Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 638 din 20 noiembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 638 din 20 noiembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei "au realizat încasări cu minimum 25% mai mici decât media lunară pe anul 2019" din cuprinsul dispoziţiilor art. XV alin. (1^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 284 din 8 aprilie 2026

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dacian-Cosmin      │- judecător       │
│Dragoş             │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian-Lucian    │-                 │
│Dumitra            │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Laurenţiu Sorescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a sintagmei „au realizat încasări cu minimum 25% mai mici decât media lunară pe anul 2019“ din cuprinsul dispoziţiilor art. XV alin. (1^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, excepţie ridicată de Roxana-Maria-Alexandra Popovici (fostă Atanasiu) în Dosarul nr. 4.263/30/2020 al Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.780D/2021.
    2. La apelul nominal răspunde personal autoarea excepţiei. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent învederează că autoarea excepţiei a depus la dosarul cauzei copii după certificatul de căsătorie şi cartea de identitate, care atestă schimbarea numelui în urma căsătoriei.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autoarei, care pune concluzii de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, susţine că legiuitorul, prin modalitatea de formulare a textului de lege criticat, exclude o categorie de persoane de la aplicarea acestor dispoziţii, respectiv categoria avocaţilor stagiari care au intrat în profesie după data de 1 ianuarie 2020, fiind astfel încălcate prevederile art. 16 din Constituţie. Arată că, deşi prin dispoziţiile criticate sa urmărit în concret acordarea unor facilităţi persoanelor afectate de pandemia provocată de virusul SARS-Cov-2, un avocat stagiar aflat la început de drum nu beneficiază de acelaşi tratament de care se bucură avocaţii cu vechime în domeniu care au realizat venituri în anul 2019. De asemenea apreciază că prevederile legale criticate nu sunt clare, previzibile şi predictibile, nefiind respectate normele de tehnică legislativă, sens în care pentru situaţii identice se ajunge la aplicarea unui tratament diferit.
    5. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate. Consideră că criticile vizează aspecte de interpretare şi aplicare a legii, aspecte ce au fost clarificate prin Decizia nr. 29 din 16 mai 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    6. Prin Încheierea din 25 martie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 4.263/30/2020, Tribunalul Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „au realizat încasări cu minimum 25% mai mici decât media lunară pe anul 2019“ din cuprinsul dispoziţiilor art. XV alin. (1^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2. Excepţia a fost ridicată de Roxana-Maria-Alexandra Popovici (fostă Atanasiu) într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de anulare a unei decizii privind recuperarea unor sume plătite necuvenit cu titlu de indemnizaţie.
    7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. XV alin. (1^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2020 sunt neconstituţionale, contravenind prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalităţii în componenta privind calitatea legii şi ale art. 16 - Egalitatea în drepturi. Astfel, susţine că este exclusă într-un mod vădit discriminatoriu din cadrul beneficiarilor indemnizaţiei prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2020, motivat de vechimea acesteia în profesie, aspect ce nu este impus de legislaţia în vigoare.
    8. De asemenea, autoarea apreciază că nu există niciun raţionament obiectiv care să justifice diferenţa de tratament dintre un avocat stagiar care a început activitatea în profesie în decembrie 2019 şi a obţinut venituri minime, prin realizarea unei medii lunare pe anul 2019, şi situaţia unui avocat stagiar care şia început activitatea ulterior, în anul 2020, şi nu a putut obţine în mod obiectiv venituri pe anul 2019 raportat la data începerii activităţii. În acest sens, autoarea face trimitere la dispoziţiile art. 1 al Protocolului nr. 12 la Convenţia europeană a drepturilor omului referitoare la discriminare.
    9. Totodată, aceasta susţine că dispoziţiile criticate nu îndeplinesc condiţiile esenţiale de tehnică legislativă, respectiv criteriile de claritate, precizie, previzibilitate şi predictibilitate, pe care orice act normativ trebuie să le îndeplinească.
    10. Tribunalul Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale. Astfel, arată că legiuitorul a instituit un tratament diferenţiat pentru avocaţi, în sensul că beneficiază de indemnizaţia prevăzută la alin. (1) doar cei care în luna pentru care solicită indemnizaţia au realizat încasări cu minimum 25% mai mici decât media lunară pe anul 2019, deşi există o categorie de avocaţi care din motive obiective nu pot face o astfel de dovadă, aceştia fiind astfel discriminaţi fără vreo justificare obiectivă.
