Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 56 din 25 februarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi ale art. 106 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 56 din 25 februarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi ale art. 106 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 642 din 8 iulie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena     │-                 │
│Chiorean           │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruţa Dărângă.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi ale art. 106 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Nicolae Ioan Trif în Dosarul nr. 269/35/CA/2020 al Curţii de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.090D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, în esenţă, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece prin dispoziţiile criticate s-au stabilit în sarcina Consiliului Superior al Magistraturii termenul şi modalitatea de organizare şi desfăşurare a concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, astfel încât să fie evitată agravarea semnificativă a deficitului de resurse umane la nivelul sistemului judiciar, adoptarea acestor texte fiind justificată de raţiuni obiective care vizau funcţionalitatea efectivă a autorităţii judecătoreşti. Aşadar, dispoziţiile criticate nu contravin prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie. Referitor la invocarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 73 alin. (3) lit. l), se arată că, având în vedere că acestea vizează organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti şi a Ministerului Public, întrucât prin dispoziţiile criticate nu s-a dispus stabilirea printr-un regulament a modului în care funcţionează Consiliul Superior al Magistraturii, instanţele judecătoreşti sau Ministerul Public, ci doar a modului de desfăşurare a concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii şi a examenului de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, nu se poate susţine că ar fi încălcate aceste dispoziţii constituţionale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 16 noiembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 269/35/CA/2020, Curtea de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi ale art. 106 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Nicolae Ioan Trif într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de anulare a Regulamentului privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii (în continuare Regulamentul), aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 91/2019, precum şi de anulare parţială a Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 73/2020 privind validarea concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, respectiv restabilirea situaţiei anterioare, şi anume acordarea punctajului după primele două probe de concurs şi emiterea unei noi hotărâri prin care să se constate că este admis la concurs.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019 şi Legea nr. 303/2004 reglementează modalitatea pentru admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii. Cu toate acestea, art. 16 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019 şi art. 106 lit. a) din Legea nr. 303/2004 trimit la adoptarea unui regulament, act administrativ normativ inferior Constituţiei, legilor, ordonanţelor şi chiar hotărârilor Guvernului, ajungându-se ca, în final, admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii să se realizeze într-un cadru stabilit pe baza unui act normativ inferior legii organice, care completează în mod nepermis şi neconstituţional criteriile şi probele prevăzute strict în legea organică, respectiv competenţa profesională stabilită pe baza materiei învăţate, a aptitudinilor psihice şi medicale.
    6. Astfel, având în vedere că modalitatea de stabilire a rezultatelor şi posibilitatea de contestare a notelor obţinute la fiecare probă, cu excepţia probei interviului, sunt prevăzute numai în Regulament, iar nu şi în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019 şi în Legea nr. 303/2004, legea organică privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi faptul că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019 şi Legea nr. 303/2004 nu prevăd aspecte esenţiale privind concursul pentru admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii, cum sunt etapele şi probele de concurs, modalitatea de stabilire a rezultatelor şi posibilitatea de contestare a fiecărei probe, este evident că Regulamentul contravine dispoziţiilor art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituţie, potrivit cărora organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii şi organizarea instanţelor judecătoreşti se reglementează prin lege organică. De asemenea, este evident că proba interviului este una care nu este prevăzută de lege şi care a fost adăugată de Consiliul Superior al Magistraturii atunci când a adoptat Regulamentul.
    7. Mai mult, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 121 din 10 martie 2020, prin care s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 106 lit. d) din Legea nr. 303/2004, s-a arătat că şi în cazul concursului pentru admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii, al examenului de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii şi al examenului de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari, legea trebuie să prevadă aspectele esenţiale, cum sunt, spre exemplu, condiţiile de participare, regulile generale privind constituirea comisiilor de concurs, tipul etapelor şi probelor de concurs, modalitatea de stabilire a rezultatelor şi posibilitatea de contestare a fiecărei probe. Or, este evident că, raportat şi la Decizia Curţii Constituţionale nr. 121 din 10 martie 2020, organizarea concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii prin act administrativ inferior legii, în cazul de faţă regulament, iar nu prin lege organică, determină o stare de incertitudine juridică, acest tip de acte având, de obicei, un grad sporit de schimbări succesive în timp, fiind încălcate dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie, în componenta sa referitoare la previzibilitatea legii. Aşa cum a statuat Curtea Constituţională, aspectele esenţiale privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea posturilor de judecător şi procuror - cum sunt regulile generale privind constituirea comisiilor de concurs, tipul etapelor şi probelor de concurs, modalitatea de stabilire a rezultatelor şi posibilitatea de contestare a fiecărei probe - trebuie să fie reglementate prin lege organică, urmând ca regulile specifice acestor proceduri să fie explicitate şi detaliate prin regulament al Consiliului Superior al Magistraturii.
