Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 605 din 11 noiembrie 2025  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), ale art. 9 şi ale art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 605 din 11 noiembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), ale art. 9 şi ale art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 367 din 4 mai 2026

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina │- preşedinte │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos │- judecător │
│Csaba-Ferenc │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dacian-Cosmin │- judecător │
│Dragoş │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruţa Dărângă.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi ale art. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepţia a fost ridicată de Olivia Adriana Argintaru în Dosarul nr. 3.700/90/2020 al Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.668D/2021.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei, având în vedere jurisprudenţa Curţii, respectiv Decizia nr. 215 din 9 aprilie 2024.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 4 octombrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 3.700/90/2020, Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi ale art. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepţia a fost ridicată de Olivia Adriana Argintaru într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri privind drepturi salariale.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că prevederile criticate sunt neconstituţionale în măsura în care nu ţin cont de drepturile câştigate în mod definitiv prin hotărâri judecătoreşti ce au autoritate de lucru judecat. Aceste hotărâri au stabilit, cu caracter general, o valoare de referinţă sectorială (VRS), raportat la care se calculează în sistemul de justiţie indemnizaţia de încadrare. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în şedinţa din 15 mai 2018, a recomandat, în baza Deciziei Curţii Constituţionale nr. 794 din 15 decembrie 2016, stabilirea unei VRS unice, deoarece, în cadrul aceleiaşi categorii profesionale şi familii ocupaţionale, salarizarea nu poate să fie diferenţiată, raportată la mai multe VRS, aceasta trebuind să fie constantă. Aceste hotărâri nu vizează situaţii de fapt particulare, ci aplicarea unor prevederi cuprinse în acte normative, cu aplicabilitate generală, aşa cum a reţinut Curtea Constituţională în decizia menţionată. În sprijinul acestei concluzii este adusă şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la forţa juridică a hotărârilor judecătoreşti, de exemplu, Decizia nr. 460 din 13 noiembrie 2013, precum şi Decizia nr. 56 din 17 septembrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Autoarea excepţiei menţionează şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale potrivit căreia dreptul la salariu se bucură de protecţia dreptului de proprietate.
    6. Prin anularea drepturilor dobândite prin hotărâre judecătorească, Parlamentul încalcă autoritatea de lucru judecat a acesteia, precum şi considerentele Deciziei nr. 56 din 17 septembrie 2018 pronunţată de instanţa supremă.
    7. Prevederile art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 de plafonare a cuantumului sporurilor sunt criticate deoarece, prin aplicarea acestora, sunt lăsate fără nicio relevanţă acele dispoziţii legale care acordă anumite drepturi salariale.
    8. Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă apreciază că excepţia este neîntemeiată.
    9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit actului de sesizare, dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi art. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Din cuprinsul motivării rezultă însă că sunt criticate şi prevederile art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, astfel încât Curtea va analiza şi constituţionalitatea acestora. Prevederile care fac obiectul prezentei excepţii au următorul cuprins:
    - Art. 1 alin. (3):
    "Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, drepturile salariale ale personalului prevăzut la alin. (1) sunt şi rămân, în mod exclusiv, cele prevăzute în prezenta lege.;"

    – Art. 9:
    "Salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, soldele de grad/salariile gradului profesional deţinut, gradaţiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizaţiile de încadrare şi indemnizaţiile lunare, sporurile şi alte drepturi salariale specifice fiecărui domeniu de activitate corespunzător celor 7 familii ocupaţionale de funcţii bugetare, pentru personalul din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii, precum şi pentru funcţiile de demnitate publică, sunt prevăzute în anexele nr. I-IX."

    – Art. 25 alin. (1):
    "Suma sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor, inclusiv cele pentru hrană şi vacanţă, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite nu poate depăşi 30% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deţinut, gradaţiilor şi a soldelor de comandă/salariilor de comandă, a indemnizaţiilor de încadrare şi a indemnizaţiilor lunare, după caz."


