Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 636 din 20 noiembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 636 din 20 noiembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei "prin încheiere definitivă" din cuprinsul art. 837 alin. (1) din Codul de procedură civilă

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 285 din 8 aprilie 2026
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dacian-Cosmin      │- judecător       │
│Dragoş             │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana-Laura Paris  │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Laurenţiu Sorescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 837 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Dorinel Turcu în Dosarul nr. 10.215/212/2021/a1 al Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.854D/2021.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent învederează Curţii că în data de 18 noiembrie 2025 la dosarul cauzei a fost depusă de către autorul excepţiei, prin avocat, o cerere de renunţare la judecarea excepţiei de neconstituţionalitate.
    4. Având cuvântul asupra acestei cereri, reprezentantul Ministerului Public solicită plenului Curţii să respingă cererea ca neîntemeiată şi să se pronunţe pe fondul excepţiei de neconstituţionalitate, aceasta fiind o excepţie de ordine publică.
    5. Curtea respinge cererea de renunţare la judecată în considerarea art. 55 din Legea nr. 47/1992.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii dă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care, pe fondul excepţiei, pune concluzii de respingere a acesteia, invocând, în susţinere, Decizia nr. 580 din 31 octombrie 2024, prin care Curtea Constituţională a reţinut că împotriva actelor de executare silită cei interesaţi sau vătămaţi pot face contestaţie la executare în temeiul art. 712 din Codul de procedură civilă. Astfel, accesul la instanţă este garantat, chiar dacă există o încheiere definitivă prevăzută de art. 837 alin. (1) din Codul de procedură civilă. De asemenea, se mai arată că prin intermediul contestaţiei la executare se poate determina valoarea reală a imobilului în cauză.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    7. Prin Încheierea din 17 septembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 10.215/212/2021/a1, Judecătoria Constanţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 837 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost invocată de Dorinel Turcu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare.
    8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că sintagma „prin încheiere definitivă“ din cuprinsul art. 837 alin. (1) din Codul de procedură civilă este neconstituţională deoarece, în situaţia în care executorul judecătoresc nu emite o încheiere conform art. 836 alin. (1) din Codul de procedură civilă privind stabilirea valorii de circulaţie a imobilului, ci doar o încheiere definitivă în temeiul art. 837 alin. (1) din Codul de procedură civilă, debitorul este lipsit de posibilitatea de a contesta raportul de expertiză. Această omisiune, voluntară sau nu, generează o discriminare nejustificată între debitorii care pot accesa instanţa şi cei cărora li se refuză acest drept, în funcţie exclusiv de conduita executorului. Autorul excepţiei evidenţiază totodată şi diferenţele dintre etapele pe care le presupune procedura de vânzare la licitaţie publică a bunurilor imobile, respectiv evaluarea imobilului urmărit, fixarea preţului imobilului şi fixarea preţului de pornire a licitaţiei. De asemenea, acesta apreciază că, prin reglementarea actuală a accesului debitorului la instanţa de judecată, prin intermediul contestaţiei la executare ce poate fi utilizată doar în cazul prevăzut de art. 836 alin. (1), şi nu şi împotriva celui prevăzut de art. 837 alin. (1), se creează o inegalitate de tratament juridic, lipsită de o justificare obiectivă şi rezonabilă, ceea ce contravine principiilor constituţionale privind accesul liber la justiţie şi egalitatea în faţa legii.
    9. Judecătoria Constanţa - Secţia civilă apreciază că dispoziţiile criticate sunt constituţionale, considerând că argumentele invocate sunt neîntemeiate. Instanţa subliniază că procedura reglementată de art. 836 din Codul de procedură civilă permite executorului judecătoresc fie să stabilească personal valoarea de circulaţie a imobilului, fie să recurgă la un expert, iar această valoare este comunicată părţilor printr-o încheiere. Ulterior, potrivit art. 837 din Codul de procedură civilă, preţul de pornire a licitaţiei este consemnat printr-o încheiere definitivă, fără citarea părţilor, însă această etapă nu afectează dreptul la contestare. Partea nemulţumită are posibilitatea de a formula o contestaţie la executare, conform art. 712 din Codul de procedură civilă, ceea ce garantează accesul la instanţă. Astfel, instanţa consideră că dispoziţiile criticate nu aduc atingere drepturilor constituţionale invocate, ci se înscriu într-un cadru procedural clar, care permite exercitarea controlului judiciar.
