Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 612 din 11 noiembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 14 lit. l) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, ale art. I pct. 7 şi ale art. IV alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, ale art. 40 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, ale art. IX alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi ale art. XVIII alin. (1) lit. n) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 612 din 11 noiembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 14 lit. l) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, ale art. I pct. 7 şi ale art. IV alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, ale art. 40 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, ale art. IX alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi ale art. XVIII alin. (1) lit. n) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 293 din 14 aprilie 2026

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dacian-Cosmin      │- judecător       │
│Dragoş             │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian      │-                 │
│Văduva             │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruţa Dărângă.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene şi ale art. 40 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene. Excepţia a fost ridicată de Marius Cristian Mărtău în Dosarul nr. 27.589/3/2021 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 197D/2022.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 2.851D/2022, nr. 2.922D/2022, nr. 2.939D/2022, nr. 276D/2023, nr. 524D/2023, nr. 713D/2023, nr. 872D/2023, nr. 1.475D/2023, nr. 1.855D/2023, nr. 2.827D/2023, nr. 932D/2024, nr. 2.530D/2024 şi nr. 284D/2025, având un obiect similar, excepţie ridicată de Mireille Eugenia Cosmescu şi alţii, de Constantin Mihai şi alţii, de Gheorghe Cristea şi alţii, precum şi de Ion Stoichiţă în dosarele nr. 7.606/3/2022, nr. 14.304/3/2022, nr. 16.636/3/2022 şi nr. 6.751/3/2022 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Nicoleta Constantinescu în Dosarul nr. 480/91/2022 al Tribunalului Vrancea - Secţia I civilă, de Petre Manciu şi Iancu Badea în Dosarul nr. 1.400/87/2022 al Tribunalului Teleorman - Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal, de Ioan-Iulian Fesan şi alţii în Dosarul nr. 401/85/2022 al Tribunalului Sibiu - Secţia I civilă, de Oreste Stamatiu în Dosarul nr. 1.251/111/2022 al Tribunalului Bihor - Secţia I civilă, de Claudiu Ştefan Frâncu în Dosarul nr. 3.412/62/2022 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă, de Petru Savu în Dosarul nr. 5.501/30/2022 al Tribunalului Timiş - Secţia I civilă, de Adrian Custură şi de Ştefan Custură în dosarele nr. 410/113/2023 şi nr. 1.800/113/2023 ale Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi de Nicolae Popa în Dosarul nr. 972/62/2023 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă.
    4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor.
    6. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.851D/2022, nr. 2.922D/2022, nr. 2.939D/2022, nr. 276D/2023, nr. 524D/2023, nr. 713D/2023, nr. 872D/2023, nr. 1.475D/2023, nr. 1.855D/2023, nr. 2.827D/2023, nr. 932D/2024, nr. 2.530D/2024 şi nr. 284D/2025 la Dosarul nr. 197D/2022, care a fost primul înregistrat.
    7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei, având în vedere jurisprudenţa constantă a Curţii, respectiv Decizia nr. 298 din 18 mai 2022. Dispoziţiile criticate în prezenta cauză şi care nu au mai fost examinate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, având în vedere că au un conţinut similar celor constatate ca fiind constituţionale, sunt, deopotrivă, vizate de această jurisprudenţă. Măsurile criticate sunt temporare, justificate de raţiuni bugetare, care nu aduc atingere drepturilor constituţionale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    8. Prin Încheierea din 20 decembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 27.589/3/2021, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscalbugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene şi ale art. 40 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene. Excepţia a fost ridicată de Marius Cristian Mărtău într-un litigiu având ca obiect acordarea indemnizaţiei prevăzute de Legea nr. 341/2004 şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 197D/2022.
