Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 472 din 16 octombrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 472 din 16 octombrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 410 din 14 mai 2026
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dacian-Cosmin      │- judecător       │
│Dragoş             │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian      │-                 │
│Văduva             │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Vasile Costea în Dosarul nr. 489/114/2020 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.742D/2021.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei. Se susţine, în acest sens, că pretinsa discriminare nu rezultă din conţinutul propriu-zis al reglementării primare, ci din modalitatea în care autorităţile administrative au aplicat această reglementare persoanelor asigurate în baza unui contract de asigurare socială sau persoanelor asigurate în mod obligatoriu prin plata stagiului de cotizare în temeiul unui contract de muncă.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 25 noiembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 489/114/2020, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Vasile Costea într-o cauză având ca obiect acordarea pensiei de invaliditate.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată, în esenţă, că suma reprezentând contribuţia datorată pentru asigurarea socială în sistemul de pensii este aceeaşi atât în cazul unei persoane angajate, cât şi în cazul unei persoane care se asigură printr-un contract de asigurare socială. Astfel, la contribuţii egale beneficiile ar trebui să fie egale, şi nu diferenţiate, o asemenea diferenţiere însemnând încălcarea prevederilor art. 16 din Constituţie.
    6. Se mai arată că prevederile legale, aşa cum au fost interpretate de autoritatea administrativă în cazul său, încalcă 3 dintre principiile de bază care guvernează sistemul public de pensii reglementat de Legea nr. 263/2010. Astfel, se încalcă principiul contributivităţii, deoarece drepturile de asigurări sociale se cuvin în temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite. Ca atare, relevanţă prezintă doar valoarea contribuţiilor plătite, şi nu sursa acestora.
    7. Se susţine, totodată, că principiul egalităţii este încălcat de prevederile legale, aşa cum au fost interpretate de către autoritatea administrativă în cazul autorului, deoarece acesta se află în aceeaşi situaţie cu o persoană care plăteşte contribuţiile în baza unui contract de muncă. De asemenea, se află în aceeaşi situaţie cu o persoană care în anul 2018 a beneficiat de pensia de invaliditate în baza unui contract de asigurare.
    8. Principiul solidarităţii sociale este, de asemenea, încălcat, deoarece invaliditatea este unul dintre riscurile asigurate prevăzute de lege.
    9. Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă apreciază că excepţia este neîntemeiată.
    10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, care au următorul cuprins: „(1) În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: ...c) contract de asigurare socială - contractul încheiat, voluntar, între persoane fizice şi casele teritoriale de pensii în scopul asigurării în sistemul public de pensii în vederea obţinerii pensiei pentru limită de vârstă sau în vederea completării venitului asigurat utilizat la calculul acestei categorii de pensie;“.
    14. Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, Legea nr. 263/2010 a fost abrogată prin art. 168 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 4 decembrie 2023, însă, având în vedere cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, va analiza dispoziţiile de lege cu care a fost sesizată.
    15. Se apreciază că dispoziţiile criticate sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi.
    16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că a examinat critici similare cu cele formulate de autorul prezentei excepţii în Decizia nr. 84 din 14 februarie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 564 din 18 iunie 2024. Prin decizia anterior menţionată, paragraful 27, Curtea, cu titlu prealabil, a amintit că fiecare categorie de pensie acordată în temeiul Legii nr. 263/2010 are în vedere principiul contributivităţii şi rămâne la aprecierea legiuitorului să prevadă condiţiile şi criteriile necesar a fi îndeplinite pentru a beneficia de o anumită categorie de pensie sau alta, cu condiţia de a nu încălca exigenţele constituţionale ce rezultă din prevederile constituţionale aplicabile. De asemenea, Curtea a reţinut că, la nivel constituţional, materia asigurărilor sociale şi a asistenţei sociale este guvernată de principiul potrivit căruia art. 47 alin. (2) din Constituţie conferă în exclusivitate legiuitorului atribuţia de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalităţile de calcul al cuantumului lor.
    17. Totodată, în Decizia nr. 84 din 14 februarie 2024, paragrafele 28-33, precitată, Curtea a reţinut că legiuitorul delegat a realizat o distincţie între persoanele care sunt asigurate în mod obligatoriu prin efectul legii şi cele care se pot asigura voluntar sub aspectul acordării celor 5 categorii de pensii stabilite de art. 51 din Legea nr. 263/2010. În acest sens, potrivit art. 3 lit. c) din lege (astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul asigurărilor sociale), contractul de asigurare socială se defineşte ca fiind contractul încheiat, voluntar, între persoane fizice şi casele teritoriale de pensii în scopul asigurării în sistemul public de pensii în vederea obţinerii pensiei pentru limită de vârstă sau în vederea completării venitului asigurat utilizat la calculul acestei categorii de pensie, ceea ce conduce la consecinţele reglementate de art. 6 alin. (2) din lege (astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2017), respectiv că oricine încheie un astfel de contract nu poate avea decât vocaţia obţinerii unei pensii pentru limită de vârstă.
