Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 559 din 4 noiembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 559 din 4 noiembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 306 din 17 aprilie 2026
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Cristian Deliorga  │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dacian-Cosmin      │- judecător       │
│Dragoş             │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana-Cristina Vida│-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurenţiu Sorescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepţie ridicată de Filofteia Ciobanu în Dosarul nr. 2.391/1/2020/a2.1.1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 777D/2021.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a depus note scrise la dosar, prin care solicită admiterea excepţiei.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 687 din 12 decembrie 2023.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Încheierea din 27 ianuarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 2.391/1/2020/a2.1.1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Excepţia a fost ridicată de Filofteia Ciobanu într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de reexaminare a încheierii prin care autoarei excepţiei i-a fost respinsă cererea de ajutor public judiciar sub forma scutirii de plata taxei judiciare de timbru.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 14 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 sunt ambigue, deoarece impun atât persoanelor singure, cât şi celor care au familie să ataşeze înscrisuri doveditoare ale veniturilor lor şi ale familiilor, deşi persoanele singure se află într-o situaţie diferită faţă de persoanele care au familie şi nu au cum să dovedească acest fapt. Dispoziţiile criticate conduc, în mod direct, la aplicarea unor măsuri discreţionare din partea instanţei în ceea ce priveşte cererea de scutire de la plata taxei judiciare de timbru formulată de un justiţiabil vulnerabil din punct de vedere financiar.
    7. Se apreciază că prevederile criticate plasează pe acelaşi palier persoanele care nu deţin înscrisuri care să ateste că nu realizează venituri în comparaţie cu persoanele care încasează venituri (şomaj, pensie, salariu, indemnizaţie handicap etc.) şi pot face dovada în acest sens, consecinţa fiind instituirea unor măsuri discreţionare din partea anumitor judecători.
    8. Se evidenţiază că aceste aspecte ajung să fie neconforme raportate la scopul legii, respectiv scutirea persoanei vulnerabile de la plata taxei judiciare de timbru şi protejarea acesteia din punct de vedere financiar, nepermiţându-i accesul la justiţie şi la un proces efectiv.
    9. Se consideră că sunt încălcate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii, în componenta sa referitoare la calitatea legii, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi şi ale art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiţie.
    10. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, menţionând, în acest sens, sens jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunţată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, şi Hotărârea din 19 iunie 2001, pronunţată în Cauza Kreuz împotriva Poloniei). Se arată că, de altfel, criticile se circumscriu unor situaţii de fapt punctuale a căror analiză cade în sarcina instanţei de judecată.
    11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 14 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, care au următorul conţinut: „(1) Cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar se formulează în scris şi va cuprinde menţiuni privind obiectul şi natura procesului pentru care se solicită ajutorul public judiciar, identitatea, codul numeric personal, domiciliul şi starea materială a solicitantului şi a familiei sale, ataşându-se înscrisuri doveditoare ale veniturilor acestuia şi ale familiei sale, precum şi dovezi cu privire la obligaţiile de întreţinere sau de plată. Cererea va fi însoţită şi de o declaraţie pe propria răspundere a solicitantului în sensul de a preciza dacă în cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, în ce formă, pentru ce cauză, precum şi cuantumul acestui ajutor.“
    15. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii, în componenta sa referitoare la calitatea legii, în art. 16 privind egalitatea în drepturi şi în art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiţie.
    16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 transpun în dreptul intern dispoziţiile Directivei 2003/8/CE a Consiliului din 27 ianuarie 2003 de îmbunătăţire a accesului la justiţie în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune privind asistenţa judiciară acordată în astfel de litigii, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 26 din 31 ianuarie 2003. Potrivit art. 5 alin. (2) din Directiva 2003/8/CE a Consiliului din 27 ianuarie 2003, situaţia economică a unei persoane este evaluată de autoritatea competentă a statului membru al instanţei, ţinând cont de diferiţi factori obiectivi, precum veniturile, capitalul deţinut sau situaţia familială, inclusiv o evaluare a resurselor persoanelor care depind financiar de solicitant. În preambulul directivei, la considerentul 10, se reţine că orice persoană implicată într-un litigiu în materie civilă sau comercială reglementată de această directivă trebuie să aibă posibilitatea să îşi valorifice drepturile în instanţă, chiar dacă situaţia financiară personală o împiedică să poată suporta cheltuielile de judecată.
    17. Dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 reprezintă o garanţie suplimentară a accesului efectiv la justiţie, reglementând îmbunătăţirea accesului la justiţie şi acordarea sprijinului din partea statului persoanelor care sunt parte într-un litigiu şi se află într-o dificultate materială. Prin prevederile art. 14 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, legiuitorul a reglementat condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească cererea de acordare a ajutorului public judiciar, menţiunile pe care aceasta trebuie să le cuprindă, înscrisurile doveditoare ale veniturilor solicitantului şi ale familiei sale, precum şi dovezile cu privire la obligaţiile de întreţinere sau de plată (Decizia nr. 1.537 din 25 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 20 ianuarie 2011).
    18. Referitor la pretinsa încălcare a art. 1 alin. (5) din Constituţie, având în vedere principiul generalităţii legilor, Curtea a reţinut că poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală şi o anumită supleţe poate chiar să se dovedească de dorit, supleţe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii (Decizia nr. 137 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 295 din 17 aprilie 2019, paragraful 107).