    9. Prin încheierile din 22 noiembrie 2022, 21 noiembrie 2022 şi 25 ianuarie 2023 şi, respectiv, prin Sentinţa civilă nr. 7.317 din 21 noiembrie 2022, pronunţate în dosarele nr. 7.606/3/2022, nr. 14.304/3/2022, nr. 16.636/3/2022 şi, respectiv, nr. 6.751/3/2022, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 14 lit. l) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, ale art. IV alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscalbugetare, ale art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscalbugetare, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017, ale art. 40 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi ale art. IX alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Excepţia a fost ridicată de Mireille Eugenia Cosmescu şi alţii, de Constantin Mihai şi alţii, de Gheorghe Cristea şi alţii, precum şi de Ion Stoichiţă şi alţii în litigii având ca obiect acordarea indemnizaţiilor prevăzute de Legea nr. 341/2004 şi formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 2.851D/2022, nr. 2.939D/2022, nr. 276D/2023 şi nr. 524D/2023.
    10. Prin Încheierea din 24 noiembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 480/91/2022, Tribunalul Vrancea - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016, ale art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017, ale art. 40 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi ale art. IX alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021. Excepţia a fost ridicată de Nicoleta Constantinescu într-un litigiu având ca obiect acordarea indemnizaţiei prevăzute de Legea nr. 341/2004 şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.922D/2022.
    11. Prin Sentinţa civilă nr. 106 din 9 februarie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 1.400/87/2022, Tribunalul Teleorman - Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016, ale art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 şi ale art. 40 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018. Excepţia a fost ridicată de Petre Manciu şi Iancu Badea într-un litigiu având ca obiect acordarea indemnizaţiei prevăzute de Legea nr. 341/2004 şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 713D/2023.
    12. Prin Sentinţa civilă nr. 226 din 14 martie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 401/85/2022, Tribunalul Sibiu - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016, ale art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 şi ale art. 40 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018. Excepţia a fost ridicată de Ioan-Iulian Fesan şi alţii într-un litigiu având ca obiect acordarea indemnizaţiei prevăzute de Legea nr. 341/2004 şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 872D/2023.
    13. Prin Încheierea din 12 mai 2023, pronunţată în Dosarul nr. 1.251/111/2022, Tribunalul Bihor - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016, ale art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017, ale art. 40 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi ale art. IX alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021. Excepţia a fost ridicată de Oreste Stamatiu într-un litigiu având ca obiect acordarea indemnizaţiei prevăzute de Legea nr. 341/2004 şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.475D/2023.
    14. Prin Încheierea din 26 iunie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 3.412/62/2022, Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017, ale art. 40 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi ale art. IX alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021. Excepţia a fost ridicată de Claudiu Ştefan Frâncu într-un litigiu având ca obiect acordarea indemnizaţiei prevăzute de Legea nr. 341/2004 şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.855D/2023.
    15. Prin Încheierea din 18 octombrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 5.501/30/2022, Tribunalul Timiş - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017, ale art. 40 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, ale art. IX alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 şi ale art. XVIII alin. (1) lit. n) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Excepţia a fost ridicată de Petru Savu într-un litigiu având ca obiect acordarea indemnizaţiei prevăzute de Legea nr. 341/2004 şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.827D/2023.
    16. Prin deciziile civile nr. 166 din 6 martie 2024 şi nr. 566 din 18 iunie 2024, pronunţate în dosarele nr. 410/113/2023 şi nr. 1.800/113/2023, Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 7 şi ale art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, ale art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017, ale art. 40 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi ale art. IX alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021. Excepţia a fost ridicată de Adrian Custură şi de Ştefan Custură în litigii având ca obiect acordarea indemnizaţiilor prevăzute de Legea nr. 341/2004 şi formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 932D/2024 şi nr. 2.530D/2024.
    17. Prin Încheierea din 5 decembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 972/62/2023, Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016, ale art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 şi ale art. 40 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018. Excepţia a fost ridicată de Nicolae Popa într-un litigiu având ca obiect acordarea indemnizaţiei prevăzute de Legea nr. 341/2004 şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 284D/2025.
    18. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că statul trebuie să îşi execute îndatorirea de a asigura un nivel de trai decent pentru toţi cetăţenii săi în mod egal şi că este şi în măsură să o facă, având în vedere costul bugetar redus pe care îl implică plata indemnizaţiilor, în continuare denumite indemnizaţiile, prevăzute de Legea nr. 341/2004, în continuare denumită Legea, către un număr redus de revoluţionari faţă de plata altor pensii speciale care nu a fost întârziată. În schimb, în cazul plăţii indemnizaţiilor revoluţionarilor, nu este vorba decât de o indexare, şi nu de însăşi plata acestora.