    13. Autoarea excepţiei arată că aceste texte de lege sunt contrare prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (4) privind statul român, art. 4 privind unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni, art. 15 privind neretroactivitatea legii, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 41 privind munca şi protecţia socială a muncii, art. 44 privind dreptul de proprietate, art. 124 privind înfăptuirea justiţiei, art. 125 privind statutul judecătorilor şi art. 126 privind instanţele judecătoreşti.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că a mai examinat critici similare prin Decizia nr. 310 din 7 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 9 august 2019, sau Decizia nr. 215 din 9 aprilie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1055 din 21 octombrie 2024.
    15. Astfel, prin Decizia nr. 215 din 9 aprilie 2024, paragraful 28, Curtea a statuat că limitarea sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor şi a altor drepturi nu echivalează cu diminuarea salariului de bază. Astfel, statul are deplina legitimitate constituţională de a acorda sporuri, stimulente, premii, adaosuri la salariul de bază personalului plătit din fonduri publice, în funcţie de veniturile bugetare pe care le realizează. Acestea nu sunt drepturi fundamentale, ci drepturi salariale suplimentare. În viziunea legiuitorului, sporurile nu au întotdeauna un cuantum fix, ci variabil, fiind stabilite de lege prin raportare la o limită maximă. În acest sens, art. 24 din Legea-cadru nr. 153/2017 stabileşte că limita maximă a sporurilor, compensaţiilor, indemnizaţiilor, adaosurilor, majorărilor, primelor, premiilor şi a altor elemente ale venitului salarial specific fiecărui domeniu de activitate este prevăzută în aceeaşi lege-cadru şi în anexele nr. I-VIII la aceasta. Ca atare, stabilirea cuantumului concret al sporurilor şi al venitului lunar se realizează de către fiecare ordonator de credite, în limitele stabilite de lege, astfel încât să se încadreze în sumele aprobate cu această destinaţie în bugetul propriu. Curtea a conchis că regula limitării sporurilor la un anumit cuantum reprezintă opţiunea legiuitorului, exprimată în limitele prevăzute de Constituţie şi destinată aplicării în mod nediferenţiat întregului personal plătit din fonduri publice, fără privilegii şi fără discriminări.
    16. Cu referire la pretinsa încălcare a rolului instanţelor judecătoreşti în înfăptuirea justiţiei, sunt relevante considerentele 39 şi 40 din Decizia nr. 310 din 7 mai 2019, precitată. Astfel, Curtea a reţinut că Legea-cadru nr. 153/2017 creează un nou cadru legislativ, instituind reguli noi în ceea ce priveşte modul de stabilire a salariilor de bază pentru întreg personalul din aparatul propriu al autorităţilor administraţiei publice locale. Hotărârile judecătoreşti privind recunoaşterea unor drepturi salariale la care făceau referire autoarele excepţiei în cauza soluţionată prin Decizia nr. 310 din 7 mai 2019 au fost pronunţate prin interpretarea unor norme prevăzute de acte normative privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, anterioare intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017 şi independente de acest act normativ. În aceste condiţii, Curtea a constatat că, prin adoptarea unui nou sistem de salarizare pentru personalul bugetar, legiuitorul a acţionat în domeniul propriu de competenţă, fără a interfera, sub niciun aspect, cu activitatea de înfăptuire a justiţiei.
    17. Referitor la invocarea, în cauza soluţionată prin Decizia nr. 310 din 7 mai 2019, a Deciziei nr. 794 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1029 din 21 decembrie 2016, Curtea a precizat că, prin această decizie, a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 3^1 alin. (1^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, dispoziţii potrivit cărora la stabilirea nivelului maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare din cadrul instituţiei sau al autorităţii publice se iau în considerare numai drepturile salariale prevăzute în actele normative privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi nu se includ drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti. Cu toate acestea, Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, precum şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, a conchis Curtea, nu erau aplicabile în cauza respectivă, având în vedere împrejurarea că Legea-cadru nr. 153/2017 a fost adoptată ulterior.
    18. În sfârşit, prin Decizia nr. 310 din 7 mai 2019, paragraful 36, cu referire la pretinsa neconstituţionalitate a art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea a reiterat că statul are deplina legitimitate constituţională de a acorda sporuri, stimulente, premii, adaosuri la salariul de bază personalului plătit din fonduri publice, în funcţie de veniturile bugetare pe care le realizează.
    19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să modifice jurisprudenţa mai sus invocată, atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor citate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
    20. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Olivia Adriana Argintaru în Dosarul nr. 3.700/90/2020 al Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 1 alin. (3), ale art. 9 şi ale art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 11 noiembrie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Cosmin-Marian Văduva

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

 5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016