    18. Astfel, Guvernul, acţionând în calitate de legiuitor delegat, a exclus în mod expres posibilitatea dobândirii unei pensii de invaliditate de către persoanele care au realizat în mod voluntar stagiul de cotizare, în temeiul art. 6 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, potrivit căruia „Orice persoană se poate asigura în sistemul public de pensii în baza unui contract de asigurare socială, în vederea obţinerii pensiei pentru limită de vârstă şi, după caz, în vederea completării venitului asigurat utilizat la calculul acestei categorii de pensie“. Pensia de invaliditate poate fi dobândită numai de către cei care au realizat un stagiu de cotizare în mod obligatoriu, în temeiul legii, respectiv al art. 6 alin. (1) din Legea nr. 263/2010.
    19. Curtea a arătat că această distincţie realizată între persoanele asigurate în mod obligatoriu şi cele asigurate în mod facultativ nu este arbitrară, deoarece pot fi evidenţiate temeiuri care să o susţină în mod obiectiv şi rezonabil. Astfel, chiar dacă, teoretic, şi asiguraţii care realizează în mod voluntar stagiu de cotizare şi cei care îl datorează ca efect al legii se află în situaţii asemănătoare din perspectiva faptului că patrimoniul lor se diminuează cu aceleaşi sume sau a faptului că ambele categorii au aceeaşi aşteptare, adică aceea ca, în cazul producerii riscului asigurat, statul să îşi execute obligaţia de a achita prestaţia socială, există deosebiri cel puţin la fel de relevante. De pildă, asiguraţii care optează să achite stagiu de cotizare, spre deosebire de cei asiguraţi ca efect al legii, au posibilitatea să achite sau să nu achite astfel de sume, să înceteze oricând achitarea lor, să opteze pentru o anumită bază de calcul etc. În schimb, asiguraţii obligatoriu nu au această libertate, ei fiind datori, în principiu, să realizeze stagiul de cotizare independent de opţiunea lor la nivelul veniturilor realizate. Ca atare, statul, în cauză Guvernul, prin adoptarea celor două norme criticate, poate acorda o greutate cel puţin la fel de mare acestor deosebiri şi, ca atare, să instituie un tratament diferenţiat al celor două categorii, respectiv să acorde pensia de invaliditate doar celor care au achitat în mod obligatoriu stagiul de cotizare.
    20. Dincolo însă de această diferenţă dintre cele două categorii de persoane care face legitimă diferenţa de tratament operată de către legiuitor, Curtea a statuat că măsura criticată nu este contrară prevederilor art. 16 din Constituţie deoarece critica autoarei excepţiei din cauza soluţionată prin Decizia nr. 84 din 14 februarie 2024 nu ţinea seama de scopul pentru care legiuitorul a instituit obligaţia achitării asigurărilor sociale de sănătate şi care este în mod explicit precizat în temeiul art. 6 alin. (2) din Legea nr. 263/2010. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a solicitat în cauza menţionată mai sus ca legiuitorul să extindă sfera situaţiilor în care, prin contractul de asigurare, persoana care contractează să devină asigurat, respectiv de la obţinerea pensiei pentru limită de vârstă/ completarea venitului asigurat la obţinerea şi a unei pensii de invaliditate. Or, scopul urmărit de legiuitor în acest fel este legitim şi nu încalcă art. 16 alin. (1) din Constituţie, câtă vreme el acordă tuturor persoanelor care au încheiat un contract de asigurare facilitatea pensiei pentru limită de vârstă. Simpla excludere din scopul în vederea căruia o persoană se poate asigura în sistemul public de asigurări sociale a beneficiului pensiei de invaliditate nu reprezintă o încălcare a art. 16 alin. (1) din Constituţie, câtă vreme scopul avut în vedere chiar de către legiuitor la încheierea asigurării este limitat strict la obţinerea pensiei pentru limită de vârstă şi, după caz, în vederea completării venitului asigurat utilizat la calculul acestei categorii de pensie.
    21. De altfel, a continuat Curtea, în cazul în care persoanele care achită voluntar stagiul de cotizare în sistemul public de pensii ar aprecia că soluţia excluderii beneficiului pensiei de invaliditate este incorectă/injustă etc., au deplina libertate să nu se înscrie în sistemul public de pensii şi, eventual, să opteze pentru înscrierea în sistemul facultativ de pensii private. Această opţiune de a nu participa/de a se retrage este un remediu suficient pentru a fi repuse într-o situaţie nediscriminatorie faţă de asiguraţii care, fiind obligaţi să achite stagiul de cotizare, beneficiază şi de pensia de invaliditate, în cazul producerii riscului pe care aceasta îl asigură, şi nu doar de cea pentru limită de vârstă. Ca atare, pentru respectarea art. 16 alin. (1) din Constituţie, legiuitorul nu este obligat să acorde ambelor categorii de asiguraţi şi beneficiul pensiei de invaliditate în mod egal.
    22. Curtea a mai precizat că, în măsura în care se constată neconstituţionalitatea unor sintagme din definiţia contractului de asigurare socială, în sensul ca, prin încheierea acestuia, asiguraţii să aibă vocaţia dobândirii oricăreia dintre cele 5 categorii de pensii stabilite de art. 51 din Legea nr. 263/2010, acest lucru ar reprezenta o deturnare a scopului reglementării şi o imixtiune în politica socială a legiuitorului, domeniu în care acesta dispune de o largă marjă de apreciere.
    23. Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să modifice jurisprudenţa mai sus invocată, atât soluţia, cât şi considerentele deciziei citate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
    24. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Vasile Costea în Dosarul nr. 489/114/2020 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 16 octombrie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Cosmin-Marian Văduva

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  DECIZIA nr. 472 din 16 octombrie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
" 5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016