    11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile autoarei prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie sintagma „au realizat încasări cu minimum 25% mai mici decât media lunară pe 2019“ din cuprinsul dispoziţiilor art. XV alin. (1^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 231 din 21 martie 2020, introduse prin art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 53/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind măsuri de protecţie socială determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 21 aprilie 2020. Dispoziţiile de lege criticate au următorul conţinut:
    - Art. XV alin. (1^1):

    "De indemnizaţia prevăzută la alin. (1) beneficiază şi avocaţii a căror activitate este redusă ca urmare a efectelor coronavirusului SARS-CoV-2, pe perioada stării de urgenţă, dacă în luna pentru care solicită indemnizaţia au realizat încasări cu minimum 25% mai mici decât media lunară pe anul 2019, dar care nu depăşesc câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea nr. 6/2020. Indemnizaţia se plăteşte în baza declaraţiei pe propria răspundere a avocatului privind îndeplinirea condiţiilor de acordare, pe care o transmite la agenţia pentru plăţi şi inspecţie socială judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, în a cărei rază teritorială se află domiciliul fiscal."
    – Dispoziţiile art. XV alin. (1) la care textul criticat face trimitere prevede următoarele:

    "Alţi profesionişti, astfel cum sunt reglementaţi de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, republicată, cu modificările ulterioare, care întrerup activitatea ca urmare a efectelor coronavirusului SARS-CoV-2, pe perioada stării de urgenţă instituite prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, beneficiază, din bugetul de stat, în baza declaraţiei pe propria răspundere, de o indemnizaţie lunară de 75% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020 nr. 6/2020."

    15. Autoarea excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitoare la principiul legalităţii, în componenta privind calitatea legii, şi ale art. 16 - Egalitatea în drepturi.
    16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile criticate reglementează condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru a beneficia de indemnizaţia acordată de către stat categoriei socioprofesionale a avocaţilor a căror activitate s-a redus ca urmare a efectelor coronavirusului SARSCoV-2, pe perioada stării de urgenţă.
    17. Astfel, dispoziţiile art. XV alin. (1^1) din^ Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2020 instituie o măsură de protecţie de care beneficiază avocaţii, fără distincţie între cei definitivi şi cei stagiari, dacă sunt îndeplinite cele două condiţii de fond cumulative prevăzute de normă, şi anume: să fi avut loc o diminuare a veniturilor/încasărilor avocatului în luna din perioada stării de urgenţă pentru care solicită plata indemnizaţiei cu minimum 25% faţă de media lunară pe anul 2019 şi, de asemenea, veniturile/încasările avocatului în luna din perioada stării de urgenţă pentru care solicită plata indemnizaţiei să nu depăşească câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 nr. 6/2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 6 ianuarie 2020.
    18. Din analiza prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2020, Curtea reţine că scopul instituirii măsurii de protecţie socială în cazul categoriei socioprofesionale a avocaţilor a fost reprezentat de existenţa unui prejudiciu rezultat din evenimentul extraordinar, care justifică ajutorul acordat, acest prejudiciu fiind reducerea veniturilor, iar nu lipsa lor.
    19. Analizând motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în opinia autoarei acesteia, dispoziţiile de lege criticate stabilesc un tratament diferenţiat între avocaţi, în sensul excluderii de la beneficiul indemnizaţiei prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2020 a acelora care şi-au început activitatea după data de 1 ianuarie 2020 şi nu pot face dovada veniturilor pe anul 2019, fiind discriminaţi în condiţiile în care legiuitorul nu a prevăzut o condiţie de vechime.
    20. În raport cu aceste critici, Curtea reţine că art. 47 alin. (1) din Constituţie consacră obligaţia statului de a lua măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent.
    21. Astfel, aşa cum reiese din formularea acestui text constituţional, legiuitorul are libertatea de a stabili conţinutul, limitele şi condiţiile de acordare a acestor drepturi. Procedând în consecinţă, în cazul indemnizaţiei prevăzute de art. XV alin. (1^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2020, a stabilit că indemnizaţia se acordă doar în situaţia în care avocaţii fac dovada realizării încasărilor cu minimum 25% mai mici decât media lunară pe anul 2019, dar care nu depăşesc câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea nr. 6/2020.
    22. În acest context, Curtea observă că reglementarea dreptului la indemnizaţia compensatorie reprezintă un aspect de politică economică şi socială, care depinde în mare măsură de contextul socioeconomic şi de resursele financiare pe care statul le poate aloca în această direcţie. Prin urmare, în lipsa reglementării acestei indemnizaţii în mod expres prin Constituţie, ţine de competenţa exclusivă a legiuitorului să acorde, să modifice şi să elimine dreptul la indemnizaţia compensatorie, precum şi să stabilească conţinutul, limitele şi condiţiile conferirii acestuia.
