Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 513 din 23 octombrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 491 alin. (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 513 din 23 octombrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 491 alin. (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 124 din 13 februarie 2026

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dacian-Cosmin      │- judecător       │
│Dragoş             │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Bianca Drăghici    │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurenţiu Sorescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 66 pct. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, excepţie ridicată de unitatea administrativ-teritorială municipiul Motru, prin primar, în Dosarul nr. 1.137/95/2021 al Tribunalului Gorj - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.506D/2021.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că legiuitorul permite consiliului local să stabilească nivelul impozitelor şi taxelor locale. Potrivit dispoziţiilor de lege criticate, există o obligaţie de indexare anuală cu nivelul inflaţiei, aşa încât nivelul acestora depinde de voinţa consiliului local care decide dacă aplică sau nu aplică dispoziţiile art. 491 alin. (3) din Codul fiscal.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea din 13 iulie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 1.137/95/2021, Tribunalul Gorj - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 66 pct. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene. Excepţia a fost ridicată de unitatea administrativ-teritorială municipiul Motru, prin primar, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate împotriva unui act administrativ, respectiv a unei decizii emise de Camera de Conturi Gorj, prin care s-a reţinut nerespectarea dispoziţiilor legale referitoare la indexarea anuală a impozitelor şi taxelor locale şi la aplicarea nivelurilor maxime prevăzute de Codul fiscal.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că, deşi prin art. 491 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal se instituie obligaţia consiliilor locale de a indexa anual, cu rata inflaţiei, impozitele şi taxele locale doar pentru acelea stabilite în lei sau pe baza unor anumite sume în lei, dispoziţiile legale criticate introduc, în mod injust şi discriminatoriu, obligaţia de a aplica nivelurile maxime şi pentru impozitele şi taxele locale determinate prin aplicarea unei cote procentuale.
    6. Se apreciază că este discriminatoriu să se stabilească prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 obligaţii de plată pentru contribuabili, deoarece prin dispoziţiile legale criticate a fost instituită nu numai obligaţia de a indexa şi impozitele şi taxele determinate prin aplicarea unei cote procentuale, ci şi aceea de a aplica nivelurile maxime prevăzute în Codul fiscal.
    7. Referitor la sintagma „se aplică (...) nivelurile maxime prevăzute de prezentul cod, indexate potrivit prevederilor alin. (1)“ din cuprinsul normei criticate, se apreciază că, deşi art. 56 din Constituţie impune o obligaţie fundamentală în sarcina cetăţenilor, căreia îi corespunde dreptul corelativ al statului de a stabili impozite şi taxe, acest drept nu este unul absolut, legiuitorul fiind ţinut la rândul său de obligaţia de a aşeza sarcinile fiscale în mod just. Se menţionează deciziile nr. 3 din 6 ianuarie 1994, nr. 940 din 6 iulie 2010, nr. 1.394 din 26 octombrie 2010 şi nr. 39 din 5 februarie 2013, prin care Curtea Constituţională a statuat că fiscalitatea nu trebuie să fie numai legală, ci şi proporţională, rezonabilă şi echitabilă.
    8. Se afirmă că, referitor la rezonabilitatea şi echitatea prevederilor criticate, legiuitorul nu a manifestat atenţie şi interes decât în ceea ce priveşte nivelurile impozitelor şi taxelor locale, nu şi în ceea ce îl priveşte pe contribuabilul care este obligat să suporte niveluri uriaşe ale impozitelor şi taxelor locale stabilite în mod arbitrar prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018.