    19. Actele normative criticate nu enunţă motivele „îngheţării“ plăţii indemnizaţiilor, ţinând cont că preţurile nu sunt limitate la nivelul anilor 2017-2021.
    20. În condiţiile în care, continuă autorii, aplicarea actelor normative în discuţie a fost amânată de două ori, nu se respectă standardele de predictibilitate a legii. Prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 şi, respectiv, a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, acte normative inferioare legii, Guvernul a modificat sine die un act al puterii legislative, neexistând nicio garanţie că această practică nu va fi repetată.
    21. Dreptul la pensie este încălcat, deoarece indemnizaţiile, în mod formal astfel botezate, au, în realitate, natura unor drepturi la pensie. Având o astfel de natură şi, mai mult, dreptul la pensie fiind un bun în sensul Primului Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, autorii conchid că se încalcă şi dreptul la proprietate privată.
    22. Indemnizaţiile au fost acordate prin Lege. Atât timp cât aceasta este în vigoare, autorii deţin o creanţă împotriva statului, garantată de art. 44 alin. (1) din Constituţie.
    23. Autorii invocă şi prevederile art. 47 alin. (2) din Constituţie referitoare la alte forme de asigurări sociale, arătând că indemnizaţiile, întrucât sunt prevăzute de Lege, trebuie să se bucure de protecţie constituţională. În acest context invocă art. 60 din Convenţie.
    24. Diminuarea indemnizaţiilor încalcă art. 53 din Constituţie, ţinând cont de durata pentru care a fost menţinută, respectiv din anul 2010. Apreciază că din anul 2017 însă măsura nu mai respectă condiţiile impuse de acest text constituţional, deoarece recesiunea economică a fost depăşită, iar economia a crescut. În concluzie, nu se respectă condiţia ca măsura să fie proporţională. Durata măsurii atinge substanţa dreptului.
    25. Ordonanţele de urgenţă ale Guvernului nu au fost impuse de necesitatea menţinerii echilibrului bugetar, ci din considerente irelevante. Astfel, necesitatea îndeplinirii unor obligaţii bugetare şi a cerinţelor programului de guvernare nu pot justifica măsura diminuării indemnizaţiilor.
    26. Plafonarea indemnizaţiilor conduce la discriminarea beneficiarilor acestora faţă de beneficiarii pensiilor din sistemul public de pensii sau salariaţii din sistemul public, având în vedere majorările punctului de pensie şi ale salariilor/soldelor/indemnizaţiilor prin lege acordate acestor din urmă categorii.
    27. Deşi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2011 privind utilizarea indicatorului de referinţă câştigul salarial mediu brut în actele normative din domeniul muncii şi protecţiei sociale se transmite voinţa legiuitorului de a se utiliza drept indicator câştigul salarial mediu brut în algoritmul de calcul al indemnizaţiei reparatorii prevăzute de art. 4 din Lege, în mod abuziv şi contradictoriu cu conţinutul acestei norme de drept, prin art. IV alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 se stipulează că în anul 2015 indemnizaţiile se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2014.
    28. Beneficiarii indemnizaţiilor sunt discriminaţi faţă de categoriile prevăzute în Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, care beneficiază în mod real de restabilirea drepturilor salariale şi asigurări sociale faţă de nivelul lor avut anterior diminuării cu 25% şi, respectiv, 15%. Persoanele vizate de Lege au beneficiat doar formal de restabilire, deoarece, prin neluarea în considerare a algoritmului de calcul al indemnizaţiilor prevăzut de Lege, diminuarea cu 15% a indemnizaţiilor a persistat şi persistă.
    29. Discriminarea a persistat şi persistă şi sub aspectul faptului că norma de drept instituită de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2011, „salariul mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat“ şi "câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat“, nu a fost aplicată şi în cazul autorilor prezentei excepţii. Astfel, în timp ce la calculul drepturilor, inclusiv al pensiilor, tuturor categoriilor sociale, plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat, este utilizat indicatorul câştigul salarial mediu brut în locul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, în cazul autorilor este menţinut la calculul indemnizaţiilor ultimul salariu mediu cunoscut, respectiv cel al lunii octombrie 2010.