    23. În jurisprudenţa sa, de exemplu, prin Decizia nr. 765 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 476 din 6 iulie 2011, Curtea a reţinut că, în măsura în care anumite drepturi nu sunt nominalizate expres de Constituţie, legiuitorul este liber să aleagă, în funcţie de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite şi de necesitatea îndeplinirii şi a altor obligaţii ale statului consacrate deopotrivă la nivel constituţional, care sunt măsurile prin care va asigura cetăţenilor un nivel de trai decent şi să stabilească condiţiile şi limitele acordării lor. De asemenea, va putea dispune modificarea sau chiar încetarea acordării măsurilor de protecţie socială luate, fără a fi necesar să se supună condiţiilor art. 53 din Constituţie, întrucât acest text constituţional priveşte numai drepturile consacrate de Legea fundamentală, iar nu şi cele stabilite prin legi.
    24. Referitor la principiul egalităţii în drepturi, Curtea a statuat, în jurisprudenţa sa, că acesta presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite (a se vedea Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994) şi, de asemenea, că acelaşi principiu nu interzice reguli specifice, în cazul unei diferenţe de situaţii, motiv pentru care inegalitatea reală ce rezultă din această diferenţă poate justifica reguli distincte, în funcţie de scopul legii care le conţine, iar, în măsura în care egalitatea nu este naturală, faptul de a o impune ar însemna instituirea unei discriminări (a se vedea Decizia nr. 107 din 1 noiembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996).
    25. În contextul considerentelor anterior menţionate, Curtea observă că autoarea excepţiei se află într-o situaţie obiectiv diferită faţă de cea a avocaţilor activi în profesie în anul 2019. În timp ce aceştia pot demonstra prejudiciul suferit, respectiv diminuarea veniturilor/încasărilor, autoarea excepţiei nu are un istoric fiscal comparabil, motiv pentru care inegalitatea reală ce rezultă din această diferenţă poate justifica reguli distincte.
    26. În acest sens, Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei sale, egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, consacrată cu titlu de principiu de art. 16 alin. (1) din Constituţie, îşi găseşte aplicare doar atunci când părţile se găsesc în situaţii identice sau egale, care impun şi justifică acelaşi tratament juridic şi deci instituirea aceluiaşi regim juridic. Per a contrario, când acestea se află în situaţii diferite, regimul juridic aplicabil fiecăreia nu poate fi decât diferit, soluţie legislativă care nu contravine, ci, dimpotrivă, decurge logic din chiar principiul enunţat. Când criteriul în funcţie de care îşi găseşte aplicarea un regim juridic sau altul are caracter obiectiv şi rezonabil, şi nu subiectiv şi arbitrar, fiind constituit de o anumită situaţie prevăzută de ipoteza normei, şi nu de apartenenţa sau de o calitate a persoanei, privitor la care îşi găseşte aplicare, aşadar intuitu personae, nu există temei pentru calificarea reglementării deduse controlului ca fiind discriminatorie, deci contrară normei constituţionale de referinţă (a se vedea Decizia nr. 192 din 31 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 21 iunie 2005).
    27. Prin urmare, situaţia diferită în care se află autoarea excepţiei justifică diferenţa de tratament, iar criteriul în funcţie de care îşi găseşte aplicarea regimul juridic are caracter obiectiv şi rezonabil, fiind constituit de o situaţie prevăzută de ipoteza normei, şi anume criteriul prejudiciului suferit, motiv pentru care nu există temei pentru calificarea reglementării deduse controlului ca fiind discriminatorie, deci contrară normei constituţionale de referinţă.
    28. De altfel, Curtea constată că tocmai criteriul prejudiciului suferit justifică soluţia legislativă consacrată de art. XV alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2020, prin care legiuitorul a instituit, cu titlu general, acelaşi tip de indemnizaţie. Acordarea acestei indemnizaţii exclusiv avocaţilor care nu au realizat venituri în anul 2019, astfel cum solicită autoarea excepţiei, ar echivala cu instituirea unui privilegiu nejustificat în favoarea acestora, contrar principiului egalităţii în drepturi, în raport cu celelalte categorii socioprofesionale aflate într-o situaţie identică, respectiv aceea de a nu fi realizat venituri în anul 2019.
    29. Totodată, instanţa constituţională observă că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a clarificat problema de interpretare a legii mai sus amintite prin Decizia nr. 29 din 16 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 918 din 19 septembrie 2022, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. XV alin. (1^1) raportat la art. XV alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, cu modificările şi completările ulterioare, condiţia «realizării de încasări cu minimum 25% mai mici comparativ cu media lunară pe anul 2019» include şi ipoteza nerealizării unor venituri pe anul 2019, ca urmare a dobândirii calităţii de avocat doar începând cu anul 2020, respectiv anterior instituirii stării de urgenţă prin Decretul Preşedintelui României nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, dar ulterior datei de 1 ianuarie 2020.“ Prin această decizie, instanţa supremă a constatat că „condiţia realizării de încasări cu minimum 25% mai mici comparativ cu media lunară pe anul 2019 nu include şi ipoteza nerealizării unor venituri pe anul 2019, ca urmare a dobândirii calităţii de avocat doar începând cu anul 2020, respectiv anterior instituirii stării de urgenţă prin Decretul Preşedintelui României nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, dar ulterior datei de 1 ianuarie 2020“. Pentru a decide astfel, instanţa supremă a reţinut, în esenţă, că acordarea indemnizaţiei este condiţionată, fără distincţii, de o reducere a venitului înregistrat, ca o consecinţă negativă a epidemiei de COVID-19 şi a stării de urgenţă, neputând fi acceptată inaplicabilitatea condiţiei în situaţia factuală a sesizării pentru că ar însemna să fie eludate cerinţele expres prevăzute de legiuitor pentru acordarea indemnizaţiei.
    30. Cu privire la susţinerea potrivit căreia dispoziţiile criticate încalcă prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie în componenta sa privind calitatea legii - cerinţele de claritate, precizie şi previzibilitate, Curtea reaminteşte jurisprudenţa sa în materie, prin care a stabilit că cerinţa de claritate a legii vizează caracterul neechivoc al obiectului reglementării, cea de precizie se referă la exactitatea soluţiei legislative alese şi a limbajului folosit, în timp ce previzibilitatea legii priveşte scopul şi consecinţele pe care le antrenează, respectiv faptul că actul normativ trebuie să fie suficient de precis şi clar pentru a putea fi aplicat, iar accesibilitatea, din punct de vedere formal, are în vedere aducerea la cunoştinţa publică a actelor normative de rang infraconstituţional şi intrarea în vigoare a acestora, care se realizează prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I (a se vedea în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 363 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 6 iulie 2015, paragrafele 16-20 şi 26). Prin urmare, o lege îndeplineşte condiţiile calitative impuse atât de Constituţie, cât şi de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului numai dacă norma este enunţată cu suficientă precizie pentru a permite cetăţeanului să îşi adapteze conduita în funcţie de aceasta, astfel încât, apelând la nevoie la consiliere de specialitate în materie, el să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, faţă de circumstanţele speţei, consecinţele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă şi să îşi corecteze conduita (a se vedea în acest sens Decizia nr. 576 din 31 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1002 din 7 octombrie 2024, paragraful 21).
    31. Raportând considerentele de principiu mai sus enunţate la prevederile legale criticate, Curtea observă că acestea sunt clare, precise şi previzibile, stabilind că pentru acordarea indemnizaţiei avocaţii trebuie să îndeplinească anumite condiţii cumulative, printre care se regăseşte şi condiţia dovedirii prejudiciului suferit, respectiv diminuarea veniturilor/încasărilor avocatului în luna din perioada stării de urgenţă pentru care solicită plata indemnizaţiei cu minimum 25% faţă de media lunară pe anul 2019.
    32. Faţă de această împrejurare, Curtea constată că norma este formulată într-un limbaj clar şi accesibil, destinatarii acesteia putând înţelege fără dificultate cerinţa legală. Faptul că anumite persoane nu se încadrează în ipoteza normei nu constituie o problemă de claritate şi previzibilitate, ci rezultă din opţiunea legislativă de a condiţiona acordarea beneficiului de existenţa unui prejudiciu suferit. În acest context, Curtea reţine că nemulţumirea faţă de soluţia legislativă nu poate fi convertită într-un viciu de neconstituţionalitate sub aspectul calităţii legii.
    33. Prin urmare, Curtea constată ca dispoziţiile criticate respectă exigenţele de calitate ale legii şi nu aduc atingere principiului legalităţii consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituţie.
    34. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Roxana-Maria-Alexandra Popovici (fostă Atanasiu) în Dosarul nr. 4.263/30/2020 al Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că sintagma „au realizat încasări cu minimum 25% mai mici decât media lunară pe anul 2019“ din cuprinsul dispoziţiilor art. XV alin. (1^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 este constituţională în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 20 noiembrie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Cristian-Lucian Dumitra

    ----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 638 din 20 noiembrie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"