    9. Se consideră că, în ceea ce priveşte proporţionalitatea impozitelor şi taxelor locale stabilite prin dispoziţiile legale criticate, era obligatoriu ca legiuitorul să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale. Or, contrar jurisprudenţei Curţii Constituţionale, dispoziţiile criticate instituie un dezechilibru între restricţiile impuse de măsura coercitivă a aplicării nivelurilor maxime ale impozitelor şi taxelor locale din Codul fiscal şi gradul de severitate al acestei măsuri, fiind afectat în mod grav patrimoniul personal al contribuabililor care au achitat deja impozitele şi taxele locale aferente anului 2019, aşa cum le-au fost percepute prin Hotărârea Consiliului Local Motru nr. 186/2018. Or, a stabili obligaţii în plus faţă de cele achitate deja de către contribuabili înseamnă a le încălca drepturi constituţionale.
    10. Se mai arată că, potrivit art. 47 alin. (1) din Constituţie, statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent, or, prin introducerea alin. (3) al art. 491 din Codul fiscal se creează exact contrariul acestui fapt, instituindu-se obligaţii fiscale suplimentare împovărătoare pentru cetăţeni. Se menţionează deciziile Curţii Constituţionale nr. 665 din 12 iunie 2008, nr. 462 din 17 septembrie 2014 şi nr. 662 din 11 noiembrie 2014, precum şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului potrivit căreia statele membre semnatare ale Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi-au asumat obligaţia ca drepturile garantate de Convenţie să fie concrete şi efective, nu teoretice şi iluzorii.
    11. Se mai susţine, în esenţă, că sintagma „se aplică de către compartimentul de resort din aparatul de specialitate al primarului, nivelurile maxime prevăzute de prezentul cod, indexate potrivit prevederilor alin. (1)“ contravine şi art. 139 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia impozitele şi taxele locale se stabilesc de consiliile locale sau judeţene, în limitele şi în condiţiile legii, întrucât aceasta creează o obligaţie pentru compartimentul de resort din aparatul de specialitate al primarului de a aplica în mod direct, fără a fi aprobate de către consiliul local prin hotărâre, aceste niveluri maxime, indexate.
    12. În final, se menţionează că, potrivit art. 16 alin. (2) şi art. 20 alin. (1) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, consiliile locale, ca organe deliberative ale autorităţii publice locale, au competenţa şi responsabilitatea deplină în stabilirea şi aprobarea nivelurilor impozitelor şi taxelor locale, iar Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ consolidează atribuţiile consiliilor locale în ceea ce priveşte libertatea stabilirii nivelurilor impozitelor locale ca elemente definitorii ale principiului autonomiei locale. Art. 489 alin. (1) şi (3) din Codul fiscal statuează că, în virtutea principiilor autonomiei locale, în calitatea lor de organe deliberative ale autorităţii publice locale, consiliile locale stabilesc anual nivelul impozitelor şi taxelor locale în funcţie de o serie de criterii specifice fiecărei zone sau localităţi: economice, sociale, geografice.
    13. Tribunalul Gorj - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 urmăreşte un scop legitim, respectiv menţinerea echilibrului bugetar şi respectarea angajamentelor interne asumate în domeniul protecţiei sociale, şi păstrează un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi obiectivul avut în vedere, situaţia particulară ivită determinând necesitatea adoptării în regim de urgenţă a măsurilor fiscal-bugetare propuse. De asemenea, legiuitorul are deplina libertate de a stabili impozite şi taxe, precum şi cuantumul acestora, cu condiţia ca acestea să fie rezonabile şi echitabile, cerinţe pe care dispoziţiile criticate le îndeplinesc, fiind avute în vedere nivelurile maxime prevăzute de Codul fiscal, indexate potrivit prevederilor aceluiaşi act normativ, reglementându-se în mod concret condiţiile în care sunt aplicabile taxele şi impozitele prevăzute de articolul criticat.