    8. Prin urmare, având în vedere că, în cazul concursului pentru admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii, Legea nr. 303/2004 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019 nu prevăd aspectele esenţiale, cum sunt, spre exemplu, condiţiile de participare, regulile generale privind constituirea comisiilor de concurs, tipul etapelor şi probelor de concurs, modalitatea de stabilire a rezultatelor şi posibilitatea de contestare a fiecărei probe, organizarea concursului prin regulament contravine dispoziţiilor art. 1 alin. (5) şi ale art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituţie, astfel că regulamentul în baza căruia s-a organizat concursul de admitere la Institutul National al Magistraturii este nelegal.
    9. Se mai susţine că, având în vedere că regulamentul în baza căruia s-a organizat concursul este nelegal, este evident că nelegalitatea acestuia determină nelegalitatea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 73/2020 prin care au fost validate rezultatele concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii. În acest sens, arată că la data de 24 iunie 2020 a formulat plângere prealabilă împotriva Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 91/2019 pentru aprobarea Regulamentului privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii şi a Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 73/2020 prin care au fost validate rezultatele concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, organizat în perioada 17 septembrie 2019-28 februarie 2020, însă nu i-a fost comunicat modul de soluţionare a plângerii.
    10. În final, autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că proba interviului este singura probă al cărei rezultat nu poate fi contestat. Deşi consideră că de fiecare dată în cadrul interviului a oferit răspunsuri bune, în mod inexplicabil şi în anul 2019, la fel ca în anii 2016 şi 2018, a fost depunctat neîntemeiat de către comisia de examinare. Astfel, consideră că este inexplicabil cum în anii 2015 şi 2017 comisia a apreciat că are aptitudini specifice profesiei, ceea ce a condus la promovarea interviului, iar în anii 2016, 2018 şi 2019 aceeaşi comisie a apreciat că nu are aptitudini specifice profesiei.
    11. Curtea de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, având în vedere, în esenţă, cele reţinute în Decizia Curţii Constituţionale nr. 121 din 10 martie 2020, pronunţată într-un domeniu conex, respectiv concursul de admitere în magistratură, concluzii aplicabile pentru identitate de raţiune şi în cazul concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii. Astfel, faptul că legea organică privind statutul judecătorilor şi procurorilor - Legea nr. 303/2004 - nu prevede aspecte esenţiale privind concursul pentru admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii, cum sunt etapele şi probele de concurs, modalitatea de stabilire a rezultatelor şi posibilitatea de contestare a fiecărei probe, contravine dispoziţiilor art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituţie, potrivit cărora organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii şi organizarea instanţelor judecătoreşti se reglementează prin lege organică. Astfel, aspectele esenţiale ale admiterii la Institutul Naţional al Magistraturii trebuie să fie prevăzute în Legea nr. 303/2004, iar regulamentul aprobat prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii şi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, trebuie doar să detalieze procedura privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru admiterea în magistratură. De asemenea, posibilitatea Consiliului Superior al Magistraturii de a adopta, prin Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, aspecte esenţiale care ţin de ocuparea posturilor de judecător sau procuror determină o stare de incertitudine juridică. Or, normele privind admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii trebuie să respecte anumite cerinţe de stabilitate şi previzibilitate. Astfel, delegarea atribuţiei de a stabili aceste norme Consiliului Superior al Magistraturii, prin emiterea unor acte cu caracter administrativ ce au caracter infralegal, determină o stare de incertitudine juridică, acest gen de acte având, de obicei, un grad sporit de schimbări succesive în timp, ceea ce contravine art. 1 alin. (5) din Constituţie, în componenta sa referitoare la previzibilitatea legii.
