Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 475 din 16 octombrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 lit. g) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi ale art. 80 din capitolul II din anexa nr. VI la aceasta

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 475 din 16 octombrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 lit. g) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi ale art. 80 din capitolul II din anexa nr. VI la aceasta

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 296 din 15 aprilie 2026

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dacian-Cosmin      │- judecător       │
│Dragoş             │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian      │-                 │
│Văduva             │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin- Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 lit. g) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi ale art. 80 din capitolul II din anexa nr. VI la aceasta. Excepţia a fost ridicată de Marius Bărbulescu în Dosarul nr. 3.135/117/2018 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.790D/2021.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei, având în vedere că prevederile art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie nu impun stabilirea prin lege organică a materiei reglementate de prevederile criticate în cauză.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Decizia civilă nr. 259 din 4 martie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 3.135/117/2018, Curtea de Apel Cluj - Secţia a IIIa contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 lit. g) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi ale art. 80 din capitolul II din anexa nr. VI la aceasta. Excepţia a fost ridicată de Marius Bărbulescu într-o cauză având ca obiect acordarea unor drepturi salariale.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile art. 80 din capitolul II din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 sunt neconstituţionale în măsura în care se interpretează că deleagă competenţa exclusivă a Parlamentului de a reglementa primar denumirile funcţiilor din cadrul poliţiei către un organ al puterii executive, Guvernul, ministrul afacerilor interne sau un alt organ din Ministerul Afacerilor Interne.
    6. Art. 7 lit. g) din Legea-cadru nr. 153/2017 încalcă, în primul rând, principiul securităţii raporturilor juridice, întrucât defineşte o „funcţie similară“ ca fiind o „funcţie de acelaşi fel“, fără a explicita ce înseamnă o „funcţie de acelaşi fel“ în raport cu o caracteristică esenţială, cu felul muncii prestate.
    7. În al doilea rând, prin definiţia defectuoasă conţinută în acest text s-a creat o oportunitate ca persoane care prestează munci diferite, conform fişei postului, şi de valoare diferită, dar care sunt numite în funcţii publice purtând aceeaşi denumire, să fie salarizate în două modalităţi diferite. Astfel, în prima variantă, salarizarea poate să fie identică, din perspectiva câştigului principal (salariu de bază/salariu de funcţie/soldă de funcţie/indemnizaţie de încadrare), indiferent de valoarea muncii prestate. Potrivit celei de-a doua variante, persoanele care realizează muncă de valoare mai scăzută pot să fie salarizate la acelaşi nivel cu sau la un nivel superior faţă de persoanele care realizează muncă de valoare mai ridicată, ceea ce contravine principiului nediscriminării în componenta la muncă de valoare egală, plată egală.
    8. În final, autorul menţionează că îndeplineşte o muncă de valoare mai ridicată decât cei 3 ofiţeri care desfăşoară activităţi în domeniul financiar, în structura de securitate şi ca purtător de cuvânt.
    9. Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia este neîntemeiată.
    10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 7 lit. g) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, precum şi ale art. 80 din capitolul II din anexa nr. VI la aceasta, care au următorul cuprins:
    - Art. 7 lit. g): „În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie: (...) g) funcţia similară reprezintă o funcţie de acelaşi fel din cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice, care implică aceleaşi condiţii de studii, grad/treaptă profesională, gradaţie, vechime în funcţie sau vechime în specialitate, după caz, şi condiţii de muncă;“;
    – Art. 80 din capitolul II din anexa nr. VI: „Funcţiile personalului din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională sunt prevăzute în statele de organizare elaborate de aceste instituţii, pe baza structurilor organizatorice aprobate, şi cuprind, după caz, prevederile referitoare la gradul militar/profesional sau treapta profesională, nivelul studiilor, solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază.“

    14. Se apreciază că dispoziţiile criticate sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 73 alin. (3) lit. j) privind reglementarea prin lege organică a statutului funcţionarilor publici.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul acesteia, plecând de la situaţia sa particulară din litigiul în care a ridicat-o, se rezumă să solicite Curţii Constituţionale să invalideze o anumită interpretare sau anumite interpretări ale dispoziţiilor art. 7 lit. g) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum şi ale art. 80 din capitolul II din anexa nr. VI la aceasta. Este suficientă simpla examinare a conţinutului motivării sale pentru a susţine o astfel de concluzie. De exemplu, autorul afirmă că art. 7 lit. g) din Legea-cadru nr. 153/2017 defineşte o „funcţie similară“ ca fiind o „funcţie de acelaşi fel“, fără a explicita ce înseamnă o „funcţie de acelaşi fel“ în raport cu o caracteristică esenţială, felul muncii prestate.
    16. În mod formal, acesta invocă o pretinsă încălcare a standardelor constituţionale de calitate a legii. Deşi graniţa dintre situaţiile în care neclaritatea dreptului este contrară înseşi standardelor constituţionale de claritate şi cele în care instanţele judecătoreşti şi, eventual, instanţa supremă trebuie să lămurească pretinsa neclaritate a legii nu este rigidă şi evidentă, nu este mai puţin adevărat că, mai ales atunci când autorii excepţiilor pun în discuţia Curţii Constituţionale probleme de detaliu, punctuale care se nasc în procesul de înfăptuire a justiţiei de către instanţele judecătoreşti, aceştia nu formulează veritabile critici de neconstituţionalitate.
    17. Este, prin definiţie, rolul instanţei judecătoreşti să expliciteze conţinutul normativ al noţiunilor cu care operează o anumită reglementare primară. Autorul este nemulţumit de faptul că legiuitorul însuşi nu a explicitat semnificaţia noţiunii „funcţie de acelaşi fel“. Or, într-o astfel de situaţie, devin pe deplin relevante cele reţinute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Hotărârea din 22 noiembrie 1995, pronunţată în Cauza C.R. împotriva Regatului Unit, paragraful 34, în sensul că, oricât de clar ar fi textul unei dispoziţii legale, în orice sistem juridic există, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară. Mai mult, Curtea Constituţională, în Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009, a arătat că instanţele judecătoreşti interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluţionării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind faza indispensabilă a procesului de aplicare a legii.
    18. În ceea ce priveşte pretinsa neconstituţionalitate extrinsecă ce vizează art. 80 din capitolul II din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea reţine că prevederile constituţionale invocate în susţinerea criticii, respectiv cele ale art. 73 alin. (3) lit. j), vizează categoria funcţionarilor publici şi niciuna dintre categoriile salariale reglementate de această anexă, respectiv personalul din familia ocupaţională Apărare, Ordine publică şi securitate. Funcţionarii publici, în sensul pe care această noţiune îl are potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, sunt reglementaţi în anexa nr. VIII capitolul I lit. A „Salarizarea funcţionarilor publici“ pct. I. Ca atare, întrucât textul constituţional invocat nu este aplicabil, se impune respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei care vizează art. 80 din capitolul II din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017.
    19. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 lit. g) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Marius Bărbulescu în Dosarul nr. 3.135/117/2018 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.
    2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe şi constată că dispoziţiile art. 80 din capitolul II din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 16 octombrie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Cosmin-Marian Văduva

    ------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 475 din 16 octombrie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"

﻿ DECIZIA nr. 475 din 16 octombrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 lit. g) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi ale art. 80 din capitolul II din anexa nr. VI la aceasta

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 475 din 16 octombrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 lit. g) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi ale art. 80 din capitolul II din anexa nr. VI la aceasta