    14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 66 pct. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora: „Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: (...) 28. La articolul 491, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins: «(3) Dacă hotărârea consiliului local nu a fost adoptată cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de expirarea exerciţiului bugetar, în anul fiscal următor, în cazul oricărui impozit sau oricărei taxe locale, care constă într-o anumită sumă în lei sau care este stabilită pe baza unei anumite sume în lei ori se determină prin aplicarea unei cote procentuale, se aplică de către compartimentul de resort din aparatul de specialitate al primarului, nivelurile maxime prevăzute de prezentul cod, indexate potrivit prevederilor alin. (1).»“ Însă, având în vedere art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit căruia „Dispoziţiile de modificare şi de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta“, Curtea reţine ca obiect al excepţiei dispoziţiile art. 491 alin. (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare.
    18. Autoarea excepţiei consideră că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 47 alin. (1) privind nivelul de trai, ale art. 56 alin. (1) şi (2) privind contribuţiile financiare, ale art. 120 alin. (1) referitor la principiile de bază ale administraţiei publice locale, ale art. 121 alin. (1) şi (2) privind autorităţile comunale şi orăşeneşti şi ale art. 139 alin. (2) referitor la impozite, taxe şi alte contribuţii.
    19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că asupra soluţiei legislative criticate în prezenta cauză, din perspectiva unor critici similare, s-a mai pronunţat, prin Decizia nr. 118 din 16 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 30 iunie 2023, Decizia nr. 31 din 30 ianuarie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 20 iunie 2024, şi Decizia nr. 277 din 29 mai 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 928 din 8 octombrie 2025, statuând conformitatea acestora cu Legea fundamentală.
    20. Astfel, Curtea a observat că, potrivit art. 491 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu denumirea marginală „Indexarea impozitelor şi taxelor locale“, în cazul oricărui impozit sau oricărei taxe locale, care constă într-o anumită sumă în lei sau care este stabilit/stabilită pe baza unei anumite sume în lei, sumele respective se indexează anual, până la data de 30 aprilie, de către consiliile locale, ţinând cont de rata inflaţiei pentru anul fiscal anterior, comunicată pe site-urile oficiale ale Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, iar sumele astfel indexate se aprobă prin hotărâre a consiliului local şi se aplică în anul fiscal următor. Dacă hotărârea consiliului local nu a fost adoptată cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de expirarea exerciţiului bugetar, în anul fiscal următor, în cazul oricărui impozit sau oricărei taxe locale, care constă într-o anumită sumă în lei sau care este stabilită pe baza unei anumite sume în lei ori se determină prin aplicarea unei cote procentuale, se aplică de către compartimentul de resort din aparatul de specialitate al primarului nivelurile maxime prevăzute de Codul fiscal, indexate potrivit prevederilor alin. (1) al art. 491 din acelaşi cod.
    21. Cu privire la critica de neconstituţionalitate, raportată la dispoziţiile constituţionale ale art. 16 şi ale art. 56 alin. (2) din Legea fundamentală, potrivit căreia dispoziţiile legale criticate introduc, în mod injust şi discriminatoriu, obligaţia de a aplica nivelurile maxime şi pentru impozitele şi taxele locale determinate prin aplicarea unei cote procentuale, prin Decizia nr. 118 din 16 martie 2023, precitată, paragrafele 26, 27 şi 29, Curtea a reţinut că art. 56 din Constituţie consacră obligaţia fundamentală a fiecărui cetăţean de a contribui prin impozite şi taxe la cheltuielile publice. Principiul constituţional al justei aşezări a sarcinilor fiscale implică un complex de condiţii de care legiuitorul este ţinut atunci când instituie anumite obligaţii fiscale în sarcina contribuabililor. Fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci şi proporţională, rezonabilă, echitabilă şi să nu diferenţieze pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetăţeni. Însă aşezarea justă a sarcinilor fiscale trebuie să reflecte însuşi principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii, prin impunerea unui tratament identic pentru situaţii identice, şi să ţină cont, în acelaşi timp, de capacitatea contributivă a contribuabililor, luând în considerare elementele ce caracterizează situaţia individuală şi sarcinile sociale ale acestora şi în raport cu situaţia economico-financiară a ţării, stabilirea cotelor de impozitare fiind atributul legiuitorului, care, respectând justa aşezare a sarcinilor fiscale, le poate mări sau micşora în funcţie de politica fiscală promovată şi de interesele generale ale societăţii la un moment dat.
