Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 554 din 4 noiembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 554 din 4 noiembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 417 din 18 mai 2026
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Cristian Deliorga  │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dacian-Cosmin      │- judecător       │
│Dragoş             │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina-Cătălina  │-                 │
│Turcu              │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurenţiu Sorescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, excepţie ridicată de Achim Ilarie în Dosarul nr. 10.532/3/2017* al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 149D/2020.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind, în esenţă, că autorul este nemulţumit de faptul că nu poate determina sancţionarea disciplinară a unui funcţionar public şi doreşte modificarea legii în acest sens, aspect ce excedează competenţei Curţii Constituţionale. Arată, de asemenea, că asupra textului criticat Curtea s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 1.125 din 8 septembrie 2011.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Sentinţa civilă nr. 8.930 din 19 decembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 10.532/3/2017*, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public. Excepţia a fost ridicată de Achim Ilarie într-o cauză având ca obiect, printre altele, obligarea autorităţii publice pârâte la declanşarea procedurii răspunderii disciplinare împotriva funcţionarilor publici vinovaţi de încălcarea prevederilor Legii nr. 544/2001.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că textul de lege criticat încalcă prevederile art. 1 alin. (3) şi (5), art. 16, 20, 21, 24, 124 şi 126 din Constituţie, deoarece nu permite persoanei care a solicitat informaţiile de interes public să se adreseze unei instanţe judecătoreşti cu solicitarea de a fi declanşată procedura cercetării disciplinare a funcţionarului public vinovat de încălcarea prevederilor Legii nr. 544/2001, a Hotărârii Guvernului nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public şi a drepturilor prevăzute în Constituţie. Persoana care a solicitat informaţiile de interes public nu are nicio posibilitate legală de a se adresa şi solicita instanţei inclusiv antrenarea răspunderii disciplinare a persoanei care, în opinia sa, a încălcat legea şi pe care autoritatea publică refuză să o sancţioneze disciplinar, deşi Legea nr. 544/2001 prevede o răspundere disciplinară. Funcţionarul public nu este pedepsit disciplinar, contrar tuturor principiilor statului de drept, supremaţiei Constituţiei, fiind încălcat inclusiv art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, sens în care invocă considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 889 din 16 decembrie 2015. Se arată, totodată, că sunt încălcate art. I, III şi IV din Recomandarea Rec (2002) 2 a Comitetului Miniştrilor din Consiliul Europei către statele membre privind accesul la documentele publice.
    6. Pornind de la premisa că drepturile fundamentale trebuie garantate într-o manieră concretă şi reală, iar nu iluzorie şi teoretică, imposibilitatea concretă de sesizare a unei instanţe de către persoana interesată constituie o încălcare a accesului liber la justiţie reglementat de art. 21 din Constituţie, art. 10 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi art. 14 pct. 1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice.
    7. Accesul la căile de atac interne doar pentru ca acţiunea să fie respinsă ca inadmisibilă poate ridica o problemă din perspectiva art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În acest sens, prin Hotărârea din 26 iulie 2011, pronunţată în Cauza Georgel şi Georgeta Stoicescu împotriva României, paragraful 74, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că gradul de acces oferit de legislaţia naţională şi interpretarea acesteia de către instanţele naţionale trebuie, de asemenea, să fie suficiente pentru a garanta „dreptul individului la o instanţă“, ţinând cont de principiul statului de drept într-o societate democratică. Pentru ca dreptul de acces să fie efectiv, o persoană trebuie să aibă o posibilitate clară şi practică de a contesta un act care constituie o ingerinţă în drepturile sale.
    8. Garantarea dreptului de acces liber la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil presupune înlăturarea oricăror impedimente susceptibile de a da naştere unor privilegii sau discriminări prin favorizarea poziţiei procesuale a uneia dintre părţi, în speţă funcţionarul public a cărui tragere la răspundere disciplinară nu poate fi cerută în instanţă, ceea ce conduce la încălcarea principiului egalităţii în drepturi şi are drept consecinţă ruperea echilibrului indispensabil bunei funcţionări a statului de drept.
    9. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată şi că autorul doreşte modificarea textului de lege criticat.