    30. Referitor la prevederile art. 18 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, discriminarea operează atât faţă de celelalte categorii de beneficiari ai Legii, răniţi, reţinuţi, urmaşi, cât şi, în mod deosebit, faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa ori au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987, asimilate luptătorilor remarcaţi, iar în timp ce asupra unora operează neacordarea indemnizaţiei reparatorii, în speţă pentru luptătorii remarcaţi, în cazul celeilalte categorii nu se aplică operaţiunea juridică a neacordării acestei indemnizaţii, ei fiind încă în plata acesteia.
    31. Se încalcă dreptul la viaţă, garantat de art. 22 din Constituţie, deoarece indemnizaţiile este singura sursă de existenţă.
    32. Măsura criticată nu este proporţională în raport cu situaţia care a determinat-o, în condiţiile în care diminuarea încetează pentru toate categoriile pentru care a operat, iar pentru categoria din care fac parte şi autorii diminuarea produce în continuare efecte juridice.
    33. Pe perioada plăţii indemnizaţiilor, Legea nu a fost modificată în sensul înlocuirii permanente sau temporare a algoritmului care vizează acordarea indemnizaţiilor reparatorii. Pe toată această perioadă de funcţionare a Legii şi a acordării indemnizaţiilor, trebuie utilizat indicatorul câştigul salarial mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi nicidecum salariul mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
    34. Modificările rapide şi suspendarea efectelor Legii fac imposibilă adaptarea conduitei la prevederile acesteia, în acest fel fiind încălcate standardele constituţionale de predictibilitate a legii.
    35. Motivul invocat de Guvern în adoptarea ordonanţelor de urgenţă criticate, indexarea sau neindexarea indemnizaţiilor, în niciun caz nu reprezintă o situaţie extraordinară, aşa cum condiţionează art. 115 alin. (4) din Constituţie adoptarea unei ordonanţe de urgenţă. Dacă legiuitorul apreciază că este necesară schimbarea cadrului legislativ şi, spre exemplu, se impune o indexare din 4 în 4 ani, atunci are obligaţia să modifice textul legislativ ca atare, şi nu să schimbe destinaţia unui text de lege printr-o procedură mascată a unei ordonanţe de urgenţă.
    36. Măsurile criticate au fost adoptate cu încălcarea art. 53 din Constituţie, deoarece nu au fost adoptate de către Parlament prin lege, ci de către Guvern prin ordonanţe de urgenţă, iar aprobarea acestora de către Parlament nu satisface aceste exigenţe constituţionale.
    37. Adoptarea anuală, pentru perioada 2012-2021, a ordonanţelor de urgenţă cu acelaşi conţinut nu mai constituie o situaţie extraordinară ce nu poate fi amânată.
    38. Se încalcă şi art. 115 alin. (6) din Constituţie. Astfel, dacă legiuitorul este competent să dimensioneze nivelul unei indemnizaţii, Guvernul nu este abilitat să îl modifice, invocând, anual, aceeaşi situaţie extraordinară.
    39. Dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale dacă prin sintagma se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie a anului precedent se instituie un tratament juridic diferit în acordarea pentru anul curent a indemnizaţiilor în funcţie de două ipoteze alternative (cuvenit/aflat în plată) care nu sunt obiective şi conduc la cuantumuri discriminatorii fără justificare.
    40. Recalcularea indemnizaţiilor doar pentru unii beneficiari ai Legii este discriminatorie. Indemnizaţiile au fost calculate pe baza unor hotărâri judecătoreşti definitive, însă tocmai practica neunitară a instanţelor este discriminatorie, fiind necesară o hotărâre care să unifice practica instanţelor.