    22. Aplicând aceste considerente în cauză, Curtea a constatat că dispoziţiile legale criticate reprezintă o normă care asigură predictibilitatea cadrului legislativ în materie, în cazuri excepţionale, când autoritatea deliberativă - consiliul local - nu adoptă hotărârea cu privire la indexarea impozitelor şi taxelor locale cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de expirarea exerciţiului bugetar, şi constituie expresia obligaţiei pozitive a statului de a asigura ritmicitatea şi certitudinea alimentării bugetelor locale cu sumele de bani aferente obligaţiilor fiscale ce revin în sarcina contribuabililor, fiind o măsură de protecţie a bugetului general consolidat, respectiv a bugetelor locale, după caz, măsură ce ţine seama de complexul de circumstanţe care pot exista. Totodată, în concordanţă cu jurisprudenţa sa, potrivit căreia egalitatea de tratament presupune în mod necesar identitatea de situaţii juridice, calificarea unei reglementări ca fiind discriminatorie se justifică doar atunci când, pentru situaţii similare, se instituie regimuri juridice diferite pentru persoanele cărora li se aplică (a se vedea Decizia nr. 425 din 17 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 809 din 24 august 2021), Curtea a constatat că prevederile criticate se aplică deopotrivă, în mod egal, tuturor celor care cad sub incidenţa lor, de la momentul de referinţă stabilit de legiuitor, şi nu contravin art. 16 şi art. 56 alin. (2) din Constituţie.
    23. De asemenea, prin Decizia nr. 31 din 30 ianuarie 2024, precitată, paragraful 31, Curtea a respins ca neîntemeiată critica de neconstituţionalitate raportată la art. 121 alin. (1) şi (2) din Constituţie, potrivit căruia autorităţile administraţiei publice, prin care se realizează autonomia locală în comune şi în oraşe, sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi, în condiţiile legii, iar consiliile locale şi primarii funcţionează, în condiţiile legii, ca autorităţi administrative autonome şi rezolvă treburile publice din comune şi din oraşe, deoarece textul de lege criticat se încadrează în sintagma „în condiţiile legii“.
    24. Referitor la critica de neconstituţionalitate raportată la art. 139 alin. (2) din Constituţie, potrivit căreia dispoziţiile legale criticate nesocotesc competenţa exclusivă a consiliilor locale de a stabili nivelul impozitelor şi taxelor locale în funcţie de o serie de criterii specifice fiecărei zone sau localităţi, prin Decizia nr. 118 din 16 martie 2023, paragraful 30, respingând ca neîntemeiată această susţinere, Curtea a reţinut că, în conformitate cu norma fundamentală pretins încălcată, impozitele şi taxele locale se stabilesc de consiliile locale sau judeţene, „în limitele şi în condiţiile legii“. Expresie a politicii fiscale şi bugetare, legiuitorul are libertatea de a stabili impozite şi taxe, precum şi limite şi condiţii ale acestora, evident, cu respectarea principiilor şi dispoziţiilor constituţionale. Or, norma legală supusă controlului de constituţionalitate nu vizează stabilirea impozitelor şi taxelor locale, ci indexarea acestora, care este o operaţiune ulterioară stabilirii.