    19. Aplicând aceste considerente în cauză, Curtea constată că prevederile criticate se circumscriu condiţiilor impuse de art. 1 alin. (5) din Constituţie, în componenta privind calitatea legii, întrucât: (i) au un conţinut clar şi previzibil, stabilind condiţiile de formă prin care poate fi depusă cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar - trebuie să fie formulată în scris; (ii) reglementează elementele de fond pe care trebuie să le conţină cererea - trebuie să cuprindă menţiuni privind obiectul şi natura procesului pentru care se solicită ajutorul public judiciar, să precizeze identitatea, codul numeric personal, domiciliul şi starea materială a solicitantului şi a familiei sale, să fie ataşate înscrisuri doveditoare ale veniturilor solicitantului şi ale familiei sale, să fie ataşate dovezi cu privire la obligaţiile de întreţinere sau de plată; (iii) indică elementele de fond care trebuie să însoţească cererea - o declaraţie pe propria răspundere a solicitantului care să precizeze dacă în cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, în ce formă, pentru ce cauză, precum şi cuantumul acestui ajutor.
    20. Din interpretarea gramaticală şi teleologică a sintagmei „înscrisurile doveditoare ale veniturilor solicitantului şi ale familiei sale“, Curtea observă că legiuitorul s-a referit la persoana fizică ce constituie obiectul reglementării juridice, la numărul singular şi în formă articulată, pentru a înlătura orice confuzie. Utilizarea conjuncţiei „şi“ în construcţia normativă are rolul de a lega efectele normei de acţiunea tuturor subiecţilor - solicitantul şi familia sa, dacă cea din urmă există.
    21. Textul legal criticat reglementează cu caracter general, de principiu, referitor la dovedirea stării materiale a solicitantului şi a familiei sale, revenind instanţei judecătoreşti să verifice îndeplinirea concretă a condiţiilor, depunerea înscrisurilor/ declaraţiilor şi verificarea eligibilităţii acestora. Prin urmare, Curtea nu poate reţine critica raportată la art. 1 alin. (5) din Constituţie.
    22. Referitor la critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 16 din Constituţie, Curtea observă că nu se poate reţine nici critica potrivit căreia persoanele singure sunt discriminate în raport cu persoanele care au familie, deoarece toţi solicitanţii trebuie să aducă dovezi cu privire la situaţia lor.
    23. În ceea ce priveşte critica potrivit căreia dispoziţiile criticate sunt discriminatorii pentru că plasează în aceeaşi categorie persoanele care nu deţin înscrisuri care să ateste că nu realizează venituri în comparaţie cu persoanele care încasează venituri (şomaj, pensie, salariu, indemnizaţie handicap etc.) şi pot face dovada acestora, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa, a statuat, în mod constant, că egalitatea de tratament presupune, în mod necesar, identitatea de situaţii juridice, calificarea unei reglementări ca fiind discriminatorie justificându-se doar atunci când pentru situaţii similare se instituie regimuri juridice diferite pentru persoanele cărora li se aplică (Decizia nr. 432 din 21 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1176 din 13 decembrie 2004).
    24. Aplicând aceste considerente în cauza de faţă, Curtea observă că persoanele fără venit sunt într-o situaţie diferită faţă de cele care încasează venituri, toate categoriile au însă posibilitatea efectivă a administrării probelor în ceea ce priveşte venitul sau lipsa acestuia, în ultimul caz prin solicitarea unei adeverinţe de venit care se eliberează de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. Aşadar, dispoziţiile criticate sunt în acord cu exigenţele impuse de dispoziţiile art. 1 alin. (5) şi art. 16 din Constituţie.
    25. Referitor la pretinsa încălcare a prevederilor art. 21 alin. (1)-(3) din Constituţie, Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei sale, reglementările criticate nu conţin norme de natură să îngrădească accesul liber la justiţie şi să afecteze dreptul la un proces echitabil. Astfel, ajutorul public judiciar în materie civilă este acordat de către stat, care este în măsură să stabilească condiţii şi o procedură de urmat pentru acordarea acestuia, fără ca prin acestea să fie încălcat accesul liber la justiţie. Furnizarea datelor şi a documentelor prevăzute de reglementarea criticată a fost reglementată în scopul asigurării accesului unei sfere cât mai largi de persoane la ajutorul public judiciar şi a unei transparenţe ridicate în acordarea acestui ajutor, precum şi pentru o bună administrare a fondurilor ce au această destinaţie (Decizia nr. 1.077 din 13 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 4 februarie 2013).
    26. Prin urmare, textele criticate nu afectează dreptul de acces la justiţie, deoarece instanţa judecătorească, pe baza probelor, stabileşte dacă persoanele solicitante se încadrează în cerinţele legii (Decizia nr. 400 din 15 septembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1080 din 9 noiembrie 2022, paragraful 27).
    27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Filofteia Ciobanu în Dosarul nr. 2.391/1/2020/a2.1.1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 14 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 4 noiembrie 2025.


                    PREŞEDINTE
                    CRISTIAN DELIORGA
                    Magistrat-asistent,
                    Ioana-Cristina Vida


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  DECIZIA nr. 559 din 4 noiembrie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
" 5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016