Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 624 din 20 noiembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 651, ale art. 666 şi ale art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 624 din 20 noiembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 651, ale art. 666 şi ale art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 422 din 19 mai 2026

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dacian-Cosmin      │- judecător       │
│Dragoş             │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin     │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurenţiu Sorescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 651, ale art. 666 şi ale art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Răzvan Bucur şi Filomena Elena Bucur în Dosarul nr. 8.337/1.748/2019 al Judecătoriei Cornetu şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 282D/2020.
    2. La apelul nominal răspunde, pentru autorii excepţiei de neconstituţionalitate, doamna avocat Alexandra Ianul din Baroul Bucureşti, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipseşte cealaltă parte. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 576D/2020, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 651, ale art. 666 şi ale art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Florentina Zaharia şi Gheorghe Zaharia în Dosarul nr. 26.865/4/2019 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă.
    4. La apelul nominal răspunde, pentru autorii excepţiei de neconstituţionalitate, doamna avocat Alexandra Ianul din Baroul Bucureşti, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipseşte cealaltă parte. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, precum şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 576D/2020 la Dosarul nr. 282D/2020, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, care susţine admiterea acesteia. În acest sens arată, în esenţă, că dispoziţiile art. 713 alin. (2) teza finală din Codul de procedură civilă sunt neconstituţionale, întrucât orice prevedere din legislaţia română care înfrânge reglementările europene şi interpretările obligatorii ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la analiza clauzelor abuzive din contractele încheiate cu consumatorii de către o instanţă judecătorească încalcă art. 20, 21 şi art. 148 alin. (2) din Legea fundamentală. Arată că această neconstituţionalitate a dispoziţiilor legale criticate se referă strict la debitorii consumatori.
    7. În continuare, susţine că procedura de încuviinţare a executării silite este grav afectată, având în vedere că lipseşte de apărare debitorii consumatori. Această procedură este una necontencioasă, în cadrul căreia părţile nu sunt citate, putând fi contestată doar de creditor în situaţia respingerii acesteia. În această procedură, judecătorul efectuează o analiză formală în cadrul căreia nu poate examina caracterul abuziv al unei clauze, debitorii consumatori fiind puşi în situaţia de a formula contestaţie la executare în termen de 15 zile şi cu suportarea unor costuri semnificative.
    8. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 273 din 9 mai 2023. Arată că accesul liber la justiţie este asigurat prin posibilitatea formulării contestaţiei la executare în cadrul căreia poate fi invocat caracterul abuziv al unei clauze din contractele încheiate cu consumatorii. Însă acestea sunt aspecte ce ţin de aplicarea şi interpretarea legii de către instanţele judecătoreşti, care pot aplica direct normele europene. Totodată, punerea în executare a acestor contracte este opţiunea legiuitorului, care poate alege să echilibreze interesele divergente ale părţilor.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    9. Prin Încheierea din 18 decembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 8.337/1.748/2019, Judecătoria Cornetu a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 651, ale art. 666 şi ale art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă.
    10. Prin Încheierea din 19 februarie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 26.865/4/2019, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 651, ale art. 666 şi ale art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă.
    11. Excepţia a fost invocată de Răzvan Bucur şi Filomena Elena Bucur, precum şi de Florentina Zaharia şi Gheorghe Zaharia în cauze având ca obiect soluţionarea unor contestaţii la executare.
    12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt contrare Directivei 93/13/CEE privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, directivă transpusă în dreptul intern prin Legea nr. 193/2000. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene s-a pronunţat cu caracter obligatoriu asupra obligaţiei instanţelor naţionale de a analiza, chiar şi din oficiu, caracterul abuziv al unor clauze contractuale.