    41. Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a abrogat toate actele normative prin care indemnizaţiile au fost plafonate la nivelul anului 2010, iar plafonările ulterioare datei intrării sale în vigoare sunt nelegale, chiar dacă au aparenţa de legalitate. În perioada 1 iulie 2017-6 decembrie 2017 (data adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017), nu a mai existat nicio bază legală pentru prorogarea plafonării indemnizaţiilor. Ţinând seama de prevederile art. 68 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 nu se mai puteau proroga prevederile actelor normative abrogate prin Legea-cadru nr. 153/2017.
    42. Art. I pct. 7 şi art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 împreună conduc la concluzia că este înlăturat calculul prin aplicarea coeficientului asupra unui salariu de referinţă şi se acordă indemnizaţia la nivelul acordat urmaşilor pentru luna decembrie 2014. Cu toate acestea, modul confuz, neclar şi lipsit de precizie cu care a operat legiuitorul prin modificarea normei generale concomitent cu derogarea de la aceasta a condus în practică, inclusiv în cea judiciară, la efectuarea unui calcul prin aplicarea coeficientului de 0,50 însă la un salariu de referinţă din 2016 prin operarea art. IV şi a normelor speciale succesive dintre anii 2011 şi 2016 pentru a contopi regula generală cu cele speciale şi a conduce la un cuantum inferior, în ciuda faptului că normele respective nu fac referire la menţinerea salariului de referinţă, ci la menţinerea cuantumului concret calculat şi acordat anterior.
    43. În final, autorii menţionează considerentele şi soluţia din Decizia Curţii Constituţionale nr. 314 din 5 iunie 2014.
    44. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 197D/2022, apreciază că excepţia vizează însuşi fondul cererii, astfel că o precizare a punctului său de vedere ar echivala cu o antepronunţare în cauză.
    45. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 2.851D/2022, nu şi-a exprimat opinia cu privire la temeinicia excepţiei.
    46. Tribunalul Vrancea - Secţia I civilă apreciază că excepţia este neîntemeiată.
    47. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarele nr. 2.939D/2022, nr. 276D/2023 şi nr. 524D/2023, apreciază că excepţia este neîntemeiată.
    48. Tribunalul Teleorman - Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia este neîntemeiată.
    49. Tribunalul Sibiu - Secţia I civilă apreciază că excepţia este neîntemeiată.
    50. Tribunalul Bihor - Secţia I civilă apreciază că excepţia este neîntemeiată.
    51. Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă apreciază că excepţia este neîntemeiată.
    52. Tribunalul Timiş - Secţia I civilă apreciază că excepţia este neîntemeiată.
    53. Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia este neîntemeiată.
    54. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    55. Guvernul, în punctul de vedere transmis în Dosarul nr. 2.851D/2022, apreciază că excepţia este neîntemeiată, având în vedere soluţia şi motivarea din Decizia Curţii Constituţionale nr. 317 din 19 mai 2022.
    56. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    57. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    58. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum reiese din motivarea excepţiei, îl reprezintă, în mod punctual, câte o prevedere normativă dintr-o serie de 10 ordonanţe de urgenţă prin care Guvernul a „îngheţat“ plata indemnizaţiilor prevăzute de Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, respectiv următoarele dispoziţii:
    - art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 decembrie 2012 (critica vizează exclusiv art. II art. 18 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010);
    – art. 14 lit. l) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 15 noiembrie 2013;
    – art. I pct. 7 şi art. IV alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014;
    – art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015;
    – art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1035 din 22 decembrie 2016;
    – art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30 ianuarie 2017;
    – art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 7 decembrie 2017;
    – art. 40 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018;
    – art. IX alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1202 din 18 decembrie 2021;
    – art. XVIII alin. (1) lit. n) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1186 din 9 decembrie 2022.

    59. Prevederile normative enumerate stabilesc menţinerea în plată în anii 2013-2023 a indemnizaţiilor prevăzute de Legea nr. 341/2004 la nivelul anilor anteriori. Curtea constată că o parte dintre dispoziţiile criticate în mod punctual au fost abrogate. Însă, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea Constituţională a stabilit că sintagma în vigoare din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare.
    60. În plus, o parte dintre cele 10 ordonanţe de urgenţă din care fac parte dispoziţiile anterior enumerate sunt criticate şi din perspectiva prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituţie, astfel încât Curtea Constituţională este învestită şi cu soluţionarea criticilor formulate din această perspectivă.