    12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 16 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 137 din 20 februarie 2019, precum şi ale art. 106 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul conţinut:
    - Art. 16 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019: „În aplicarea prevederilor art. 1-12, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii aprobă, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I: a) Regulamentul privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, care prevede modul de organizare, tematica, bibliografia, probele de examen, procedura de desfăşurare a concursului de admitere şi a examenului de absolvire, precum şi media minimă de admitere şi de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii;“;
    – Art. 106 lit. a) din Legea nr. 303/2004: „Consiliul Superior al Magistraturii aprobă, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I: a) Regulamentul privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, care prevede modul de organizare, tematica, bibliografia, probele de examen, procedura de desfăşurare a concursului de admitere şi a examenului de absolvire, precum şi media minimă de admitere şi de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii;“.

    16. Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019 a fost respinsă prin Legea nr. 276/2023 pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 940 din 18 octombrie 2023.
    17. De asemenea, Legea nr. 303/2004 a fost abrogată în integralitatea sa, fiind înlocuită prin Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022, care a intrat în vigoare la 16 decembrie 2022.
    18. Având însă în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a statuat că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, instanţa de contencios constituţional se va pronunţa asupra dispoziţiilor de lege indicate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate.
    19. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii şi în art. 73 alin. (3) lit. l) privind reglementarea prin lege organică a organizării şi funcţionării Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi.
    20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prin Decizia nr. 121 din 10 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 9 iunie 2020, pe care autorul excepţiei de neconstituţionalitate îşi întemeiază întreaga argumentaţie, a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 106 lit. a) din Legea nr. 303/2004 şi a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 106 lit. d) din Legea nr. 303/2004. Cu acel prilej, Curtea a constatat că prevederile art. 106 lit. a) din Legea nr. 303/2004 nu au legătură cu soluţionarea cauzei în care s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate, deoarece se referă la concursul de admitere şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, iar nu la concursul de admitere în magistratură.
    21. Referitor la concursul de admitere în magistratură, la paragraful 28 al Deciziei nr. 121 din 10 martie 2020, Curtea a constatat că faptul că Legea nr. 303/2004 nu prevede aspecte esenţiale privind concursul pentru admiterea în magistratură, cum sunt etapele şi probele de concurs, modalitatea de stabilire a rezultatelor şi posibilitatea de contestare a fiecărei probe, contravine dispoziţiilor art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituţie, potrivit cărora organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii şi organizarea instanţelor judecătoreşti se reglementează prin lege organică. Astfel, aspectele esenţiale ale admiterii în magistratură trebuie să fie prevăzute în Legea nr. 303/2004, iar regulamentul aprobat prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii şi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, trebuie doar să detalieze procedura privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru admiterea în magistratură. În consecinţă, la paragraful 30 al Deciziei nr. 121 din 10 martie 2020, precitată, Curtea a subliniat că, pentru înlăturarea viciului de neconstituţionalitate, aspectele esenţiale privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea posturilor de judecător şi procuror - cum sunt regulile generale privind constituirea comisiilor de concurs, tipul etapelor şi probelor de concurs, modalitatea de stabilire a rezultatelor şi posibilitatea de contestare a fiecărei probe - trebuie să fie reglementate prin lege organică, urmând ca regulile specifice acestor proceduri să fie explicitate şi detaliate prin regulament al Consiliului Superior al Magistraturii. La paragraful 32 al Deciziei nr. 121 din 10 martie 2020, Curtea a observat că, pentru respectarea prevederilor constituţionale, legiuitorul trebuie să completeze dispoziţiile Legii nr. 303/2004 nu numai cu aspectele esenţiale ale concursului de admitere în magistratură, organizat potrivit art. 33 din lege, ci şi cu aspectele esenţiale ce ţin de ocuparea posturilor de judecător sau procuror prin celelalte modalităţi de admitere în magistratură. Astfel, Curtea a reţinut că şi în cazul concursului pentru admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii, al examenului de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii şi al examenului de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari, legea trebuie să prevadă aspectele esenţiale, cum sunt, spre exemplu, condiţiile de participare, regulile generale privind constituirea comisiilor de concurs, tipul etapelor şi probelor de concurs, modalitatea de stabilire a rezultatelor şi posibilitatea de contestare a fiecărei probe. În final, Curtea Constituţională a statuat că dispoziţiile art. 147 alin. (1) din Constituţie obligă legiuitorul să pună de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei în 45 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei nr. 121 din 10 martie 2020.