    13. În schimb, în dreptul intern, procedura încuviinţării silite este o procedură sumară, ce are loc fără citarea părţilor, iar judecătorul este ţinut să verifice doar formal îndeplinirea condiţiilor pentru punerea în executare a titlului executoriu. Potrivit art. 666 din Codul de procedură civilă, care reglementează procedura de încuviinţare a executării silite, verificarea realizată de instanţa judecătorească este una strict formală, debitorul fiind lipsit în această etapă de o apărare corespunzătoare şi neavând o garanţie că instanţa va analiza anterior încuviinţării măsurii chestiuni obligatorii, ca, de exemplu, validitatea titlului executoriu sau efectuarea unui test de proporţionalitate conform art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    14. Referitor la art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă se arată că această dispoziţie îi refuză consumatorului dreptul de a solicita a posteriori controlul titlului executoriu, dar şi al măsurii luate din perspectiva Directivei 93/13/CEE privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, precum şi a art. 8 din Convenţie, şi îi refuză chiar şi instanţei de executare dreptul de a realiza acest control.
    15. Se mai arată că, în lumina textelor invocate şi a direcţiei instituite la nivel european, o abordare constituţională ar fi aceea de a-i da posibilitatea debitorului consumator să îşi realizeze drepturile în procedura de executare silită prevăzută de Codul de procedură civilă.
    16. Judecătoria Cornetu apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată. Arată, în esenţă, că, chiar dacă cererea de încuviinţare a executării silite se soluţionează prin încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea părţilor, acest fapt nu este de natură să aducă atingere drepturilor procesuale ale contestatorilor, aceştia având, potrivit art. 712 din Codul de procedură civilă, posibilitatea de a formula contestaţie la executare, în cadrul căreia să conteste legalitatea încheierii de încuviinţare a executării silite. Totodată, dispoziţiile art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 67 din Legea nr. 310/2018, sunt benefice actului de justiţie, în special în faza de executare silită, întrucât limitează posibilitatea invocării în cadrul contestaţiei la executare, cu consecinţa tergiversării executării silite, a unor motive de fapt sau de drept, care puteau fi invocate anterior, pe calea unor acţiuni de drept comun.
    17. Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată.
    18. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    19. Guvernul, în Dosarul nr. 576D/2020, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 651 din Codul de procedură civilă este inadmisibilă, având în vedere că autorii acesteia nu arată motivele pentru care textul legal este neconstituţional. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate aduse art. 666 din Codul de procedură civilă consideră că acestea sunt neîntemeiate. Referitor la art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă apreciază că acesta este constituţional, în raport cu art. 148 din Constituţie, în măsura în care permite invocarea, pe calea contestaţiei la executare, a caracterului abuziv al clauzelor inserate în contractele încheiate cu consumatorii.
    20. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    21. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    22. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 651, ale art. 666 şi ale art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă, care au următorul conţinut:
    - Art. 651:
    "(1) Instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în ţară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în ţară, judecătoria în a cărei circumscripţie se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor.
(2) Schimbarea domiciliului sau sediului debitorului ori, după caz, al creditorului după începerea executării silite nu atrage schimbarea competenţei instanţei de executare.
(3) Instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe.
(4) Dacă prin lege nu se dispune altfel, instanţa de executare se pronunţă prin încheiere executorie, care poate fi atacată numai cu apel, în termen de 10 zile de la comunicare."

    – Art. 666:
    "(1) În termen de maximum 3 zile de la înregistrarea cererii, executorul judecătoresc va solicita încuviinţarea executării de către instanţa de executare, căreia îi va înainta, în copie certificată de el pentru conformitate cu originalul, cererea creditorului, titlul executoriu, încheierea prevăzută la art. 665 alin. (1) şi dovada achitării taxei judiciare de timbru.
(2) Cererea de încuviinţare a executării silite se soluţionează în termen de maximum 7 zile de la înregistrarea acesteia la instanţă, prin încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea părţilor. Pronunţarea se poate amâna cu cel mult 48 de ore, iar motivarea încheierii se face în cel mult 7 zile de la pronunţare. Încheierea se comunică din oficiu, de îndată, executorului judecătoresc, precum şi creditorului.