    10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 837 alin. (1) din Codul de procedură civilă, însă, observând motivarea excepţiei, Curtea va reţine drept obiect al excepţiei sintagma „prin încheiere definitivă“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 837 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „(1) Executorul va fixa preţul imobilului, care va fi preţul de pornire a licitaţiei, la valoarea stabilită conform art. 836, prin încheiere definitivă, dată fără citarea părţilor.“
    14. În susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate sunt invocate prevederile constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice şi în art. 21 - Accesul liber la justiţie, astfel cum acestea sunt interpretate, în temeiul art. 20 alin. (1) din Constituţie, şi prin prisma exigenţelor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 580 din 31 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 22 mai 2025, paragrafele 18-27, a reţinut că, potrivit art. 837 alin. (1) din Codul de procedură civilă, executorul judecătoresc stabileşte prin încheiere definitivă preţul imobilului după ce, în prealabil, a aplicat dispoziţiile art. 836 din Codul de procedură civilă care stabilesc procedura de evaluare a imobilului. Potrivit art. 836 alin. (1) din Codul de procedură civilă, executorul judecătoresc identifică valoarea de circulaţie a imobilului prin încheiere. Dacă executorul judecătoresc consideră necesar sau la cererea părţilor interesate, va numi un expert care să stabilească valoarea de circulaţie a imobilului [alin. (3) al art. 836 din Codul de procedură civilă]. Astfel, după stabilirea valorii de circulaţie a imobilului, potrivit art. 836 din Codul de procedură civilă, executorul va consemna preţul de pornire a licitaţiei asupra imobilului prin încheiere definitivă, fără citarea părţilor, potrivit art. 837 din Codul de procedură civilă. Partea nemulţumită de valoarea stabilită potrivit art. 836 din acelaşi cod poate cenzura această valoare prin formularea unei contestaţii la executare împotriva încheierii prin care executorul a stabilit valoarea de circulaţie a imobilului, în condiţiile art. 712 din Codul de procedură civilă.
    16. Prin urmare, încheierea definitivă prevăzută de art. 837 alin. (1) din Codul de procedură civilă atestă cele stabilite potrivit art. 836, aspecte ce au putut fi contestate în instanţă de partea nemulţumită. În aceste condiţii, susţinerile autorului excepţiei potrivit cărora prevederile legale criticate aduc atingere art. 21 din Constituţie sunt neîntemeiate, câtă vreme împotriva actelor de executare silită se poate face contestaţie la executare de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare, potrivit art. 712 din Codul de procedură civilă.
    17. Curtea a mai reţinut că executorul judecătoresc fixează preţul de la care porneşte licitaţia, după ce în prealabil a procedat la evaluarea imobilului conform procedurii prevăzute de art. 836 din Codul de procedură civilă. Potrivit acestei proceduri, executorul judecătoresc are două posibilităţi pentru a determina preţul imobilului urmărit, respectiv poate stabili el însuşi valoarea de circulaţie a imobilului prin raportare la preţul mediu de piaţă din localitatea respectivă [art. 836 alin. (1)] sau poate apela la numirea unui expert dacă nu poate stabili el însuşi această valoare ori când părţile solicită efectuarea expertizei [art. 836 alin. (3) din Codul de procedură civilă].
    18. În cea de-a doua situaţie, expertul va fi numit de executorul judecătoresc prin încheiere executorie care va arăta şi termenul de depunere a raportului, va fi comunicată părţilor şi expertului, iar dispoziţiile art. 758 alin. (6)-(9) din Codul de procedură civilă referitoare la evaluarea bunurilor sechestrate se aplică în mod corespunzător. Aceasta înseamnă că executorul se va pronunţa, de urgenţă, fără citarea părţilor, asupra cererii de expertiză printr-o încheiere executorie care va cuprinde stabilirea onorariului provizoriu ce se cuvine expertului şi termenul în care trebuie depus raportul [art. 758 alin. (6) din Codul de procedură civilă]. Onorariul provizoriu va fi depus de partea interesată, sub sancţiunea decăderii, în cel mult 5 zile de la comunicarea admiterii cererii de expertiză [art. 758 alin. (7) din Codul de procedură civilă].
    19. În vederea efectuării expertizei, părţile citate pot desemna experţi consilieri, care vor putea da relaţii, vor putea formula întrebări şi observaţii şi, dacă este cazul, vor putea întocmi un raport separat cu privire la obiectivele expertizei [art. 758 alin. (8) şi art. 330 alin. (6) din Codul de procedură civilă].
    20. Aşadar, pentru ipoteza în care valoarea imobilului urmează să fie determinată prin expertiză, potrivit dispoziţiilor legale mai sus menţionate, părţile vor fi citate, putând fi însoţite de propriii consilieri experţi, ocazie cu care vor formula întrebările şi observaţiile pe care le consideră necesare şi, de asemenea, vor putea întocmi un raport separat cu privire la obiectivele expertizei. Raportul de expertiză va cuprinde constatările şi concluziile motivate ale expertului, lămuririle părţilor, iar când sunt mai mulţi experţi cu păreri diferite, acesta trebuie să cuprindă părerea motivată a fiecăruia (art. 336 din Codul de procedură civilă).
    21. Executorul, pe baza raportului de expertiză, va emite încheierea, prevăzută la art. 837 alin. (1) din Codul de procedură civilă, de stabilire a valorii imobilului, care va fi comunicată părţilor.
