Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 651 din 25 noiembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 alin. (4) şi (10) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 651 din 25 noiembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 alin. (4) şi (10) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 280 din 7 aprilie 2026
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dacian-Cosmin      │- judecător       │
│Dragoş             │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu    │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 alin. (4) şi (10) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, excepţie ridicată de Mariana Sârbu în Dosarul nr. 654/1.371/2017/a1 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.319D/2021.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, menţionând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 10 martie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 654/1.371/2017/a1, Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 alin. (4) şi (10) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, excepţie ridicată de Mariana Sârbu într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului formulat în contextul unui litigiu întemeiat pe dispoziţiile Legii nr. 85/2014.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile criticate stabilesc modalităţile de comunicare a actelor de procedură în materia insolvenţei şi, în anumite situaţii, prin excepţie de la normele de drept comun reprezentate de Codul de procedură civilă, modalitatea de publicare a actelor de procedură sau, după caz, a hotărârilor judecătoreşti în Buletinul procedurilor de insolvenţă înlocuieşte citarea, convocarea şi notificarea actelor de procedură efectuate individual faţă de participanţii la proces, care ar trebui realizate potrivit dreptului comun, fiind prezumate a fi îndeplinite la data publicării. Însă legiuitorul nu a avut în vedere mai mulţi factori care ar putea impieta asupra dreptului privind accesul liber la justiţie şi dreptului la apărare, cum ar fi calitatea părţilor - persoane fizice sau persoane juridice -, numărul acestora, calitatea avută în proces sau modalitatea în care acestea au fost antrenate în litigiu, astfel cum este situaţia din speţă, în care un profesionist - lichidator judiciar - a solicitat angajarea răspunderii asupra unei persoane fizice care nu are la dispoziţie mijloacele pe care le are lichidatorul judiciar, spre exemplu, informaţii, resurse financiare, acces la Buletinul procedurilor de insolvenţă etc. Astfel, există o serie de necunoscute care vatămă grav accesul liber la justiţie şi dreptul la apărare al justiţiabilului, respectiv: acesta nu cunoaşte când s-a pronunţat hotărârea, mai ales dacă se amână pronunţarea de mai multe ori, informarea putându-se realiza cel mult de pe pagina de internet a instanţei; după pronunţarea hotărârii, nu cunoaşte data la care aceasta se va redacta; ar trebui să aibă un abonament la Buletinul procedurilor de insolvenţă şi să urmărească, zi de zi, fiecare număr al acestui buletin până la apariţia hotărârii care îl interesează; este posibil ca într-o zi să fie publicate mai multe astfel de buletine, cu diferite chestiuni litigioase şi de la instanţe din toată ţara, context în care identificarea persoanei ce este notificată prin publicaţia respectivă se realizează cu dificultate, împrejurare care îi poate afecta drepturile şi interesele legitime. Or, legiuitorul trebuia să prevadă o procedură specială de informare a justiţiabilului cu privire la aceste chestiuni, spre exemplu, să existe informarea acestuia sub semnătură sau să se facă menţiunea expresă în dispozitivul hotărârii judecătoreşti că procedura de comunicare derogă de la dreptul comun, astfel încât justiţiabilul să îşi ia toate măsurile de precauţie pentru a face demersurile de intrare în posesia hotărârii judecătoreşti, în vederea exercitării eventualelor căi de atac. Raportat la situaţia din cauză, judecătorul primei instanţe a indicat în dispozitivul hotărârii „cu drept de apel în termen de 7 zile de la comunicare“, fără a indica unde anume se comunică hotărârea, deşi alţi magistraţi, în alte situaţii similare, indică faptul că această comunicare a hotărârii are loc prin intermediul Buletinului procedurilor de insolvenţă, astfel că lipsa de claritate şi previzibilitate este evidentă. Prin urmare, textele legale atacate sunt neconstituţionale şi în măsura în care nu obligă judecătorul sindic să informeze în mod expres justiţiabilul cu privire la procedura de comunicare a actelor de procedură care îi pot vătăma grav interesele legitime.
    6. Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât: accesul liber la justiţie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care justiţia se înfăptuieşte, însă legiuitorului îi revine competenţa exclusivă de a institui regulile de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti; Constituţia nu interzice stabilirea prin lege a anumitor condiţii sau reguli de procedură în privinţa exercitării drepturilor procesuale; comunicarea actelor de procedură în maniera stabilită de Legea nr. 85/2014 este justificată de specificul procedurii de insolvenţă, de participarea unui număr mare de părţi şi de întocmirea actelor de procedură diverse; comunicarea hotărârilor judecătoreşti prin Buletinul procedurilor de insolvenţă are ca scop asigurarea soluţionării cu celeritate a cauzelor, în contextul în care procedura are un caracter colectiv; legiuitorul a stabilit reguli care permit persoanei împotriva căreia s-a introdus o acţiune să ia cunoştinţă de angrenarea sa în cadrul dosarului de insolvenţă, în virtutea art. 42 alin. (4) din Legea nr. 85/2014, aceasta putând să ia cunoştinţă în mod real şi efectiv de procedura judiciară, inclusiv din perspectiva condiţiilor de formulare a căii de atac; comunicarea hotărârii strict prin publicare în Buletinul procedurilor de insolvenţă nu poate reprezenta o îngrădire a accesului la justiţie, exercitarea dreptului la apărare este garantată, iar cel atras în proces are posibilitatea de a solicita, în temeiul dispoziţiilor Codului de procedură civilă, sub forma cheltuielilor de judecată, acele sume care au fost achitate în vederea consultării acestei publicaţii; reglementarea condiţiilor speciale de exercitare a acestuia are ca scop asigurarea unui climat de ordine, normele legale incriminate fiind clare şi previzibile.