    10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 22 alin. (2) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 23 octombrie 2001, care au următorul cuprins: „Instanţa poate obliga autoritatea sau instituţia publică să furnizeze informaţiile de interes public solicitate şi să plătească daune morale şi/sau patrimoniale.“
    14. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, aceste dispoziţii contravin normelor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5) - Statul român, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 - Accesul liber la justiţie, art. 24 - Dreptul la apărare, art. 31 - Dreptul la informaţie, art. 51 alin. (4) privind obligaţia autorităţilor publice de a răspunde la petiţii, art. 52 alin. (1) privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 124 - Înfăptuirea justiţiei şi art. 126 - Instanţele judecătoreşti. Totodată, în temeiul art. 20 alin. (1) din Constituţie, prin raportare la prevederile constituţionale corespondente, sunt invocate şi exigenţele art. 6 - Dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ale art. 10 referitor la dreptul la un tribunal independent şi imparţial din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi ale art. 14 referitor la egalitatea în faţa instanţelor din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că Legea nr. 544/2001 reglementează cu privire la accesul liber şi neîngrădit al persoanei la orice informaţii de interes public, definite ca informaţii ce privesc activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice. În scopul asigurării accesului oricărei persoane la informaţiile de interes public, autorităţile şi instituţiile publice sunt obligate să organizeze compartimente specializate de informare şi relaţii publice sau să desemneze persoane cu atribuţii în acest domeniu (art. 1 şi 4 din Legea nr. 544/2001).
    16. Curtea observă dispoziţiile art. 21 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 544/2001, potrivit cărora împotriva refuzului de a comunica informaţiile de interes public cel care le-a solicitat poate să depună reclamaţie la conducătorul autorităţii sau al instituţiei publice respective, în termen de 30 de zile de la luarea la cunoştinţă. Dacă după cercetarea administrativă reclamaţia se dovedeşte întemeiată, răspunsul se transmite persoanei lezate în termen de 15 zile de la depunerea reclamaţiei şi va conţine atât informaţiile de interes public solicitate iniţial, cât şi menţionarea sancţiunilor disciplinare luate împotriva celui vinovat. Din acest text de lege rezultă că persoana nemulţumită se poate adresa direct autorităţii sau instituţiei publice în vederea sancţionării celui care nu şi-a îndeplinit obligaţiile de serviciu. De asemenea, persoana nemulţumită are acces la justiţie, putând formula plângere la secţia de contencios administrativ a tribunalului în a cărui rază teritorială domiciliază sau în a cărui rază teritorială se află sediul autorităţii ori al instituţiei publice, iar instanţa poate obliga autoritatea sau instituţia publică să furnizeze informaţiile de interes public solicitate şi să plătească daune morale şi/sau patrimoniale.
    17. Din cadrul normativ evocat Curtea observă că raporturile juridice născute în temeiul legii se stabilesc între solicitant şi autoritatea/instituţia publică obligată să comunice informaţiile de interes public. Împotriva angajatului, aşa cum s-a arătat, solicitantul poate face reclamaţie/plângere disciplinară către autoritatea publică angajatoare. Aceasta deoarece legiuitorul a înţeles să valorifice legal răspunderea comitentului pentru fapta prepusului în ipoteza în care comitentul este o instituţie/ autoritate publică. Mai mult, Curtea observă că răspunderea disciplinară împotriva angajatului cu contract de muncă sau împotriva funcţionarului public nu poate fi declanşată de instanţa judecătorească prin pronunţarea unei hotărâri prin care să oblige autoritatea să declanşeze procedura cercetării disciplinare. Răspunderea disciplinară poate fi declanşată, după caz, în temeiul art. 247 şi următoarele din Codul muncii ori în temeiul art. 75 şi următoarele din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici (în vigoare la data la care s-au solicitat informaţiile de interes public), numai de către angajator.
    18. Curtea reţine că declararea ca neconstituţională a normei criticate, deoarece nu permite persoanei care a solicitat informaţiile de interes public să se adreseze unei instanţe judecătoreşti cu cererea de a fi declanşată procedura cercetării disciplinare a funcţionarului public vinovat de încălcarea prevederilor Legii nr. 544/2001, aşa cum solicită autorul excepţiei, ar avea ca efect completarea textului criticat cu o ipoteză normativă nouă, neavută în vedere de legiuitor, care nu se reflectă la nivel legislativ nici în angajarea răspunderii disciplinare potrivit Codului muncii, nici în legislaţia ce reglementează răspunderea funcţionarilor publici. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului, astfel că excepţia ridicată în prezenta cauză urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
    19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, excepţie ridicată de Achim Ilarie în Dosarul nr. 10.532/3/2017* al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 4 noiembrie 2025.


                    PREŞEDINTE
                    CRISTIAN DELIORGA
                    Magistrat-asistent,
                    Cristina-Cătălina Turcu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  DECIZIA nr. 554 din 4 noiembrie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
" 5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016