(3) Încheierea va cuprinde, în afara menţiunilor prevăzute la art. 233 alin. (1), arătarea titlului executoriu pe baza căruia se va face executarea, suma, atunci când aceasta este determinată sau determinabilă, cu toate accesoriile pentru care s-a încuviinţat urmărirea, când s-a încuviinţat urmărirea silită a bunurilor debitorului şi modalitatea concretă de executare silită, atunci când s-a solicitat expres aceasta.
(4) Încuviinţarea executării silite permite creditorului să ceară executorului judecătoresc care a solicitat încuviinţarea să recurgă, simultan ori succesiv, la toate modalităţile de executare prevăzute de lege în vederea realizării drepturilor sale, inclusiv a cheltuielilor de executare. Încuviinţarea executării silite produce efecte pe întreg teritoriul ţării. De asemenea, încuviinţarea executării silite se extinde şi asupra titlurilor executorii care se vor emite de executorul judecătoresc în cadrul procedurii de executare silită încuviinţate.
(5) Instanţa poate respinge cererea de încuviinţare a executării silite numai dacă:
    1. cererea de executare silită este de competenţa altui organ de executare decât cel sesizat;
    2. hotărârea sau, după caz, înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu;
    3. înscrisul, altul decât o hotărâre judecătorească, nu întruneşte toate condiţiile de formă cerute de lege sau alte cerinţe în cazurile anume prevăzute de lege;
    4. creanţa nu este certă, lichidă şi exigibilă;
    5. debitorul se bucură de imunitate de executare;
    6. titlul cuprinde dispoziţii care nu se pot aduce la îndeplinire prin executare silită;
    7. există alte impedimente prevăzute de lege.
(6) Încheierea prin care instanţa admite cererea de încuviinţare a executării silite nu este supusă niciunei căi de atac, însă poate fi cenzurată în cadrul contestaţiei la executare silită, introdusă în condiţiile prevăzute de lege. Dispoziţiile art. 712 alin. (3) rămân aplicabile.
(7) Încheierea prin care se respinge cererea de încuviinţare a executării silite poate fi atacată numai cu apel exclusiv de creditor, în termen de 15 zile de la comunicare. Hotărârea prin care se soluţionează apelul se comunică, din oficiu, de îndată, şi executorului judecătoresc."

    – Art. 713 alin. (2): „(2) În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestaţia la executare şi motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală pentru desfiinţarea lui, inclusiv o acţiune de drept comun.“

    23. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 21 - Accesul liber la justiţie şi în art. 148 - Integrarea în Uniunea Europeană. Totodată, în susţinerea excepţiei se invocă art. 8 - Dreptul la respectarea vieţii private şi de familie din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, astfel încât Curtea reţine drept normă de referinţă art. 26 - Viaţa intimă, familială şi privată din Constituţie, astfel cum acesta se interpretează, în temeiul art. 20 alin. (1) din Constituţie, şi prin prisma exigenţelor textului convenţional menţionat.
    24. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prin Decizia nr. 273 din 9 mai 2023, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 710 din 2 august 2023, a reţinut că, anterior modificării operate prin art. I pct. 67 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1074 din 18 decembrie 2018, dispoziţiile art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă prevedeau posibilitatea invocării în contestaţia la executare privind executarea silită întemeiată pe un alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească şi a unor motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, „numai dacă legea nu prevedea în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desfiinţarea lui“. În prezent, norma procesuală prevede această posibilitate „numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală pentru desfiinţarea lui, inclusiv o acţiune de drept comun“. Ca efect al modificării legislative, s-a lărgit posibilitatea invocării unor motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu în cadrul procedurii contestaţiei la executare, legea înlocuind condiţia referitoare la inexistenţa unei căi procesuale specifice pentru desfiinţarea lui cu condiţia inexistenţei oricărei căi procesuale, inclusiv a unei acţiuni de drept comun. Cu alte cuvinte, existenţa unei căi procesuale pentru desfiinţarea titlului executoriu care nu este o hotărâre judecătorească, prevăzută de legea specială sau de dreptul comun, împiedică posibilitatea invocării unor motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu în cadrul procedurii contestaţiei la executare.