    25. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
    26. Referitor la susţinerea potrivit căreia dispoziţiile criticate instituie obligaţii fiscale împovărătoare ce afectează nivelul de trai şi patrimoniul cetăţenilor, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa, a statuat că obligaţia statului de a asigura un nivel de trai decent nu are un conţinut determinat, ci trebuie apreciată concret, în funcţie de împrejurările social-economice în care se manifestă acest rol al statului (a se vedea Decizia nr. 366 din 22 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 4 iulie 2011). Stabilirea acelui standard al nivelului de trai care poate fi considerat decent trebuie apreciată de la caz la caz, în funcţie de o serie de factori conjuncturali. Situaţia economică a ţării, resursele de care dispune statul în vederea atingerii acestui obiectiv, dar şi nivelul de dezvoltare a societăţii la un anumit moment şi modul de organizare a societăţii reprezintă deopotrivă coordonate care trebuie luate în considerare atunci când se evaluează nivelul „decent“ al vieţii, nefiind posibilă stabilirea unui standard fix, imuabil (a se vedea în acest sens Decizia nr. 765 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 476 din 6 iulie 2011). În acelaşi timp, obligaţia statului de a asigura un trai decent trebuie dusă la îndeplinire în mod egal, faţă de toţi cetăţenii săi, indiferent de ipostaza juridică în care se află aceştia (Decizia nr. 700 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 29 ianuarie 2020, paragraful 44). Or, măsura stabilită prin dispoziţiile de lege criticate se aplică în cazuri excepţionale, când autoritatea deliberativă - consiliul local - nu adoptă hotărârea cu privire la indexarea impozitelor şi taxelor locale cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de expirarea exerciţiului bugetar, şi constituie expresia obligaţiei pozitive a statului de a asigura ritmicitatea şi certitudinea alimentării bugetelor locale cu sumele de bani aferente obligaţiilor fiscale ce revin în sarcina contribuabililor, fiind o măsură de protecţie a bugetului general consolidat, respectiv a bugetelor locale, după caz, măsură ce ţine seama de complexul de circumstanţe care pot exista. Prin urmare, nu are loc o încălcare a dreptului de proprietate sau a normelor privind nivelul de trai decent al cetăţenilor, legiuitorul fiind îndrituit să instituie un ansamblu de măsuri prin care să asigure protejarea intereselor financiare ale statului, precum şi calitatea vieţii cetăţenilor, de natură să dea eficienţă concretă altor dispoziţii din Constituţie.
    27. Cu privire la pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 120 alin. (1) din Constituţie, prin Decizia nr. 809 din 10 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 15 ianuarie 2021, paragraful 23, Curtea Constituţională a statuat că principiul autonomiei locale nu presupune totală independenţă şi competenţa exclusivă a autorităţilor publice din unităţile administrativ-teritoriale, ci acestea sunt obligate să se supună reglementărilor legale general valabile pe întreg teritoriul ţării şi dispoziţiilor legale adoptate pentru protejarea intereselor naţionale (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 154 din 30 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 mai 2004). De asemenea, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 120-122 din Constituţie se referă la principiul autonomiei locale în cadrul organizării administraţiei publice din unităţile administrativ-teritoriale, iar nu la existenţa unei autonomii de decizie în afara cadrului legal, care este general obligatoriu. Aşa fiind, principiul autonomiei locale nu exclude obligaţia autorităţilor administraţiei publice locale de a respecta legile cu caracter general, aplicabile pe întregul teritoriu al ţării, recunoscând existenţa unor interese locale specifice, distincte, dar care nu sunt în contradicţie cu interesele naţionale. Prin urmare, având în vedere aceste repere jurisprudenţiale, Curtea constată că principiul autonomiei locale nu exclude obligaţia consiliului local de a respecta legea, respectiv de a indexa impozitele şi taxele locale, aşa încât critica de neconstituţionalitate raportată la art. 120 alin. (1) din Constituţie este neîntemeiată.
    28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de unitatea administrativ-teritorială municipiul Motru, prin primar, în Dosarul nr. 1.137/95/2021 al Tribunalului Gorj - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 491 alin. (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Gorj - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 23 octombrie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Bianca Drăghici

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 513 din 23 octombrie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"

﻿ DECIZIA nr. 513 din 23 octombrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 491 alin. (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 513 din 23 octombrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 491 alin. (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal