Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 476 din 16 octombrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor cuprinse în cap. I lit. B din anexa nr. V din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 476 din 16 octombrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor cuprinse în cap. I lit. B din anexa nr. V din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 296 din 15 aprilie 2026
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dacian-Cosmin      │- judecător       │
│Dragoş             │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian      │-                 │
│Văduva             │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor cuprinse în cap. I lit. B din anexa nr. V din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepţia a fost ridicată de Tena Tulitu şi alţii în Dosarul nr. 1.075/107/2021 al Tribunalului Alba - Secţia I civilă şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 406D/2022.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei. Acesta arată că pretinsa discriminare salarială nu subzistă, având în vedere natura diferită a atribuţiilor categoriilor profesionale între care se realizează comparaţia. În acest sens invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 240 din 29 aprilie 2025.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea nr. 398 din 23 noiembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 1.075/107/2021, Tribunalul Alba - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor cuprinse în cap. I lit. B din anexa nr. V din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepţia a fost ridicată de Tena Tulitu şi alţii într-o cauză având ca obiect soluţionarea unor cereri privind drepturi salariale ale personalului din justiţie.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate creează o situaţie discriminatorie în materie salarială pentru procurori faţă de judecători, fără a exista o justificare obiectivă, deşi Ministerul Public a fost instituit ca o componentă a autorităţii judecătoreşti. În susţinerea criticilor de neconstituţionalitate sunt invocate considerente reţinute de Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, de exemplu, în Decizia nr. 866 din 28 noiembrie 2006, şi se arată că legiuitorul a stabilit prin Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor norme identice sau similare privind incompatibilităţile şi interdicţiile pentru toţi magistraţii, formarea şi evoluţia profesională, acelaşi for care gestionează cariera magistraţilor le apară şi le garantează reputaţia profesională şi independenţa (Consiliul Superior al Magistraturii).
    6. Constituţia, în art. 16, şi Codul muncii interzic discriminarea directă şi indirectă şi prevăd că în stabilirea şi acordarea salariilor este interzisă orice discriminare. În consecinţă, nu poate fi acceptată crearea unei reglementări care să instituie statute financiare distincte în privinţa celor două categorii profesionale, judecători şi procurori. Nicăieri în cuprinsul legii, nici în dispoziţiile generale şi nici în dispoziţiile specifice familiei ocupaţionale „Justiţie“, nu se regăseşte vreo motivare cu privire la aplicarea diferită a coeficienţilor de salarizare începând cu momentul în care auditorii de justiţie devin magistraţi, procurori sau judecători. Salarizarea unitară a magistraţilor, judecători şi procurori, aparţine tradiţiei sistemului judiciar. O salarizare nediferenţiată între judecători şi procurori este, în fapt, o aliniere la legislaţia mai multor state europene care au adoptat un sistem de salarizare identic pentru cele două categorii profesionale. Or, prevederile legale criticate nu răspund exigenţelor privind egalitatea în drepturi, astfel cum au fost statutate prin jurisprudenţa Curţii Constituţionale, Curţii Europene a Drepturilor Omului şi Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, în condiţiile în care există norme identice sau similare privind incompatibilităţile şi interdicţiile aplicabile funcţiilor de procuror şi de judecător, admiterea în magistratură şi formarea profesională a judecătorilor şi procurorilor, numirea judecătorilor şi procurorilor, accesul procurorilor la funcţia de judecător şi al judecătorilor la funcţia de procuror, drepturile şi îndatoririle judecătorilor, răspunderea juridică a acestora, statuând, aşadar, cel puţin comparabilitatea muncii prestate, dacă nu chiar în unele cazuri similaritatea.
    7. Se mai susţine că legea salarizării nu răspunde cerinţelor de claritate, previzibilitate şi aplicabilitate, necesare unui astfel de act normativ, şi că prin diminuarea salariilor procurorilor se aduce atingere principiului independenţei justiţiei, independenţa financiară fiind o componentă a independenţei justiţiei.
    8. Sunt invocate deciziile Curţii Constituţionale nr. 873 din 25 iunie 2010, nr. 866 din 28 noiembrie 2006 şi nr. 262 din 5 mai 2016 şi Hotărârea din 21 februarie 2008, pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza D. împotriva României.
    9. Tribunalul Alba - Secţia I civilă apreciază că excepţia este neîntemeiată.
    10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile cuprinse în cap. I lit. B din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, referitoare la indemnizaţia de încadrare pentru procurori.