    22. Curtea a mai reţinut că, având în vedere că evaluarea este făcută de un profesionist printr-o procedură complexă care oferă suficiente garanţii pentru respectarea drepturilor părţilor implicate, precum şi faptul că este necesară asigurarea celerităţii procedurii execuţionale, Codul de procedură civilă nu permite efectuarea unei noi expertize [art. 836 alin. (7) din Codul de procedură civilă], însă le dă dreptul părţilor de a conveni o altă valoare decât cea stabilită.
    23. Pentru ca părţile să îşi poată exprima punctul de vedere sau să convină asupra unei alte valori, art. 836 alin. (1) din Codul de procedură civilă impune executorului judecătoresc obligaţia de a le comunica acestora, prin încheiere, valoarea de circulaţie a imobilului stabilită de el însuşi sau prin expertiză. Această finalitate rezultă şi din coroborarea cu art. 846 alin. (5) din acelaşi cod, potrivit căruia licitaţia va porni, în lipsa unei oferte superioare, de la preţul imobilului evaluat potrivit art. 836 alin. (1) din Codul de procedură civilă, adică de la cel stabilit de însuşi executorul judecătoresc sau, după caz, stabilit prin expertiză.
    24. Prin urmare, încheierea definitivă prevăzută de art. 837 alin. (1) din Codul de procedură civilă atestă cele stabilite potrivit art. 836, aspecte ce pot fi contestate în instanţă de partea nemulţumită, pe calea contestaţiei la executare.
    25. Referitor la încălcarea prevederilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că aceste dispoziţii nu consacră nici expres, nici implicit dreptul la dublul grad de jurisdicţie, drept ce este recunoscut doar în materie penală. Curtea a mai reţinut că reglementarea căilor de atac este de competenţa exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 160 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 432 din 9 iunie 2016, paragraful 21).
    26. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudenţa Curţii, considerentele şi soluţia deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
    27. Nici încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituţie nu poate fi reţinută. Potrivit jurisprudenţei Curţii, prin Decizia nr. 126 din 11 martie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 666 din 16 iulie 2025, paragraful 60, instanţa constituţională a reţinut că principiul egalităţii în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. Situaţiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esenţă pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv şi raţional. Aşadar, nesocotirea principiului egalităţii în drepturi are drept consecinţă neconstituţionalitatea discriminării care a determinat, din punct de vedere normativ, încălcarea principiului. Discriminarea se bazează pe noţiunea de excludere de la un drept, iar remediul constituţional specific, în cazul constatării neconstituţionalităţii discriminării, îl reprezintă acordarea sau accesul la beneficiul dreptului.
    28. Prin Decizia nr. 573 din 31 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 820 din 4 septembrie 2025, paragraful 41, Curtea a reţinut că, odată ce a fost legal sesizat, executorul judecătoresc trebuie să îndeplinească actele de executare în ordinea şi la termenele stabilite de lege. În acest sens, Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 20 octombrie 2011, prevede, la art. 56, că executorul judecătoresc trebuie să îşi motiveze refuzul de a îndeplini atribuţiile prevăzute de lege, dacă părţile stăruie în îndeplinirea acestora. În cazul refuzului nejustificat, partea interesată poate formula plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are sediul biroul executorului judecătoresc, care se va judeca cu citarea părţilor. Executorul judecătoresc va fi obligat să se conformeze hotărârii judecătoreşti rămase definitivă. Legea nr. 188/2000 mai prevede că întârzierea sistematică şi neglijenţa în efectuarea lucrărilor atrage răspunderea disciplinară a executorului judecătoresc.
    29. Având în vedere totalitatea acestor considerente, prin utilizarea căii anterior descrise, debitorul îşi poate valorifica dreptul de a se adresa justiţiei în scopul apărării drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime. Cu privire la aspectele de fapt referitoare la situaţia în care executorul judecătoresc nu emite o încheiere conform art. 836 alin. (1) din Codul de procedură civilă privind stabilirea valorii de circulaţie a imobilului, ci doar o încheiere definitivă, în temeiul art. 837 alin. (1) din Codul de procedură civilă, înveterate de autorul excepţiei, Curtea constată că acestea reprezintă situaţii ipotetice care excedează controlului de constituţionalitate şi, ca urmare, nu pot fi reţinute ca relevante în sesizarea supusă analizei deoarece Curtea nu se poate pronunţa în raport cu o situaţie juridică ipotetică (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1 din 13 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din data de 25 ianuarie 2021, paragraful 98).
    30. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Dorinel Turcu în Dosarul nr. 10.215/212/2021/a1 al Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă şi constată că sintagma „prin încheiere definitivă“ din cuprinsul art. 837 alin. (1) din Codul de procedură civilă este constituţională în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 20 noiembrie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Ioana-Laura Paris


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  DECIZIA nr. 636 din 20 noiembrie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
" 5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016