    61. O parte dintre prevederile criticate au fost modificate ulterior, dar, având în vedere cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, precitată, excepţia de neconstituţionalitate este admisibilă.
    62. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 alin. (1), art. 44, 47, 52, 53, art. 115 alin. (4), precum şi celor ale art. 1 privind protecţia proprietăţii din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi ale art. 25 privind dreptul la nivel de trai din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
    63. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că criticile de neconstituţionalitate sunt identice cu cele formulate în numeroase cauze deja soluţionate de Curtea Constituţională, de exemplu, prin Decizia nr. 554 din 17 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96 din 7 februarie 2014, Decizia nr. 151 din 27 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 16 iulie 2018, Decizia nr. 616 din
    2 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 5 februarie 2019, Decizia nr. 299 din 25 mai 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 806 din 7 septembrie 2023, Decizia nr. 153 din 30 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 763 din 23 august 2023, sau Decizia nr. 762 din 14 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411 din 7 mai 2024. În esenţă, Curtea a constatat că Guvernul nu a încălcat nici drepturile fundamentale invocate şi nici procedura de adoptare a ordonanţelor de urgenţă impusă de art. 115 din Constituţie prin luarea măsurii de suspendare a indemnizaţiei prevăzute de Legea nr. 341/2004 pentru intervalul 2016-2021.
    64. Întrucât prevederile art. IX alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 şi cele ale art. XVIII alin. (1) lit. n) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022, care nu au mai fost analizate de Curtea Constituţională, au acelaşi conţinut cu cel al normelor criticate din celelalte 8 ordonanţe de urgenţă ale Guvernului care au mai fost examinate de Curtea Constituţională, soluţia şi considerentele din deciziile anterior enumerate sunt valabile şi cu privire la aceste două acte normative.
    65. Având în vedere că în jurisprudenţa anterioară Curtea a răspuns pe larg criticilor formulate şi în cauza de faţă, precum şi faptul că nu există motive de îndepărtare de la această jurisprudenţă, Curtea va respinge, ca neîntemeiată, prezenta excepţie.
    66. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Marius Cristian Mărtău în Dosarul nr. 27.589/3/2021 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Mireille Eugenia Cosmescu şi alţii, de Constantin Mihai şi alţii, de Gheorghe Cristea şi alţii, precum şi de Ion Stoichiţă în dosarele nr. 7.606/3/2022, nr. 14.304/3/2022, nr. 16.636/3/2022 şi nr. 6.751/3/2022 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Nicoleta Constantinescu în Dosarul nr. 480/91/2022 al Tribunalului Vrancea - Secţia I civilă, de Petre Manciu şi Iancu Badea în Dosarul nr. 1.400/87/2022 al Tribunalului Teleorman - Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal, de Ioan-Iulian Fesan şi alţii în Dosarul nr. 401/85/2022 al Tribunalului Sibiu - Secţia I civilă, de Oreste Stamatiu în Dosarul nr. 1.251/111/2022 al Tribunalului Bihor - Secţia I civilă, de Claudiu Ştefan Frâncu în Dosarul nr. 3.412/62/2022 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă, de Petru Savu în Dosarul nr. 5.501/30/2022 al Tribunalului Timiş - Secţia I civilă, de Adrian Custură şi de Ştefan Custură în dosarele nr. 410/113/2023 şi nr. 1.800/113/2023 ale Curţii de Apel Galaţi -Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi de Nicolae Popa în Dosarul nr. 972/62/2023 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 14 lit. l) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, ale art. I pct. 7 şi ale art. IV alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, ale art. 40 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, ale art. IX alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi ale art. XVIII alin. (1) lit. n) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Vrancea - Secţia I civilă, Tribunalului Teleorman - Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal, Tribunalului Sibiu - Secţia I civilă, Tribunalului Bihor - Secţia I civilă, Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă, Tribunalului Timiş - Secţia I civilă şi Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 11 noiembrie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Cosmin-Marian Văduva

    ----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 612 din 11 noiembrie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"