    14. Autorii excepţiei arată că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (4) privind statul de drept şi principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, art. 4 referitoare la unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni, art. 15 referitor la universalitate, art. 16 privind egalitatea în drepturi, astfel cum acestea se interpretează, în temeiul art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, şi prin prisma exigenţelor Protocolului nr. 12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind interzicerea generală a discriminării, art. 41 cu privire la dreptul la muncă şi protecţie socială, art. 44 privind garantarea şi ocrotirea dreptului de proprietate, astfel cum acestea se interpretează, în temeiul art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, şi prin prisma exigenţelor art. 1 din Protocolul nr. 1 la aceeaşi convenţie referitor la protecţia proprietăţii, art. 124 referitor la înfăptuirea justiţiei, art. 125 referitor la statutul judecătorilor şi art. 126 privind instanţele judecătoreşti.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat cu privire la critici identice prin Decizia nr. 240 din 29 aprilie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1034 din 7 noiembrie 2025, în care a reamintit că situaţia obiectiv diferită în care se află diferite categorii de persoane plătite din fonduri publice justifică şi chiar impune un tratament juridic diferit. Este dreptul exclusiv al legiuitorului să facă diferenţierea corespunzătoare la stabilirea drepturilor salariale. Atribuţiile, competenţele, sarcinile specifice, responsabilităţile şi importanţa activităţii desfăşurate sunt diferite chiar şi pentru personalul care este încadrat pe funcţii similare la diferite autorităţi sau instituţii publice şi, prin urmare, stabilirea unui tratament juridic diferenţiat apare ca justificată.
    16. În aplicarea acestor considerente de principiu, Curtea a reţinut că opţiunea legiuitorului de a stabili, în materia salarizării, coeficienţi mai mari pentru judecători decât pentru procurori se încadrează în dreptul său exclusiv de a realiza diferenţierea pe care o apreciază ca fiind corespunzătoare la stabilirea indemnizaţiilor de încadrare. Art. 16 alin. (1) din Constituţie nu este şi nu poate fi înţeles ca un standard care impune legiuitorului să ţină seama în cele mai mici detalii de asemănările sau, după caz, diferenţele dintre diversele categorii de subiecţi supuşi reglementării sale.
    17. Curtea a subliniat că însăşi Constituţia este cea care, dincolo de reglementarea asemănătoare a statutului judecătorilor şi procurorilor, instituie diferenţieri evidente între judecători şi procurori. Astfel, potrivit art. 124 alin. (3) din Legea fundamentală, judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii, în timp ce, conform art. 132 alin. (1) din Constituţie, procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei. De asemenea, conform art. 124 alin. (1) din Constituţie, judecătorii înfăptuiesc justiţia în numele legii, în vreme ce, potrivit art. 131 alin. (1) din Constituţie, în activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Aceste deosebiri reflectă, în mod firesc, natura juridică diferită a funcţiilor constituţionale pe care cele două categorii de magistraţi le îndeplinesc.
    18. Totodată, a mai amintit Curtea, Ministerul Public nu face parte din puterea judecătorească, ci din autoritatea judecătorească, concepte diferite în esenţa lor. Potrivit art. 126 alin. (1) din Constituţie, justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege, ceea ce înseamnă că dintre cele trei entităţi cuprinse în autoritatea judecătorească, respectiv în capitolul VI al titlului III din Constituţie, numai instanţele judecătoreşti fac parte din puterea judecătorească. Deşi nu face parte nici din puterea executivă sau autoritatea executivă, Ministerul Public nu are o poziţie de independenţă instituţională faţă de aceasta, întrucât textul Constituţiei este foarte clar, activitatea desfăşurată de procurori fiind sub autoritatea ministrului justiţiei.
    19. În raport cu aceste considerente, Curtea Constituţională a constatat netemeinicia criticilor de neconstituţionalitate referitoare la pretinsa discriminare în materie salarială a procurorilor faţă de judecători.
    20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional antereferită îşi păstrează în mod corespunzător valabilitatea şi în prezenta cauză.
    21. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Tena Tulitu şi alţii în Dosarul nr. 1.075/107/2021 al Tribunalului Alba - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile cuprinse în cap. I lit. B din anexa nr. V din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Alba - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 16 octombrie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Cosmin-Marian Văduva


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  DECIZIA nr. 476 din 16 octombrie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
" 5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016