    7. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 42 alin. (4) şi (10) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, care au următorul cuprins:
    "(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), prima citare şi comunicare a actelor de procedură către persoanele împotriva cărora se introduce o acţiune, în temeiul dispoziţiilor prezentei legi, ulterior deschiderii procedurii insolvenţei, se vor realiza potrivit prevederilor Codului de procedură civilă şi prin BPI. Instanţele judecătoreşti vor transmite actele de procedură în cauză, din oficiu, pentru publicare în BPI [...].
(10) Publicarea actelor de procedură sau, după caz, a hotărârilor judecătoreşti în BPI înlocuieşte, de la data publicării acestora, citarea, convocarea şi notificarea actelor de procedură efectuate individual faţă de participanţii la proces, acestea fiind prezumate a fi îndeplinite la data publicării."

    11. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (1) şi (2) privind accesul liber la justiţie şi ale art. 24 alin. (1) privind garantarea dreptului la apărare. De asemenea, având în vedere conţinutul motivării excepţiei de neconstituţionalitate, precum şi Decizia nr. 1313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea reţine şi dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (5) în componenta privind calitatea legii.
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile art. 42 alin. (4) şi (10) din Legea nr. 85/2014 fac parte din titlul II: Procedura insolvenţei, capitolul I: Dispoziţii comune, secţiunea a 2-a: Organele care aplică procedura. Participanţii la procedură şi stabilesc modalitatea de citare şi de comunicare a actelor de procedură către persoanele împotriva cărora se introduce o acţiune în temeiul dispoziţiilor acestei legi, atât în ceea ce priveşte prima citare şi comunicare, cât şi ulterior deschiderii procedurii insolvenţei.
    13. Faţă de acest context legislativ, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate apreciază că dispoziţiile criticate sunt contrare dreptului la apărare şi accesului liber la justiţie, întrucât nu îndeplinesc criteriile de calitate a legii, nefiind suficient de dezvoltate, astfel încât procedura de utilizare a căilor de atac să fie la îndemâna tuturor justiţiabililor, indiferent de calitatea pe care o au în procedura insolvenţei, în condiţiile în care, în contextul dat, prima instanţă de judecată a menţionat în dispozitivul hotărârii că împotriva acesteia se poate formula apel în termen de 7 zile de la comunicare, fără a preciza unde anume se comunică hotărârea.
    14. Curtea observă că problematica dedusă controlului de constituţionalitate a mai fost supusă analizei instanţei constituţionale, în raport cu critici şi prevederi constituţionale similare, prin care a fost respinsă excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Astfel, spre exemplu, prin Decizia nr. 567 din 31 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 6 februarie 2024, paragrafele 13-17, Curtea a arătat că dispoziţiile art. 42 alin. (1) teza întâi şi ale art. 42 alin. (10) din Legea nr. 85/2014 trebuie analizate în strânsă legătură şi cu cele ale art. 42 alin. (3) şi (4) din aceeaşi lege. Potrivit acestora, comunicarea actelor de procedură anterioare deschiderii procedurii şi notificarea deschiderii procedurii, precum şi prima citare şi comunicarea actelor de procedură către persoanele împotriva cărora se introduce o acţiune se efectuează conform Codului de procedură civilă, aşadar, potrivit regulii general aplicabile în procesele civile. După deschiderea procedurii, publicarea actelor de procedură în Buletinul procedurilor de insolvenţă înlocuieşte, de la data publicării acestora, citarea, convocarea şi notificarea actelor de procedură efectuate individual faţă de participanţii la proces. Mai mult, legea prevede că în cazul persoanelor împotriva cărora se introduce o acţiune după deschiderea procedurii insolvenţei, pe lângă citarea şi comunicarea actelor de procedură prin Buletinul procedurilor de insolvenţă, se vor efectua şi formalităţile de citare/comunicare prevăzute de dreptul comun în materie (Decizia nr. 782 din 4 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 25 februarie 2021, paragraful 17). Totodată, în ceea ce priveşte utilizarea căilor de atac, art. 43 din Legea nr. 85/2014 prevede că instanţa de apel pentru hotărârile pronunţate de judecătorul-sindic este curtea de apel, iar termenul de apel este de 7 zile de la comunicarea hotărârii realizată prin publicare în Buletinul procedurilor de insolvenţă, dacă prin lege nu se prevede altfel.