    22. Pentru punerea de acord a dispoziţiilor constatate ca fiind neconstituţionale prin Decizia nr. 121 din 10 martie 2020 şi pentru a asigura reglementarea procedurilor de admitere în magistratură pentru anii 2021 şi 2022, prin Legea nr. 192/2021 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi la concursul de admitere în magistratură, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 685 din 9 iulie 2021, au fost reglementate pentru anii 2021 şi 2022 admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii şi admiterea în magistratură, iar în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 16 iulie 2021 a fost publicată Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 119/2021 pentru aprobarea Regulamentului privind admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii.
    23. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate - participant la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii organizat în perioada 17 septembrie 2019-28 februarie 2020 - a solicitat instanţei judecătoreşti la data de 12 august 2020, ulterior publicării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 121 din 10 martie 2020 în Monitorul Oficial al României, Partea I, anularea Regulamentului privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 91/2019, anularea parţială a Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 73/2020 privind validarea concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, precum şi restabilirea situaţiei anterioare, şi anume acordarea punctajului după primele două probe de concurs şi emiterea unei noi hotărâri prin care să se constate că este admis la concurs.
    24. În acest cadru procesual, reclamantul a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019 şi ale art. 106 lit. a) din Legea nr. 303/2004, care reglementează competenţa Consiliului Superior al Magistraturii de a adopta prin hotărâre publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Regulamentul privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, care prevede modul de organizare, tematica, bibliografia, probele de examen, procedura de desfăşurare a concursului de admitere şi a examenului de absolvire, precum şi media minimă de admitere şi de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii.
    25. Având în vedere atât contextul legislativ, cât şi criticile autorului excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată lipsa interesului procesual în invocarea excepţiei de neconstituţionalitate, prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituţionalităţii dispoziţiilor criticate. Astfel, eventuala admitere a excepţiei de neconstituţionalitate nu ar mai produce niciun efect în cauză. Or, aşa cum a subliniat Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, în cadrul procesului judiciar, excepţia de neconstituţionalitate se înscrie în rândul excepţiilor de procedură prin care se urmăreşte împiedicarea unei judecăţi care s-ar întemeia pe o dispoziţie legală neconstituţională. Constatarea neconstituţionalităţii unui text de lege ca urmare a invocării unei excepţii de neconstituţionalitate trebuie să profite autorilor acesteia şi nu poate constitui doar un instrument de drept abstract. Neconstituţionalitatea unei dispoziţii legale nu are numai o funcţie de prevenţie, ci şi una de reparaţie, întrucât ea vizează în primul rând situaţia concretă a cetăţeanului lezat în drepturile sale prin norma criticată (Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, paragraful 30).
    26. Totodată, prin Decizia nr. 805 din 7 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 14 martie 2022, paragraful 31, Curtea a reţinut că unul dintre elementele care configurează regimul specific al excepţiilor de neconstituţionalitate, condiţionând admisibilitatea acestora, este caracterul concret al controlului pe care Curtea îl realizează în această situaţie, raportat la cauza în care a fost ridicată excepţia. Potrivit instanţei de contencios constituţional, incidenţa textului de lege criticat în soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei judecătoreşti nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat, în primul rând, interesul procesual al invocării excepţiei de neconstituţionalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituţionalităţii textului de lege criticat (Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014).
    27. Aceste considerente sunt aplicabile, mutatis mutandis, şi în prezenta cauză, unde eventuala admitere a excepţiei de neconstituţionalitate nu ar mai produce niciun efect, deoarece în anul 2020 nu a fost organizat concurs la Institutul Naţional al Magistraturii, iar următorul concurs a fost organizat în anul 2021 în temeiul Legii nr. 192/2021. În această situaţie particulară, dată de specificul cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, examinarea constituţionalităţii normelor criticate nu ar mai produce niciun efect, astfel că excepţia de neconstituţionalitate având ca obiect aceste prevederi legale urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.
    28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi ale art. 106 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Nicolae Ioan Trif în Dosarul nr. 269/35/CA/2020 al Curţii de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 25 februarie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Ioana Marilena Chiorean

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 56 din 25 februarie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"