    25. Prevederile legale criticate, înainte de modificarea operată prin art. I pct. 67 din Legea nr. 310/2018, au constituit obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici similare, prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale. Astfel, prin Decizia nr. 261 din 27 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 557 din 13 iulie 2017, şi prin Decizia nr. 373 din 31 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 24 august 2018, Curtea a statuat că dispoziţiile de lege criticate fac parte din cap. VI - „Contestaţia la executare“ al titlului I - „Dispoziţii generale“ din cartea a V-a - „Despre executare silită“ din Codul de procedură civilă şi prevăd că, în ipoteza unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestaţia la executare şi motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu. Aceleaşi prevederi au existat şi în cuprinsul art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865, Curtea constatând în numeroase cazuri constituţionalitatea acestora, de exemplu, Decizia nr. 1.082 din 14 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 769 din 1 noiembrie 2011, prin care a statuat că procedura contestaţiei la executare este destinată să înlăture neregularităţile comise cu prilejul urmăririi silite sau să expliciteze titlul executoriu ce urmează să fie valorificat. În cadrul soluţionării contestaţiei, instanţa nu poate examina împrejurări care vizează fondul cauzei şi care sunt de natură să repună în discuţie hotărâri care emană de la organe cu activitate jurisdicţională în faţa cărora au avut loc dezbateri contradictorii, părţile având posibilitatea, cu acel prilej, să invoce apărările de fond necesare. O soluţie contrară sub acest aspect ar nesocoti principiul autorităţii de lucru judecat, ceea ce este inadmisibil. În acest sens, Curtea s-a pronunţat, cu valoare de principiu, prin mai multe decizii, de exemplu, prin Decizia nr. 454 din 2 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 926 din 23 decembrie 2003, sau prin Decizia nr. 816 din 19 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 6 august 2009. De asemenea, prin Decizia nr. 420 din 13 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 936 din 20 octombrie 2005, Curtea a reţinut că adoptarea acestei măsuri nu face, în realitate, decât să dea expresie preocupării legiuitorului de a preveni abuzul de drept constând în invocarea aceloraşi apărări în două căi de atac diferite, în scopul tergiversării cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti. Or, este firesc ca apărările de fond care privesc titlul executoriu şi care pot duce la desfiinţarea acestuia să poată fi invocate pe calea contestaţiei la executare numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desfiinţarea lui.
    26. Analizând dispoziţiile art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 67 din Legea nr. 310/2018, Curtea a reţinut că argumentele pe baza cărora instanţa constituţională şi-a fundamentat în prealabil soluţia de respingere a excepţiilor de neconstituţionalitate sunt aplicabile mutatis mutandis şi cu privire la noua soluţie legislativă. Astfel, existenţa unei căi procesuale pentru desfiinţarea titlului executoriu care nu este o hotărâre judecătorească, prevăzută fie de legea specială, fie de dreptul comun, în cadrul căreia partea interesată poate formula apărări prin invocarea unor motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, constituie raţiunea rezonabilă şi suficientă pentru a înlătura posibilitatea reiterării aceloraşi apărări în calea de atac a contestaţiei la executare, care ar avea drept consecinţă, pe de o parte, nesocotirea principiului autorităţii de lucru judecat şi, pe de altă parte, tergiversarea cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti. O atare reglementare este în acord cu prevederile art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie referitoare la accesul liber la justiţie şi cu scopul pentru care a fost reglementată calea de atac a contestaţiei la executare, respectiv acela de a înlătura neregularităţile comise cu prilejul urmăririi silite sau de a explicita titlul executoriu ce urmează să fie valorificat, în temeiul art. 712 din Codul de procedură civilă, care prevede că împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare, debitorul beneficiază de toate garanţiile procesuale pentru realizarea deplină a acestor drepturi, supunând cenzurii instanţei măsura dispusă, în cadrul unei proceduri contradictorii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 702 din 9 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 17 aprilie 2018).
