirea concomitentă a acestora, întrucât legea permite numai folosirea alternativă (în acest sens, a se vedea şi Decizia nr. 701 din 27 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 26 ianuarie 2015, paragraful 28, şi Decizia nr. 533 din 2 iulie 2020, precitată, paragraful 23). De asemenea, interesul public cere ca aceste proceduri să se desfăşoare cu celeritate şi să respecte exigenţele care decurg din prevederile constituţionale. De altfel, măsurile instituite prin Legea nr. 101/2016 sunt justificate prin chiar scopul întregului ansamblu legislativ în materia achiziţiilor publice, respectiv asigurarea cadrului legal necesar pentru a realiza achiziţionarea de bunuri, servicii şi lucrări în condiţii de eficienţă economică şi socială [art. 2 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 390 din 23 mai 2016], precum şi asigurarea la nivel naţional a unor mecanisme şi proceduri efective, rapide şi eficiente de sesizare şi remediere a neregulilor, care să garanteze respectarea dispoziţiilor legale privind atribuirea contractelor [art. 1 alin. (3) din Legea nr. 101/2016], avându-se în vedere că finalitatea acestor proceduri de achiziţie este strâns legată şi de anualitatea şi execuţia bugetară, de alocarea unor fonduri atât din bugetul naţional, cât şi din fondurile Uniunii Europene, mai ales că eventualele încălcări ale termenelor stabilite prin contractele de finanţare produc consecinţe ce pot fi asimilate neregulilor şi pot fi sancţionate de autorităţile competente prin rezilierea contractelor de finanţare, aplicarea unor corecţii financiare sau chiar suspendarea sau respingerea parţială sau totală la plată a cererilor pentru asemenea fonduri, fie că este vorba despre operaţiuni anuale sau despre operaţiuni multianuale. Prin urmare, trebuie avut în vedere şi interesul naţional, nu numai cel particular (a se vedea Decizia nr. 190 din 18 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 754 din 3 august 2021, paragraful 36).
    22. Având în vedere că persoana care contestă trebuie să manifeste o minimă diligenţă, Curtea a reţinut că respingerea ca tardivă a contestaţiei formulate fără respectarea condiţiilor legale nu apare ca fiind disproporţionată faţă de scopul urmărit, respectiv protejarea şi realizarea interesului public, astfel încât norma nu încalcă dispoziţiile art. 21 din Constituţie (a se vedea Decizia nr. 701 din 27 noiembrie 2014, precitată, paragraful 29).
    23. Cu privire la dreptul la un proces echitabil, pretins a fi încălcat prin normele criticate, Curtea observă că prin Decizia nr. 480 din 18 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 12 august 2015, paragraful 16, Curtea a reţinut că acesta presupune respectarea unor principii fundamentale, precum contradictorialitatea, dreptul de apărare, egalitatea procesuală, cu toate consecinţele ce decurg din aceasta. Astfel, la art. 15 din Legea nr. 101/2016 se prevede în mod expres faptul că procedura de soluţionare a contestaţiilor se desfăşoară cu respectarea principiilor legalităţii, celerităţii, contradictorialităţii, asigurării dreptului la apărare, imparţialităţii şi independenţei activităţii administrativ-jurisdicţionale. Or, în contextul dat, din ansamblul legislativ ce reglementează în materia achiziţiilor publice rezultă că toate aceste principii sunt respectate prin crearea unui cadru procesual adecvat, părţile interesate beneficiind de garanţiile unui proces echitabil, în toate componentele sale, efectuând minime diligenţe pentru respectarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Prin urmare, nu se poate reţine nici afectarea dispoziţiilor art. 21 alin. (3) şi ale art. 24 din Constituţie.
    24. Ţinând seama de considerentele mai sus enunţate, pentru identitate de raţiune, Curtea nu poate reţine nici încălcarea dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, având în vedere rolul autorităţii contractante în procedura de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, din perspectiva asigurării tuturor garanţiilor pentru respectarea legii şi a interesului naţional. De altfel, principiul egalităţii în drepturi prevăzut de Constituţie pentru cetăţeni nu poate ca, prin extensie, să primească semnificaţia unei egalităţi între cetăţeni şi autorităţile publice (Decizia nr. 839 din 17 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 221 din 4 martie 2021, paragraful 14).
    25. Faţă de cele prezentate, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, în raport cu art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (1) şi (3) şi art. 24 alin. (1) din Constituţie, urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.
    26. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 53 din Legea fundamentală, menţionate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observă că acestea nu au incidenţă în cauză, nefiind aplicabilă ipoteza prevăzută de normele constituţionale invocate, deoarece dispoziţiile criticate nu reglementează cu privire la restrângerea exerciţiului vreunui drept sau al vreunei libertăţi fundamentale în sensul prevăzut de textul constituţional (Decizia nr. 267 din 4 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 25 august 2020, paragraful 26).
    27. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Alconex Metrology & Services - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 84/43/2021 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 25 noiembrie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Ioniţa Cochinţu

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 654 din 25 noiembrie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"