    15. Astfel, dispoziţiile Legii nr. 85/2014 disting în ceea ce priveşte procedura de citare, în funcţie de etapa în care se află procedura insolvenţei, fiind prevăzut în mod concret cum şi unde se realizează comunicarea hotărârii ce poate fi supusă căilor de atac, iar prin Decizia nr. 567 din 31 octombrie 2023, precitată, paragraful 17, Curtea a reţinut că acestea sunt în acord cu criteriile de calitate a legii, subiecţii de drept vizaţi putându-şi adapta conduita în funcţie de ipoteza normei juridice aplicabile, nefiind reţinută pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, soluţie valabilă şi în prezenta cauză.
    16. De asemenea, Curtea a învederat că Legea nr. 85/2014 instituie măsuri deosebite pentru ca părţile implicate în procedura insolvenţei, respectiv debitorii şi creditorii, să se bucure de o informare corectă în ceea ce priveşte situaţia lor juridică, inclusiv prin notificarea potrivit regulilor de drept comun, astfel încât, ulterior deschiderii procedurii, acestora să li se respecte dreptul la un proces echitabil, inclusiv dreptul la apărare. Faptul că, ulterior deschiderii procedurii insolvenţei, cu excepţia primei comunicări a actelor de procedură către persoanele împotriva cărora se promovează o acţiune în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 85/2014, persoanele notificate vor fi citate şi li se vor comunica actele de procedură prin intermediul Buletinului procedurilor de insolvenţă nu poate fi privit ca aducând atingere dreptului la apărare sau dreptului de acces liber la justiţie [în acest sens, a se vedea, spre exemplu, şi Decizia nr. 499 din 4 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 26 ianuarie 2018, paragraful 24].
    17. Astfel, citarea părţilor, precum şi comunicarea oricăror acte de procedură, a convocărilor şi a notificărilor prin Buletinul procedurilor de insolvenţă îşi găsesc justificarea în specificul acestei proceduri, care presupune un număr foarte mare de părţi şi o mare diversitate de acte procedurale de natură să îngreuneze mult desfăşurarea procedurii. Acestea constituie o măsură specială prin care se asigură soluţionarea cu celeritate a cauzelor (în acest sens, a se vedea şi Decizia nr. 283 din 21 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 20 iunie 2014, paragrafele 56-59). Or, tocmai caracterul distinct al procedurii a impus adoptarea unor reguli de procedură speciale, care derogă de la normele dreptului comun, stabilirea acestora constituind atributul exclusiv al legiuitorului, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie. În această materie, ca de altfel oriunde legiuitorul a condiţionat valorificarea unui drept de îndeplinirea anumitor cerinţe sau de exercitarea sa întrun anumit termen, nu s-a procedat cu intenţia de a restrânge accesul liber la justiţie sau dreptul la apărare, ci exclusiv pentru a instaura un climat de ordine, indispensabil, în vederea exercitării drepturilor constituţionale prevăzute de art. 21 şi art. 24, prevenind astfel abuzurile şi asigurând protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale celorlalte părţi (Decizia nr. 806 din 10 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 din 15 februarie 2021, paragrafele 16 şi 17).
    18. Considerentele mai sus expuse sunt aplicabile mutatis mutandis şi în prezenta cauză, astfel că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor criticate, în raport cu art. 1 alin. (5), art. 21 alin. (1) şi (2) şi art. 24 din Constituţie, urmează să fie respinsă ca neîntemeiată.
    19. Distinct de acestea, în ceea ce priveşte celelalte menţiuni ale autoarei excepţiei de neconstituţionalitate referitoare la faptul că, în situaţia hotărârii pe care o contestă, instanţa judecătorească a statuat în dispozitivul hotărârii „cu drept de apel în termen de 7 zile de la comunicare“, fără a indica unde anume se comunică hotărârea, deşi în alte situaţii similare şi în alte hotărâri judecătoreşti este indicat faptul că această comunicare a hotărârii are loc prin intermediul Buletinului procedurilor de insolvenţă, Curtea observă că prin aceste susţineri sunt vizate aspecte ce ţin de o pretinsă omisiune legislativă dedusă, în realitate, din modul de interpretare şi aplicare a legii de către instanţele judecătoreşti. Or, analiza acestor operaţiuni nu este de competenţa Curţii Constituţionale, întrucât aplicarea şi interpretarea legii sunt chestiuni ce ţin de resortul exclusiv al instanţei de judecată care judecă fondul cauzei, precum şi, eventual, al instanţelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) şi (3) din Constituţie, acestea fiind cele care pot determina, în speţă, dacă dispozitivul hotărârii respective cuprinde toate elementele prevăzute de lege şi dacă este redactat conform cerinţelor legale.
    20. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Mariana Sârbu în Dosarul nr. 654/1.371/2017/a1 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 42 alin. (4) şi (10) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 25 noiembrie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Ioniţa Cochinţu

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  DECIZIA nr. 651 din 25 noiembrie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
" 5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016