    27. Cu privire la susţinerile întemeiate pe dispoziţiile art. 148 din Constituţie, referitoare la posibilitatea ca, în cadrul contestaţiei la executare, să poată fi invocat caracterul abuziv al clauzelor contractuale incluse în contractele în baza cărora a fost declanşată executarea silită, Curtea a constatat că aceste aspecte ţin de modul de aplicare a legii de către instanţa judecătorească, în acord cu prevederile art. 148 din Constituţie, care prevăd prioritatea de aplicare a reglementărilor cu caracter obligatoriu ale Uniunii Europene faţă de dispoziţiile contrare din legile interne.
    28. În continuare, în ceea ce priveşte critica referitoare la caracterul sumar al procedurii de încuviinţare a executării silite, Curtea reţine că prevederile art. 666 - Încuviinţarea executării silite din Codul de procedură civilă reprezintă norme de procedură a căror stabilire, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, intră în competenţa exclusivă a legiuitorului, care poate hotărî să nu supună regulilor de citare sau exercitare a căilor de atac anumite proceduri, în considerarea caracterului specific al acestora ori în vederea asigurării celerităţii procesului civil. Stabilirea de către legiuitor a regulii potrivit căreia cererea de încuviinţare a executării silite introdusă de creditor se soluţionează în camera de consiliu, fără citarea părţilor, nu contravine art. 21 şi nici art. 24 din Constituţie, soluţia legislativă criticată fiind justificată de faptul că în această procedură nu se tranşează fondul litigiului, ci exclusiv o chestiune ce vizează buna administrare a actului de justiţie. În plus, trebuie reţinut că încuviinţarea executării silite se cere şi se aprobă în condiţiile existenţei unui titlu executoriu (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 118 din 28 februarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 388 din 17 mai 2019, paragraful 13). Încheierea prin care se încuviinţează executarea silită nu este supusă niciunei căi de atac, dar poate fi cenzurată în cadrul contestaţiei la executare, potrivit art. 666 alin. (6) din Codul de procedură civilă, în cadrul căreia părţile interesate pot formula apărările pe care le consideră necesare şi utile, uzând de toate mijloacele procedurale pe care legea le pune acestora la dispoziţie pentru valorificarea drepturilor lor procesuale.
    29. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
    30. Având în vedere argumentele expuse, Curtea nu poate constata neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 651 din Codul de procedură civilă. Acestea reglementează regimul juridic de drept comun al instanţei de executare, stabilind, la alin. (1) şi (2), instanţa competentă, de regulă, sub aspect material şi teritorial, să participe la executarea silită, la alin. (3), competenţa acesteia în cadrul procedurii execuţionale, iar la alin. (4), regimul juridic aplicabil hotărârilor pronunţate de instanţa de executare.
    31. În ceea ce priveşte invocarea în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 din Constituţie şi ale art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea constată că acestea nu au incidenţă în cauză.
    32. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Răzvan Bucur şi Filomena Elena Bucur în Dosarul nr. 8.337/1.748/2019 al Judecătoriei Cornetu şi, respectiv, de Florentina Zaharia şi Gheorghe Zaharia în Dosarul nr. 26.865/4/2019 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 651, ale art. 666 şi ale art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Cornetu şi Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial a României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 20 noiembrie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Andreea Costin

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 624 din 20 noiembrie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"

﻿ DECIZIA nr. 624 din 20 noiembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 651, ale art. 666 şi ale art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 624 din 20 noiembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 651, ale art. 666 şi ale art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă